Tentativă la omor

Sentinţă penală 111 din 24.04.2020


Prin rechizitoriul nr. 7062/113/P/2019 din 03.12.2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, privind pe inculpatul  A.A., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la  omor, prev de art. 32 C.p. raportat la art. 188 alin 1 din C.p. cu aplicarea art. 41 alin 1 din C.p., constând în aceea că la data de 26.10.2019 în jurul orelor 19.10,  în timp ce se afla pe drumul public în dreptul Bisericii Catolice din sat/com. H., jud Bacău, în urma unor neînțelegeri mai vechi  pe care o avea cu persoana vătămată H.C.A. și pe fondul consumului de băuturi alcoolice, l-a înjunghiat cu un obiect înțepător-tăietor(cuțit, etc) pe numitul H.C.A. în zona hemitoracică stângă cauzându-i acestuia o plagă înjunghiată penetrantă în zona toracică-hemotorax, leziunile necesitând intervenție chirurgicală, îngrijiri medicale pentru vindecare de 17-18 zile și  fiind de natură  a pune în primejdie viața persoanei vătămate.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr.3305/110/2019 la data de 05.12.2019.

La dosar a fost fost ataşat extrasul de cazier judiciar.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi; inculpatul – filele 38-39,  şi partea civilă H.C.A., filele 35-37 .

Inculpatul A.A. a solicitat instanţei – la primul termen de judecată şi înainte de citirea actului de sesizare al instanţei  aplicarea procedurii simplificate de judecare a cauzei, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 374 CPP., în sensul că recunoaşte în întregime fapta imputată,  este de acord, are cunoştinţă de întreg materialul probator acumulat la urmărirea penală, şi pe care şi-l însuşeşte.

În actul de sesizare se reţine că  prin ordonanța din data de 26.10.2019 organele de cercetare penală din cadrul  Secției 8 Poliție Rurală B., jud Bacău au dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovirea sau alte violențe, prev de art. 193 alin 1 din C.p.,

Având în vedere constatările preliminare emise de către SJML Bacău la data de 27.10.2019, conform cărora numitul examinării numitul H.C.A. prezintă plagă înjunghiată penetrantă în zona toracică-hemotorax, leziunile au necesitat o urgență chirurgicală, necesită 17-18 zile de îngrijiri medicale și au fost de natură a pune în primejdie viața persoanei vătămate, prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău  din data de 27.10.2019 s-a dispus declinarea cauzei spre competentă soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, cauza fiind înregistrată sub numărul 553/P/2019

Prin ordonanța procurorului din data de 27.10.2019 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute din infracțiunea de  lovirea sau alte violenţe, prev de art. 193 alin 1 din C.p în infracțiunea de tentativă la  omor, prev de art. 32 C.p. raportat la art. 188 alin 1 din C.p.

În fapt, s-a reţinut că  între inculpatul A.A.  și persoana vătămată H.C.A., exista o stare conflictuală generată de faptul că persoana vătămată nu si-ar fi achitat o datorie față de inculpat.

În seara zilei de 26.10.2019 în jurul orelor 19.10, numitul H.C.A. s-a întâlnit în apropierea Bisericii Catolice din satul H., jud Bacău cu numitul A.A.,  care se afla împreună cu mai multe persoane pe marginea unui drum. Pe fondul  neînțelegerilor mai vechi între aceștia și pe consumului de băuturi alcoolice, A.A. s-a îmbrâncit cu H.C.A. și ulterior l-a înjunghiat în zona hemitoracică stângă. Persoana vătămată a fost identificată de organele de poliție în stare conștientă și a oferit relații cu privire la cele întâmplate, ulterior fiind preluată de către un echipaj SAJ Bacău și transportată la SJU Bacău în vederea acordării de îngrijiri medicale de specialitate, diagnosticul preliminar fiind plagă aproximativ 4 cm prin înjunghiere.

