Sentinţa penală nr. 1 din 10.01.2018 definitivă la data de 21.05.2018 prin decizia penală nr. 557/a/21.05.2018 a Curţii de Apel Timişoara

Sentinţă penală 1 din 10.01.2018


Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, emis la data de 28.10.2016, în dosarul nr. 219/P/2016, înregistrat pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 31.10.2016, sub nr. 5546/115/2016, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii:

- …, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută de art.32 al.1 raportat la art.188 Cod penal, cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal;

- …, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută de art.32 al.1 raportat la art.188 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal.

În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul … a săvârşit în două rânduri acte de agresiune asupra victimei …, atât în interiorul discotecii unde fapta a fost consumată, cât şi, mai apoi, în afara localului unde s-a ţinut discoteca. Inculpatul … a participat, împreună …, la prima agresiune asupra victimei …, în interiorul discotecii.

Tribunalul analizând actele şi lucrările dosarului, a reţinut următoarea stare de fapt şi de drept:

Starea de fapt reţinută prin rechizitoriu este, în linii mari, conformă cu probatoriul administrat în cauză în faza urmăririi penale şi nu a fost contrazisă de probele administrate în instanţă. Doar unele nuanţări şi adăogiri se impun, nu spre modificarea stării de fapt, ci spre completarea şi întregirea acesteia.

Astfel, în seara zilei de 27.05.2016, în jurul orei 23, persoana vătămată … s-a deplasat la discoteca „Barock” situată în interiorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa. Aici s-a întâlnit cu prietenul său …. Acesta a mers să comande bere după care a mers şi persoana vătămată …să-l ajute să aducă berea. Când a ajuns lângă … acesta i-a spus că a fost lovit cu palma de către …

Persoana vătămată … a mers la masa unde se afla …, spunându-i acestuia să-l lase în pace pe prietenul său. În aceste momente a apărut o persoană pe care persoana vătămată l-a cunoscut ca având porecla „…” ( inculpatul ..) care l-a lovit puternic cu pumnul în bărbie iar în urma loviturii persoana vătămată a căzut. Fiind căzut, persoana vătămată … a fost lovit cu pumnii şi picioarele de mai multe ori de către inculpaţii … …. A intervenit agentul de ordine de la discotecă – martorul … care a reuşit să-i liniştească pe inculpaţi.

Nu doar cei doi inculpaţi menţionaţi au lovit partea vătămată,ci şi multe alte persoane,fapt ce reiese din declaraţiile martorilor oculari.

Mai multe persoane au aplicat lovituri persoanei vătămate, acest lucru fiind clar relatat de martorul … (a se vedea, pentru toate declaraţiile, volumul II d.u.p.) fila 44 d.u.p., şi de martorul …, martor acoperit, fila 52 d.u.p., şi parţial …, fila 29 d.u.p., precum şi de .., fila 20 d.u.p.  Se coroborează cu aceste declaraţii şi declaraţia martorului …, de la fila 36 d.u.p., în acelaşi sens, şi anume că au fost mai multe persoane ce au agresat partea vătămată. Din coroborarea declaraţiilor martorului … de la fila 36 d.u.p., cu acelea ale martorului …, fila 6 d.u.p., rezultă că unele şi aceleaşi persoane ce au agresat persoana vătămată înăuntrul discotecii au agresat o şi ulterior, iar „..” alias  …, a fost printre agresori de ambele dăţi.

Persoana vătămată … s-a ridicat de jos şi a fost condus de către agentul de ordine până la uşa de acces în discotecă cu scopul de a pleca acasă. Aceasta a ieşit afară din localul discotecii împreună cu prietenul său …. La şosea, în apropierea semaforului, a întâlnit o cunoştinţă ce era în autoturismul tip JEEP, cu volanul pe dreapta, începând să discute cu această persoană. Persoana este martorul …, declaraţia fila 2 d.u.p., volumul II. În aceste momente a venit inculpatul … care l-a lovit cu o sticlă în zona capului, apoi cu pumnii şi picioarele, persoana vătămată …, căzând în stare de inconştienţă. Şi acest martor „vede” mai multe persoane ce lovesc partea vătămată căzută la pământ, ca şi martorul … A intervenit din nou agentul de ordine … care i-a despărţit, trăgându-l la o parte, aproximativ 5-6 m, pe inculpatul …. Persoana vătămată … s-a ridicat şi, împreună cu prietenul său …,  cu un taxi, au mers la Poliţia Reşiţa şi a sesizat evenimentul.

Persoana vătămată a alegat, de asemenea,în declaraţiile sale iniţiale, a se vedea fila 17 d.u.p. vol. I, în concordanţă cu cele declarate de martorul …şi de aceea instanţa constată şi reţine că acele declaraţii, şi nu altele, sunt cele corespunzătoare adevărului şi realei stări de fapt.

