Netemeinicie reținere provocare. Tentativă omor calificat.

Decizie 1251 din 16.12.2021


În privința inculpatului  ... nu se impunea reținerea scuzei provocării față de ansamblul circumstanțelor în care s-au comis faptele.

Pentru a fi îndeplinite condițiile provocării trebuie să existe în mod obiectiv o acțiune a persoanei vătămate îndreptate împotriva inculpatului și/sau a altei persoane, comisă fie prin violență, fie prin atingerea gravă a demnităţii ori prin altă acţiune ilicită gravă, acțiunea care să inducă o stare de tulburare ori emoție puternică inculpatului sub imperiul căreia acesta să comită fapta penală.

Ori, în cauză, nu  există situația premisă a provocării, adică acțiunea ilicită a  persoanelor vătămate față de inculpat sau alte persoane, care să fi condus la o tulburare sau o emoție puternică sub imperiul căreia inculpatul ... să fi comis infracţiunea dedusă judecății, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.75 lit. a Cod penal, neputând fi reținută scuza provocării în favoarea acestuia.

Astfel, în ceea privește pe persoana vătămată ..., inculpatul, în faza de urmărire penală,  nu a declarat că l-ar fi agresat fizic și nici dacă i-ar fi adus vreo atingere gravă a demnităţii sau ar fi săvârșit o altă acţiune ilicită gravă. În faza cercetării judecătorești a relatat că persoana vătămată ... l-ar fi agresat cu târnăcopul pe tatăl său, ..., însă din probele administrate nu rezultă vreo astfel de acțiune a persoanei vătămate. În acest sens, din probele administrate, în special declarațiile persoanelor vătămate și a martorilor ..., ... și ..., dar și a imaginilor video, rezultă că până la momentul la care inculpatul ... a intrat cu mașina în curte, între cele două familii nu au existat acțiuni violente fizice, ci doar adresarea de injurii, amenințări, îmbrânceli (relevante sunt imaginile video de la minutul 02:15 la minutul 10:30). De asemenea, de la momentul în care persoana vătămată ... s-a îndreptat cu târnăcopul către locul inițial al conflictului și până la momentul la care a venit  fratele său, nu se observă vreo agresiune fizică între această persoană vătămată și martorul ..., de fiecare dată când se apropiau fiind alte persoane între aceștia (imaginile video de la minutul 05:12 la minutul 10:30, persoana vătămată ... fiind îmbrăcată cu un tricou negru, iar martorul ... într-o cămașă în carouri). Din  imaginile video  reiese că după ce inculpatul ... a coborât din mașină și s-a îndreptat cu cuțitul către locul conflictului, inculpatul ... (persoana cu tricoul gri cu mâneci lungi) s-a dus către locul unde se afla persoana vătămată ..., precum și alți membrii ai familiei acestuia, respectiv în partea stângă a străzii, ieșind din cadrul camerei video, moment în care a pulverizat cu spray-ul lacrimogen înspre aceștia și a lovit cu securea persoana vătămată ... (de două ori, astfel cum rezultă din coroborarea concluziilor certificatului medico-legal cu celelalte probe indicate mai sus) după care a revenit în cadrul camerei video (imaginile video de la minutul 10:30 la minutul 10:40), iar persoana vătămată se retrage în curtea locuinței fiind vizibil că sângera în zona capului (imaginile video începând cu minutul 10:43). Tot din imaginile video  rezultă că în toată această perioadă (în care  ... iese din cadrul camerei video, îl lovește pe ... și revine în cadrul camerei video) tatăl său, martorul ... (persoana îmbrăcată cu cămașă în carouri), rămâne tot timpul în vizorul camerei video, fiind vizibil că nu a fost agresat de vreo persoană (minutele de la 10:30 la 10:40 din înregistrarea video). De altfel, la urmărirea penală martorul ... nu a precizat că ar fi fost lovit de persoana vătămată ..., ci de ..., iar susținerile din faza de judecată în sensul că ar fi fost lovit cu târnăcopul de această persoană vătămată este contrazisă de probele administrate în cauză, în special de înregistrarea video, cum am precizat mai sus.

Cu privire la persoana vătămată ..., inculpatul ... nu a recunoscut că ar fi lovit-o cu securea în cap, astfel că nici nu poate  afirma că aceasta ar fi  agresat fizic sau ar fi adus vreo atingere gravă a demnității ori ar fi săvârşit o altă acțiune ilicită gravă asupra inculpatului sau a altei persoane, care să-i provoace o tulburare sau o emoție puternică. Chiar trecând peste acest aspect, se constată că, în faza urmării penale, inculpatul a declarat că această persoană vătămată ar fi fost lovită cu o piatră de mama sa, martora ..., iar în faza de judecată că ar fi fost lovită de tatăl său, ...