Conform raportului de primă expertiză medico-legală nr A1D/296/27.10.2019 rezultă că numitul H.C.A. prezintă: -plagă toracică stângă anterioară sp VI-V ic penetrantă-hemotorax ce s-a putut produce prin lovire cu corp înțepător-tăios(cuțit,etc) în condițiile stabilite de anchetă și poate data din 26.10.2019;

-necesită pentru vindecare 17-18 zile de îngrijiri medicale în absența complicațiilor

-leziunile toracice-plagă înjunghiată penetrantă precordial, hemotorax, au reprezentat o urgență chirurgicală și au fost  de natură a pune în primejdie viața persoanei vătămate.

Situaţia de fapt, aşa cum a fost reţinută de rechizitoriu, se bazează pe materialul probator acumulat

În drept: fapta inculpatului A.A. care la data de 26.10.2019 în jurul orelor 19.10,  în timp ce se afla pe drumul public în dreptul Bisericii Catolice din sat/com H., jud Bacău, în urma unor neînțelegeri mai vechi  pe care o avea cu persoana vătămată H.C.A. și pe fondul consumului de băuturi alcoolice, l-a înjunghiat cu un obiect înțepător-tăietor(cuțit, etc)  pe numitul H.C.A. în zona hemitoracică stângă cauzându-i acestuia o plagă înjunghiată penetrantă în zona toracică-hemotorax, leziunile necesitând intervenție chirurgicală, îngrijiri medicale pentru vindecare de 17-18 zile și  fiind de natură  a pune în primejdie viața persoanei vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la  omor, prev de art. 32 C.p. raportat la art. 188 alin 1 din C.p. pentru care urmează a fi angajată răspunderea penală.

Prin sentinţa penală nr. 1073 din 28.07.2016 a Judecătoriei Bacău, în dosarul nr. 2732/180/2016, definitive prin Decizia penală nr. 1250/17.11.2016, inculpatul A.A. a fost condamnat la o pedeapsă de  un an şi şase luni închisoare.  A fost aresta preventiv la data de 16.02.2016 şi eliberat la 07.03.2017, prin sentinţa penală nr. 318/28.02.2017 a Jud. Vaslui, printr-o liberare condiţionată cu un rest rămas de executat de 161 de zile (termen ce urma să se împlinească, aproximativ la august 2017).

 Acelaşi inculpat a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1673/26.10.2017 pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr.11327/2016,  definitivă prin decizia penală nr. 389/20.03.2018  a Curţii de Apel Bacău, la  10 (zece) luni închisoare în modalitatea amânării aplicării pedepsei. Termenul de încercare stabilit a fost de doi ani. Acesta urma să se împlinească la data de 20.03.2020. Fapta dedusă judecăţii s-a comis la data de 26.10.2019, deci în interiorul termenului de încercare stabilit. Inculpatul a avut cunoştinţă de faptul că în interiorul acestui termen nu trebuie să comită altă infracţiune, consecinţa fiind revocarea amânării aplicării pedepsei, mai exact la pedeapsa ce se stabilea pentru noua infracţiune se adăuga şi această veche pedeapsă, cu modalitatea executării în regim de detenţie. Aşadar la încadrarea juridică a faptelor s-a reţinut starea de recidivă, prev. de art 41 alin.1 C.pen., fapta fiind comisă după executarea pedepsei de un an şi şase luni, dar înainte de împlinirea termenului de reabilitare judecătorească, prevăzut de art. 166 alin.1 lit.a Cod penal. De asemenea s-a comis în interiorul termenului de supraveghere, în cauză impunându-se aplicarea dispoziţiilor art. 88 C.pen., revocarea amânării aplicării pedepsei.

Aşadar, inculpatul  A.A., a solicitat aplicarea dispoziţiilor art.374 Cod procedură penală, sens în care instanţa i-a admis  solicitarea,  pe de o parte fiind manifestarea lui  de voinţă liber exprimată şi pe de altă parte având în vedere Decizia nr. 1470/08.11.2011 dată de Curtea Constituţională prin care a fost declarat neconstituţional aliniatul ultim al art. 320 ind. 1 Cod procedură penală. şi obligativitatea tuturor instanţelor din ţară de a se supune acestor decizii.