Organele de poliţie l-au dus la spital pe … însă, după primirea îngrijirilor medicale, a refuzat să fie internat, plecând împreună cu prietenul său … în zona Căminelor din Mun.Reşiţa, unde au rămas peste noapte.

După aproximativ 3 zile, fiindu-i foarte rău, s-a deplasat cu ambulanţa la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa – Secţia Chirurgie unde a fost internat mai multe zile, respectiv în perioada 01.06.2016 – 14.06.2016.

Din Raportul de constatate medico-legală nr.172/A1 din 03.06.2016, întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Caraş-Severin, au fost constatate mai multe leziuni traumatice ce s-au putut produce, în noaptea de 27/28.05.2016, asupra victimei …, leziuni produse în zona ochilor, urechii, la nivelul vertexului, leziune mandibulară, pe faţa internă şi la nivelul zonei toraco-abdominală. Pentru vindecarea leziunilor au fost necesare un număr de 40 de zile de îngrijiri medicale. Victimei i-a fost produsă şi ruptură de splină în 2 timpi, din această cauză viaţa sa a fost pusă în primejdie. Leziunile suferite au avut drept consecinţă lipsă de organ prin splenectomie de necesitate.

Cele declarate, atât în faza urmăririi penale, cât şi înaintea judecătorului, de martorii … şi … sunt concordante, dar neadevărate. Declaraţiile unor persoane mai obiective decât aceste persoane contrazic versiunea lor. Instanţa nu ţine seama de aceste declaraţii la stabilirea stării de fapt şi le înlătură, ca necorespunzătoare adevărului.

Asemenea, declaraţiile din instanţă date de partea vătămată … sunt nuanţate dar nu vor fi luate în seamă la stabilirea stării de fapt, fiind evidentă complezenţa acestora şi fiind probată înclinaţia persoanei de a tranzacţiona cu inculpatul … în legătură cu aspectele cauzei penale, a se vedea episodul prezentării la notar şi conţinutul declaraţiei. Sincere au fost,pentru această parte, numai declaraţiile date în faza de urmărire penală, fapt probat şi de coroborarea lor cu alte probe, după cum s-a menţionat.

Celelalte declaraţii de martor din instanţă nu au schimbat starea de fapt reţinută.

Un plus de amănunte a adus audierea din 21.09.2017 a martorului cu identitate protejată „…”, în sensul că patru persoane au lovit în discotecă persoana vătămată, două fiind inculpaţii şi două persoane necunoscute. Loviturile au fost la fel de puternice din partea tuturor acestor persoane, au fost puternice, au fost la cap şi la corp. Precizare, la mijlocul corpului, unde se află splina.

Instanţa a apreciat ca sincere declaraţiile acestui martor, deoarece apreciază ca anonimatul protecţiei a fost necesar şi a făcut posibilă sinceritatea acelui martor cu privire la cele percepute. Nu e greu de realizat că inculpaţii, persoane cu antecedente, inclusiv penale, de violenţă, au inspirat celorlalţi martori temeri pe care martorul cu identitate protejată nu le-a avut.

Faptele nu realizează conţinutul infracţiunii reglementate de art. 193 Cod penal, infracţiunea de lovire sau alte violenţe, ci, pentru inculpatul …, a infracţiunii de vătămare corporală ce pune în pericol viaţa victimei, prevăzută de art. 194 al.1 lit. e Cod penal.

Inculpatul … nu a acţionat concordant cu inculpatul …, ci a aplicat persoanei vătămate lovituri ce nu au vizat nici direct, nici indirect, scopul de suprimare a vieţii victimei, în nici unul din episoadele de agresare  a lui …, ci doar pe acela de a îi produce suferinţe fizice acestuia, indirect realizându-se punerea în primejdie a vieţii victimei, ceea ce este o urmare obiectivă a infracţiunii de vătămare corporală neurmărită, dar acceptată de acest inculpat.

Fapta acestui inculpat nu este, deci, nici tentativă de omor, lipsind intenţia specifică, nici lovire sau alte violenţe.

Inculpatul nu a pus în executare o hotărâre de a suprima viaţa lui …, fără ca luarea vieţii acestuia să aibă loc, aşa cum cer dispoziţiile în vigoare ale art. 32 alin. 1 Cod penal, deci tentativă de omor în privinţa sa nu există.

Cu totul alta e situaţia inculpatului …, care a fost auzit de mai mulţi martori, şi care au reprodus clar afirmaţiile în cauză, urlând că vrea să îl omoare pe … şi care a lovit şi cu sticla persoana vătămată în zona capului, zonă vitală, chiar de două ori. Aici, intenţia indirectă de omor rămas în faza tentativei e clară.