În ceea ce privește persoana vătămată ..., situația este aceeași: inculpatul .... nu a recunoscut că ar fi lovit-o cu securea în cap, astfel că, implicit, nici nu poate  susține că aceasta ar fi  agresat fizic sau ar fi adus vreo atingere gravă a demnității ori ar fi săvârşit o altă acțiune ilicită gravă asupra inculpatului sau a altei persoane. Din contră, aceasta a acționat sub o stare de tulburare determinată de acțiunea violentă a inculpatului ..., care a lovit cu securea în cap pe fratele său, ..., și pe mama sa, ..., precum și pe aceasta.

Cu privire la conflictul inițial între membri celor două familii, acesta îmbrăcase doar forma unor injurii, amenințări și îmbrânceli, care nu au fost de natură să provoace o tulburare sau o emoție puternică inculpatului ... De altfel,  prima instanță a reținut că acest conflict  nu a fost de o intensitate ridicată, precizând că agresiunile persoanelor participante au fost cel puţin în parte îndreptate şi împotriva părinţilor inculpatului și că este echitabil a se reține în favoarea acestuia a scuzei provocării astfel cum s-a reținut și în favoarea inculpatului ... Însă, nu au fost indicate în concret în ce au constat acțiunile celor trei persoane vătămate care să fi creat o tulburare sau o emoție puternică inculpatului ... cum a fost în cazul inculpatului ... (respectiv acțiunea violentă a inculpatului ... care a lovit cu securea în cap pe ... și ..., fratele și, respectiv, mama inculpatul ..., precum și pe  acesta, acțiune care evident că i-a creat o stare de tulburarea sub imperiul căreia l-a lovit cu cuțitul).

Prin urmare este fondat motivul de apel al Parchetului referitor la înlăturarea circumstanței atenuante  prev. de art.75 lit. a Cod penal în ceea ce îl privește pe inculpatul ...

Decizia penală nr. 1251/A/16.12.2021 a Curţii de Apel Galaţi

Prin  sentinţa  penală nr. 143/19.05.2021 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. 1360/121/2020  s-au dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul ..., la o pedeapsă de 5 ani şi 6 luni închisoare, precum şi la pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66(1) (a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. (b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi lit. (h) Cod penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 (1) raportat la art.188 (1) Cod penal, cu aplicarea art. 75(1) (a) Cod penal (faptă din 10.04.2020).

În temeiul art. 66 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 (1) (a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. (b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi lit. (h) Cod penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 4 ani.

În temeiul art. 72 (1) Cod penal a fost dedusă din pedeapsa principală perioada reţinerii şi arestării preventive de la 13.04.2020 la zi.

A fost condamnat inculpatul ...  la o pedeapsă de 2 ani şi 9 luni închisoare, precum şi la pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 (1) (a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. (b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi lit. (h) Cod penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 (1) raportat la art.188 (1) Cod penal, cu aplicarea art. 75 (1) (a) Cod penal şi art. 396 (10) Cod procedură penală (faptă din 10.04.2020).

În temeiul art. 66 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 (1) (a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. (b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi lit. (h) Cod penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 72 (1) Cod penal s-a dedus din pedeapsa principală perioada reţinerii şi arestării preventive de la 11.04.2020 la 26.11.2020 şi cea a arestului la domiciliu de la 26.11.2020 la zi.

În temeiul art. 208, art. 362 şi art. 399 Cod procedură penală a fost menţinută ca legală şi temeinică măsura arestării preventive dispusă în privinţa inculpatului ...

În temeiul art. 208, art. 362 şi art. 399 Cod procedură penală a fost menţinută ca legală şi temeinică măsura arestului la domiciliu dispus în privinţa inculpatului ...

În temeiul art. 320 din Legea nr. 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost respinsă acțiunea civilă formulată de Spitalul ... (municipiul ..., str. ..., nr. ..., judeţul ...), ca urmare a acoperirii prejudiciului de inculpatul ...

S-a luat act de faptul că inculpaţii ... şi  ... şi persoanele vătămate ... şi ... (sat/comuna ..., str. ..., nr. ..., judeţul ...) nu s-au constituit părţi civile.

În temeiul art. 7(1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii ... şi ..., în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 112 (1) (b) Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul ... a unui topor cu coada de lemn având lungimea de aproximativ 55 cm, precum şi a unui spray iritant - lacrimogen marca „Frontiersman”.