Apărătorul  ales al inculpatului, a solicitat instanţei,  în condiţiile în care situaţia de fapt a fost recunoscută, singura problemă dificilă rămâne stabilirea cuantumului pedepsei. Arată că se impune reţinerea circumstanţei atenuante a provocării, întrucât, dacă inculpatul nu ar fi fost sub influenţa băuturilor alcoolice şi prietena sa nu ar fi fost împinsă, nu s-ar fi depăşit cadrul unui conflict verbal între cei doi. Arată că deţinerea briceagului se datora nevoilor de a avea asupra sa a unui instrument util pentru treburile zilnice. De asemenea, arată că se pot reţine circumstanţele atenuante facultative prevăzute de art. 75 CP, respectiv împrejurările cu privire la fapta comisă care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului, având în vedere starea de beţie care nu a fost premeditată, iar inculpatul nu a r fi săvârşit aceasta faptă în aceste condiţii, iar aceste condiţii au determinat săvârşirea faptei. De asemenea, solicită reţinerea circumstanţei atenuante referitoare la eforturile făcute de inculpat pentru diminuarea consecinţelor infracţiunii, având în vedere şi declaraţia persoanei vătămate care a arătat că nu doreşte condamnarea inculpatului. Astfel, solicită aplicarea prevederilor de la procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii şi reţinerea circumstanţelor atenuante solicitate, astfel încât pedeapsa aplicată să se orienteze spre minimul special. Cu privire la latura civilă, arată că inculpatul este de acord să plătească despăgubirile solicitate de părţile civile, iar persoana vătămată H.C.A. a fost despăgubită.

Reţinerea circumstanţei atenuante a provocării nu reprezintă o schimbare de încadrare juridică a faptelor, şi nici nu poate duce la schimbarea încadrării juridice a faptei, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile art. 374  Cod procedură penală şi a art. 396 alin.10 Cod procedură penală.

Instanţa nu poate reţine circumstanţa atenuantă a provocării, aşa cum a solicitat apărarea inculpatului întrucât probatoriul acumulat la urmărirea penală relevă faptul că astfel de stări de fapt, de împrejurări conflictuale au mai existat între părţi, nefiind prima oară când se întâmplă acest lucru. Astfel, persoana vătămată declară de frica acestuia s-a mutat la locuinţa bunilor săi, s-a urmărit şi  le-a distrus gardul acestora. Motivul fiind acelaşi al restituirii unei sume de bani (100 lei). Inculpatul aflat în aceeaşi stare de ebrietate avansată, cunoscut fiind în sat ca un om violent. De acelaşi conflict anterior şi continuat în ziua de 26.10.2019, povesteşte şi tatăl persoanei vătămate H.V. (fila 86 ds. Urm.pen.). Martorul L.Ş. (declaraţie fila 94 ds. Urm.pen.) confirmă starea de conflict preexistentă datei de 26.10.2019. Prin urmare, comiterea aceste fapte, din 26.10.2019 nu este urmarea unei “stări de tulburare puternică sau emoţie, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă”. Inculpatul se mai apără că ar fi intervenit să apere concubina de acţiunea violentă a persoanei vătămate. Or, martorii, toţi au declarant că starea de conflict a fost declanşată de comportamentul violent al inculpatului, aflat în stare de ebrietate, solicitând persoanei vătămate să-i restituie banii restanţi – suma de 100 de lei. Inculpatul a cerut concubinei sale  să meargă în magazine să cumpere bere,  timp în care s-a apropiat de persoana vătămată şi a început scandalul,  între ei  intervenind concubina inculpatului  ca să-I despartă  (fila 88 declaraţie martor N.R.R.). “În timp ce stăteam pe podeţ, l-am văzut pe A.A. oprind căruţa  lângă magazine…Se vedea că este sub influenţa băuturilor alcoolice. În timp ce stăteam acolo a venit şi H.… acesta nu era băut, timp în care A.A. a început să-l injure pe H. (fila 91-92 declaraţie martor R.G.A.). “Fac precizarea că A.A. era într-o stare avansată de ebrietate. Au început să se ia la harţă. A.A. i-a reproşat că are o datorie la el neplătită, a început să-l ameninţe pe H. că îl omoară cu secera “ (fila 94  declaraţie martor L.Ş.) şi „după aproximativ 15-20 de minute, la un moment dat au venit şi numiţii A.A. care era însoţit de concubina lui şi de băiatul care lucrează la el şi H. C.. H. C. şi A.A., acesta din urmă era băut, au început să se certe, A.A. din câte mi-am dat seama ii reproşa lui H. C. că nu i-a dat banii pe tablă, A.A. a început să-l ameninţe pe H. C. căruia îi spunea că, îl taie cu seceră (fac menţiunea ci am văzut cum A.A. s-a dus la căruţă şi a luat o seceră în timp ce venea spre  H.) concubina i-a luat secera din mână şi a pus-o din căruţă că îl omoară, etc, Aceştia au început sa se jignească, de câteva ori s-a băgat concubina lui A.A. între ei ca să aplaneze conflictul, la un moment dat A.A. a împins-o pe concubina lui, s-a apropiat de H. C., s-a îndepărtat puţin de acesta preţ de câteva secunde şi iar s-a apropiat de el, după care H. C. a căzut şi a început să strige să sunăm la ambulanţă că a fost tăiat şi îi curge sânge, declaraţie inculpat M. C. A., fila 98 dosar urmărire penală).Aşadar, această acţiune de împingere, nu vine din partea persoanei vătămate ci chiar din partea inculpatului, a concubinului. 