Pentru aceleaşi argumente, fapta acestui inculpat nu realizează conţinutul infracţiunii reglementate de art. 193 Cod penal, infracţiunea de lovire sau alte violenţe, intenţia indirectă de a ucide a clară din materialitatea agresiunii repetate, din modul de comitere a acesteia, din afirmaţiile inculpatului.

Art. 75 alin. 2 lit. b raportat la art. 76 Cod penal, cu reducerea cu câte o treime a limitelor de pedeapsă, e de rigoare şi se impune deoarece:

- nu doar inculpaţii au agresat victima, ci şi alte două persoane, la fel de dur; deci nu le poate fi imputată doar inculpaţilor întreaga vătămare a lui … pentru că ei nu au produs-o exclusiv;

- persoana vătămată a refuzat internarea în spital şi investigaţii ce ar fi putut clar să deceleze ruptura de splină şi să o trateze timpuriu, în loc de asta internarea având loc, din culpa persoanei vătămate, trei zile mai târziu; ruptura a survenit în doi timpi şi putea fi depistată încă de la primele semne,de la timpul 1;

- din  F.O. nr. 11833, fila 36 d.u.p. vol. I, din scrisoarea medicală şi din alte documente cu acest caracter rezultă că splina ruptă a părţii vătămate era gigantă şi patologică.

Toate acestea sunt împrejurări ce conferă faptei un caracter mai puţin grav şi trebuie valorificate ca şi largi circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor, a amândurora, cu orientarea pedepselor spre minimul lor special.

În rest nu se identifică circumstanţe personale ale inculpaţilor care să orienteze pedeapsa spre maxim sau spre minim, starea de recidivă fiind valorificabilă separat, conform dispoziţiilor legale.

 Curtea de Apel Timişoara a apreciat că motivul de apel al procurorului, referitor la înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpaţilor de către prima instanţă este fondat, prima instanţă reţinând în acest sens, dispoziţiile art. 75 alin. 2 lit. b raportat la art. 76 Cod penal, cu reducerea cu câte o treime a limitelor de pedeapsă.

Aceasta a avut în vedere faptul că nu doar inculpaţii au agresat victima, ci şi alte două persoane, la fel de dur; deci nu le poate fi imputată doar inculpaţilor întreaga vătămare a lui …pentru că ei nu au produs-o exclusiv; faptul că persoana vătămată a refuzat internarea în spital şi investigaţii ce ar fi putut clar să deceleze ruptura de splină şi să o trateze timpuriu, în loc de asta internarea având loc, din culpa persoanei vătămate, trei zile mai târziu; ruptura a survenit în doi timpi şi putea fi depistată încă de la primele semne, de la timpul 1.

În fine s-a mai reţinut că din  F.O. nr. 11833, fila 36 d.u.p. vol. I, din scrisoarea medicală şi din alte documente cu acest caracter rezultă că splina ruptă a părţii vătămate era gigantă şi patologică.

Toate acestea sunt împrejurări, a considerat prima instanţă, conferă faptei un caracter mai puţin grav şi trebuie valorificate ca şi largi circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor, a amândurora, cu orientarea pedepselor spre minimul lor special.

Instanţa de apel, a apreciat, că faptul lovirii persoanei vătămate şi de alte persoane din anturajul inculpaţilor oricum, cu atât mai mult cu cât aceştia, care au început lovirea persoanei vătămate nu au împiedicat celelalte persoane să lovească victima şi nici nu le-au precizat anchetatorilor, nu este de natură a face ca fapta lor să fie mai puţin periculoasă.

Nici împrejurările că persoana vătămată nu s-a dus decât după trei zile la spital sau că din  F.O. nr. 11833, fila 36 d.u.p. vol. I, din scrisoarea medicală şi din alte documente cu acest caracter rezultă că splina ruptă a părţii vătămate era gigantă şi patologică, nu înlătură gravitatea deosebită a faptei inculpaţilor, pentru că acestea sunt exterioare faptei în sine şi nu se pot circumscrie dispoziţiilor art.76 Cod penal, care au în vedere împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

La toate acestea se mai adaugă împrejurarea deloc de neglijat, că această circumstanţă atenuantă judiciară este facultativă de reţinut şi raportat la sălbăticia inacceptabilă de care inculpaţii au dat dovadă la săvârşirea infracţiunilor, de faptul că ambii inculpaţi sunt recidivişti cu condamnări anterioare pentru infracţiuni de violenţă, fiind perseverenţi în acest gen de infracţiuni, nu se impune reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare şi vor fi înlăturate.

Instanţa de apel, a avut însă în vedere împrejurările de mai sus şi faptul că inculpatul … după săvârşirea infracţiunii a dat persoanei vătămate o sumă de bani, altfel că aceasta nu s-a mai constituit parte civilă, la reindividualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor, în urma înlăturării circumstanţelor atenuante reţinute de prima instanţă.