În temeiul art. 274(1) Cod procedură penală a fost obligat inculpatul ... la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 2.520 lei şi a inculpatului ... la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 1.320 lei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 29.04.2020 în dosarul nr. 499/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi au fost trimiși în judecată inculpații:

(a) ..., pentru săvârşirea unei tentative la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 32(1) raportat la art. 188 (1) Cod penal cu aplicarea art. 75(1) (a) Cod penal

(b) ..., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 32 (1) raportat la art. 188 (1) – art. 189 (1) (f) Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei s-a reținut în sarcina inculpaților:

(a) ... – la data de 10.04.2020, sub stăpânirea unei puternice tulburări, produsă de persoana vătămată ..., prin violenţă, respectiv prin lovirea cu o secure atât a inculpatului, cât şi a persoanelor vătămate ..., ... şi ... (fratele, respectiv părinţii inculpatului), ar fi pus în executare intenţia de a suprima viaţa acesteia şi i-ar fi aplicat multiple lovituri cu lama unui cuţit, provocându-i acesteia patru plăgi înţepat-tăiate în zona abdominală, zonă vitală, precum şi în alte părţi ale corpului, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale.

(b) ... – la data de 10.04.2020, pe fondul unui conflict preexistent, ar fi pus în executare intenţia de a suprima viaţa persoanelor vătămate aplicând lovituri cu o secure, în zona capului, persoanelor vătămate ..., provocându-i acestuia două plăgi contuze epicraniene supraetajate în zona vertexului, pentru care a necesitat un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale, ... care a suferit plagă contuză temporală pentru care a necesitat un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, ... care prezenta echimoză epicraniană retroauriculară stângă, pentru care a necesitat un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale.

După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Galați, s-a dispus comunicarea rechizitoriului către inculpaţi, stabilindu-se un termen de 20 de zile pentru formularea unor eventuale cereri și excepții privind legalitatea sesizării instanței ori a actelor de urmărire penală. Întrucât în termenul astfel fixat nu au fost formulate asemenea cereri și excepții şi, apreciind că nu se impune invocarea de excepții cu privire la aceste aspecte nici din oficiu, prin încheierea nr. 117 / 19.06.2020 judecătorul de cameră preliminară a constatat următoarele:

- Tribunalul Galaţi este instanţa competentă material şi teritorial să judece prezenta cauză, potrivit dispoziţiilor art. 36 (1) (a) şi art. 41 Cod procedură penală.

- Tribunalul este legal sesizat prin rechizitoriul nr. 499/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, care se limitează la faptele şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286(2) Cod Procedură Penală, respectiv datele privitoare la faptele reţinută în sarcina inculpaţilor şi încadrarea juridică a acestora, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 Cod procedură penală, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei, numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces, şi locul unde urmează a fi citate, este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul ierarhic superior;

- probele administrate în faza de urmărire penală au fost legal administrate;

- actele de urmărire penală au fost legal efectuate.

S-a dispus, pe cale de consecinţă, începerea judecății față de inculpaţii ... şi ..., sub aspectul infracţiunilor pentru  care s-a dispus trimiterea în judecată de către procuror.

La termenul din data de 03.09.2020, fiind prezent personal în faţa instanţei, inculpatul ... a solicitat judecarea în baza procedurii simplificate prevăzute de art. 375 Cod procedură penală, arătând în acest sens că recunoaşte acuzaţia adusă prin rechizitoriul parchetului.

În vederea efectuării cercetării judecătoreşti faţă de inculpatul ..., instanţa de judecată a procedat la audierea inculpatului ..., a persoanelor vătămate ..., ..., a martorilor ..., ..., ..., ..., ..., ..., ... şi a fost reaudiat inculpatul ... De asemenea, la termenul din data de 25.03.2021 s-a procedat la vizionarea înregistrării video efectuate de sistemul de supraveghere instalat la domiciliul inculpatului ...

Prin încheierea din data de 26.03.2021 au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice date faptelor reţinute în sarcina celor doi inculpaţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum și argumentele și susținerile părților participanţilor procesuali, Tribunalul a reţinut următoarele:

I. Situația de fapt

Inculpatul ... şi inculpatul ... locuiesc în comuna ..., judeţul ..., împreună cu familiile lor, pe aceeaşi stradă din comuna ..., judeţul ... (str. ... de ...). Inculpatul ... şi persoana vătămată ... (fratele inculpatului) locuiesc în aceeaşi curte, în două corpuri de casă diferite, în timp ce inculpatul ... locuieşte gard în gard cu aceştia. De asemenea, peste drum de locuinţa inculpatului ... se află casa părinţilor inculpatului ... (martorii ... şi ...), iar la o distanţă de aproximativ 200 de metri de locuinţa inculpatului ..., locuiesc părinţii acestuia, ... şi ...