În altă ordine de idei, inculpatul a recunoscut infracţiunea pentru care este cercetat, ceea ce presupune că recunoaşte întreaga situaţie de fapt aşa cum a fost ea descrisă de actul de sesizare a instanţei.

Solicită apărarea reţinerea  vreunei circumstanţe atenuante din cele prevăzute de art. 75 alin.2 Cod procedură penală. Din dosarul de urmărire penală nu rezultă vreun moment că inculpatul a depus efort pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii ci, dimpotrivă, sătenii au fost cei care au sunat la 112, el a fugit cu căruţa însoţit de concubina M. şi argatul său, punând la cale planul de a părăsi ţara, fiind depistat la punctul de frontieră Nădlac. Alte împrejurări legate de fapta comisă care să diminueze periculozitatea infractorului, de asemenea, nu se pot identifica în dosar. Inculpatul a fost condamnat de mai multe ori de instanţele române şi cele italiene. Chiar dacă condamnările străine nu au fost încă recunoscute de statul român, ceea ce este relevant este atitudinea violentă a acestuia, predispoziţia comiterii de infracţiuni , cu precădere în stare de ebrietate. Este recidivist a mai fost condamnat anterior la un an şi şase luni închisoare pentru “lipsire de libertate”, art. 205 C.pen. Printr-o altă sentinţă penală naţională a suferit o condamnare de 10 luni închisoare pentru comiterea de infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere, art. 335 C.pen. aplicarea pedepsei fiind amânată potrivit art. 83, 84 Cod penal. Aşa după cum s-a arătat mai sus, infracţiunea din cauza pendinte a fost comisă în termenul de încercare.

La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 74 C.pen. 

 Privitor la persoana şi conduita  inculpatului se reţine că  nu este căsătorit  se găseşte în relaţie de concubinaj, are  ca studii 4 clase,  stagiul militar nesatisfăcut, este recidivist, a recunoscut şi regretat fapta comisă. Relaţii tensionat au mai existat de-a lungul timpului între el şi persoana vătămată.

Urmează a fi aplicată o pedeapsă cu închisoare  pentru infracţiunea reținută  în sarcina sa. Reţinându-se dispoziţiile art. 396 alin.10 C.pr.pen. urmează ca limitele de pedeapsă să fie coborâte cu 1/3 din pedeapsa prevăzută pentru tentative la omor .

Se va aplica art. 582 alin.1, 3  C. proc. pen. art. 88 C.pen., (revocarea amânării aplicării pedepsei),  vechea condamnare de 10 luni să fie executată în regim de detenţie şi adăugată această fracţie de  1/3 din pedeapsa anterioară la actuala pedeapsă aplicată, potrivit regulilor concursului de infracţiuni, aşa cum sunt ele prevăzute de art. 38,39 Cod penal.

Art. 71 cod penal , astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept  în cazul condamnării la  pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 şi art. 20 alin. 2 din Constituţie, tratatele ratificate  de Parlament fac parte din dreptul intern şi au prioritate atunci când privesc drepturile omului şi sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicţia absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană  a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o , nu se justifică  excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor .În consecinţă  inculpatului  i se va  interzice numai drepturile prevăzute de art. 65  lit.a, b C.pen . în condiţiile şi pe durata art. 66 C.pen., precum şi pedepsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art .66 lit.a, b Cod penal fiind obligatorie pentru infracţiunea de „tentativă de omor “

În temeiul art. 72 C.pe. urmează a fi dedusă din pedeapsa aplicată, perioada executată deja prin reţinere şi arest preventive începând cu data la 28.10.2019 la zi.

Cu privire la starea de arest preventiv a inculpatului, apreciem că ea trebuie menţinută, potrivit art. 399 Cod procedură penală.

Sub aspectul legalităţii, analizând dosarul cauzei, instanţa constată că luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpat  s-a luat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condiţiilor de fond cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură şi întinderii în timp a măsurii.

Încheierea prin care  s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, din 08.12.2017 a Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi din cadrul Tribunalului Bacău, apreciem că este legală  neimpunându-se  revocarea ei, şi că temeiurile  care au determinat arestarea preventivă a  acestora  nu au încetat, fiind dată  cu respectarea dispoziţiilor art.  202 C.pr.pe,. şi art. 223 C.pr.pen. pentru următoarele considerente:

Pentru luarea şi menţinerea  măsurii arestării preventive  a arestării  este necesar  să subziste  cumulativ probe  şi indicii temeinice  că A.A. este prezumtivul autor, că ar fi comis  fapte prevăzute de legea penală, aşa cum  prevăd dispoziţiile  art. 223 Cod procedură penală şi, de asemenea  să existe  probe din care să rezulte  una din  condiţiile prevăzute de art. 202 Cod procedură penală.

 Potrivit art. 223 Noul Cod de Procedură Penală, (1) Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Infracţiunea  pentru care inculpatul A.A. este cercetat  este tentativă la  omor, prev. de art. 32 C.p. raportat la art. 188 alin 1 din C.p. cu aplicarea art. 41 alin 1 din C.p.  Acestea , sunt sancţionate de lege cu  închisoarea până la un maxim de 20 de  ani .

În privinţa celei de-a doua  condiţii cerută de dispoziţiile art. 223 alin.2 NCPP , apreciem că există  în continuare probe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea  publică , datorită  modului în care au fost săvârşite infracţiunile .

Fata de probatoriul administrat in cauză pană la acest moment procesual, ca temeiurile de care s-a ţinut seama la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, subzistând un pericol concret pentru ordinea publica prin punerea in libertate a inculpatului, fata de natura si gravitatea faptelor de care este  acuzat acesta, rezonanţa sociala deosebita a acestora persistând cu repercusiuni nu  doar materiale dar si morale, de natură să insufle temere şi repulsie în rândul opiniei publice.

In ceea ce priveşte durata stării de arest preventiv a inculpatului, instanţa apreciază ca aceasta nu depăşeşte limitele unui termen rezonabil in sensul dispoziţiilor art.5,alin.3 din CEDO astfel încât sa legitimeze înlocuirea măsurii arestării preventive. Aşa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, celeritatea particulară la care un acuzat are drept în examinarea cauzei sale nu trebuie să dăuneze eforturilor magistraţilor pentru a îndeplini sarcinile lor cu grija dorită.

Inculpatul  beneficiază în continuare  de prezumţia de nevinovăţie, până la  exercitarea  tuturor  căilor de atac.

Sub aspectul temeiniciei, analizând probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, instanţa apreciază că măsura arestării preventive se impune a fi menţinută în continuare întrucât temeiurile care au determinat arestarea sa şi în continuare privarea de libertate  .

Conform dispoziţiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Convenţia europeana a drepturilor omului, care face parte integrantă din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constituţia României, este permisă restrângerea libertăţii persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana faţă de care s-a luat această măsură extremă, a săvârşit o infracţiune fără a aduce atingere prin aceasta prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură inculpatul pana la soluţionarea definitiva a cauzei.

Ori, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, respectiv ceea ce s-a administrat la urmărirea penală, şi cu prilejul soluţionării propunerilor de arestare preventivă, a celei de prelungire a acestei măsuri, îl plasează pe inculpat  ca fiind prezumtivul autor al săvârşirii faptelor, instanţa apreciază că în speţă, există motive temeinice de bănuială în sensul Convenţiei. Totodată instanţa retine ca probele care fac dovada acestor motive verosimile nu trebuie sa aibă aceeaşi greutate ca si probele care ar justifica o soluţie de condamnare iar luarea acestei masuri preventive restrictive de libertate nu este de natura sa aducă atingere prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul, până la  exercitarea  tuturor  căilor de atac.

Considerând că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, că acestea nu au încetat, existând în continuare temerea că sub influenţa băuturilor alcoolice, ar fi capabil de comiterea de fapte cu violenţă, că el aflat în stare de libertate, este o persoană violentă, în special sub influenţa băuturilor alcoolice, existând posibilitatea să se întâlnească cu, martorii, consătenii lor, care au fost audiaţi de organele de urmărire penală, precum şi rezonanţa socială a faptei comisă, fapta fiind recent săvârşită, în temeiul art.208 CPP va menţine starea de arest a inculpatului.

Inculpatul nu este la prima abatere, a mai suferit condamnări în ţară şi în Italia, considerăm astfel că nu prezintă garanţii că ar putea respecta obligaţiile impuse de dispoziţiile privind arestul la domiciliu sau control judiciar.

La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică, lăsarea în libertate a inculpatului, instanţa are în vedere natura faptei de care este suspectat, sfera relaţiilor sociale lezate (integritatea vieţii şi sănătăţii), rezonanta sociala a faptei date fiind gravitatea acesteia, sfera largă de acţiune a acestuia,  împrejurările in care se presupune a fi fost săvârşită fapta. Toate aceste aspecte, coroborate, conduc la concluzia ca se impune menţinerea in stare de arest preventiv a acestuia pentru a asigura ordinea publica si securitatea cetăţenilor.

II. LATURA CIVILĂ

Persoana  vătămată H.C.A.  a arătat în declarația sa, că nu dorește ca inculpatul să-i achite  niciun fel de despăgubiri materiale sau morale.

Cele două unităţi sanitare: S.J.A. Bacău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 429,20 RON reprezentând contravaloarea transportului persoanei vătămate de la domiciliul său  către Spitalul  Judeţean Bacău, în data de 26.10.2019.

De asemenea, S.J. Bacău a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de  6113,15  RON, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare a persoanei vătămate în perioada 26.10.2019- 06.11.2019.

Constatând  îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale,  în temeiul art.19, 397 C.pr.pen. art.1357 C.civ., cu art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată,  admite  pretenţiile civile formulate de S.A.J.  Bacău,  şi S.J.U. Bacău şi în consecinţă obligă pe inculpat  să achite suma de 6.543,15  RON din care:  - 429,20 RON  către S.A.J.  Bacău cu titlu de cheltuieli de transport a persoanei vătămate  H.C.A. de la  domiciliu la S.J.U.  Bacău şi - 6113,95 RON către S.J.U.  Bacău reprezentând contravaloarea tratamentului medical efectuat cu persoana vătămată.

Deşi obiectul tăietor-înţepător folosit de inculpat la comiterea infracțiunii , acel briceag, nu a mai fost găsit şi predat organelor de poliţie, instanţa de judecată, în baza dispoziţiilor art. 112 lit. b Cod procedură penală va dispune confiscarea contravalorii acestui corp delict, la o valoare aproximativă de piaţă de 30 de lei. 

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul  A.A. , după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Vom constata că atât inculpatul  cât şi persoana vătămată au avut apărători aleşi.

Fiind în culpă procesuală şi procedurală,  în temeiul art. 274 alin.2  Cod procedură penală va obliga pe  inculpat,  la plata  sumei de 700 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care să se includă cheltuielile judiciare de  158,80  RON efectuate pe parcursul urmăririi penale.

În temeiul art. 32 C.p. raportat la art. 188 alin 1 din C.p. cu aplicarea art. 41 alin 1 din C.p.. şi art. 396 alin.10 C.pr.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă la  omor”,  condamnă pe inculpatul A.A. recidivist, la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit.a,b C.pen. 

În temeiul art.65 C.pen. aplică  inculpatului  pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit.a, b C.pen.: exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.582 alin.1, 3  C. proc. pen. raportat la art. 88 alin. (1) C. pen., dispune revocarea amânării aplicării pedepsei de 10 (zece) luni închisoare, dispuse prin sentinţa penală nr. 1673/26.10.2017 pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr.11327/2016,  definitivă prin decizia penală nr. 389/20.03.2018  a Curţii de Apel Bacău,  aplicarea pedepsei de 10 (zece) luni închisoare inculpatului A.A.  şi dispune  executarea acesteia în regim de detenţie.

În temeiul art. 38 C.pen. cu art. 39 alin.1 lit.b C.pen. şi cu art. 43 alin.5  C.pen. aplică inculpatului  A.A.  pedeapsa cea mai mare la care adaugă o treime din  cea de-a doua pedeapsă.

PEDEAPSĂ REZULTANTĂ  DE EXECUTAT =  de 6 (şase) ani, 3 (trei) luni şi 10 (zece) zile  închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit.a,b C.pen. 

În temeiul art.65 C.pen. aplică  inculpatului  pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit.a, b C.pen.: exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 C.pen. deduce din pedepsa de executat, perioada executată deja prin reţinere şi arest preventiv, de la 28.10.2019 la zi.

În temeiul art. 399 alin.1  C.pr.pen. menţine starea de arest preventiv a inculpatului A.A..

În temeiul art.20, 397 C.pr.pen. art. 1357 C.civ., ia act că persoana vătămată H.C.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art.19, 397 C.pr.pen. art.1357 C.civ., cu art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată, admite  pretenţiile civile formulate de părțile civile S.A.J.  Bacău,  şi S.J.U. Bacău şi în consecinţă obligă pe inculpat  să achite suma de 6.543,15  RON din care:

- 429,20 RON  către S.A.J.  Bacău cu titlu de cheltuieli de transport a persoanei vătămate  H.C.A. de la  domiciliu la S.J.U.  Bacău;

-  6113,95 RON către S.J.U.  Bacău reprezentând contravaloarea tratamentului medical efectuat cu persoana vătămată.

În temeiul art. 112 lit.b C.pen. dispune confiscarea sumei de 30 de lei de la inculpat, reprezentând  contravaloarea briceagului folosit de acesta la comiterea infracțiunii.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A.A. , după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Constată că inculpatul şi persoana vătămată au avut apărători  aleşi.

În temeiul art. 274 alin.2  C.pr.pen. obligă pe  inculpat,  la plata  sumei de 700 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus cheltuielile judiciare de 158,80 lei RON efectuate pe parcursul urmăririi penale.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.