De-a lungul timpului, între familia inculpatului ... şi familia inculpatului ... au existat neînţelegeri, membrii acestora obişnuind să se şicaneze, să îşi adreseze injurii şi să se ameninţe cu acte de violenţă, fiind necesară uneori intervenţia lucrătorilor de poliţie.

La data de 10.04.2020, între persoanele vătămate ... şi ..., (părinţii inculpatului ...) şi martorii ... şi ... (părinţii inculpatului ...) a izbucnit un conflict generat de faptul că aceştia din urmă ar fi aruncat cu pietre în autoturismul condus de ..., în timp ce acesta se deplasa pe str. ... de ... Această variantă expusă este confirmată de distrugerile ce au fost constatate în privinţa autoturismului marca VW Jetta cu numărul de înmatriculare ... cu ocazia cercetării la faţa locului (geam stânga-faţă fisurat).

Cei patru au început să se înjure şi să se ameninţe. Auzind scandalul ce avea loc în stradă, persoana vătămată ... (care se afla în curtea casei sale) a ieşit într-o primă fază din locuinţă (minutul 03:38 al înregistrării) şi observând că părinţii săi sunt implicaţi în scandal, a intrat înapoi, s-a înarmat cu un târnăcop şi s-a îndreptat către locul conflictului (minutul 04:51). 

Timp de câteva minute, conflictul între cele două familii a luat forma îmbrâncelilor şi injuriilor şi ameninţărilor reciproce. În acest interval, din locuinţa sa a ieșit şi inculpatul ..., iniţial neînarmat, pentru ca mai târziu fiul minor al acestuia, ..., a adus cu el un spray iritant lacrimogen şi o secure, obiecte pe care le-a înmânat inculpatului.

După un timp, la locul conflictului în plină desfăşurare a sosit, la volanul unui autoturism, inculpatul ..., acesta frânând brusc la locul conflictului (minutul 09:34 al înregistrării video), în timp ce persoanele aflate în calea sa se feresc. Membrii familiei sale l-au sfătuit să nu treacă prin faţa porţii familiei inculpatului ... pentru a nu-i fi distrus autoturismul. Inculpatul ... şi-a continuat deplasarea cu viteză relativ redusă şi a parcat autovehiculul în curtea locuinţei sale. În acest timp, ... împreună cu părinţii săi, ... şi ..., au intenţionat să se deplaseze spre locuinţa sa, dar în momentul în care au trecut prin dreptul porţii lui ..., inculpatul ... s-a îndreptat din nou către ... şi a pulverizat conţinutul sprayului iritant în direcţia persoanei vătămate ... şi a părinţilor acestuia. Membrii celor două familii au început să se agreseze reciproc.

Inculpatul ... a parcat autoturismul şi a coborât înarmat cu un cuţit, îndreptându-se spre locul conflictului. Între timp, inculpatul ... a aplicat o lovitură cu securea cu care era înarmat, în zona capului persoanei vătămate ..., care a început să sângereze abundent, refugiindu-se către curtea locuinţei sale (minutele 10:34 şi 10:45 al înregistrării).

Inculpatul ... a observat că părinţii săi ... şi ... erau loviţi de familia inculpatului ... şi s-a îndreptat cu pas grăbit spre locul conflictului (minutul 10:34 al înregistrării video), moment în care persoana vătămată ... a fost lovită de către inculpatul ... în zona capului cu securea cu care acesta era înarmat, căzând la pământ şi începând să sângereze abundent. Din acest motiv, inculpatul ... a început să fugă către inculpatul ..., având asupra sa cuţitul anterior menţionat. Acesta i-a ieşit în faţă şi i-a aplicat o lovitură cu securea în zona capului. Cei doi inculpaţi (... şi ...) au ajuns la pământ. În timp ce ... încerca să-l dezarmeze pe ... de cuţitul cu care era înarmat, inculpatul ... i-a aplicat lui ... patru lovituri cu lama acelui cuţit, respectiv în abdomen şi în coapsa stângă. În acest timp, persoanele prezente (... şi ...) încercau să-l tragă pe inculpatul ... de pe ...

În privinţa obiectului tăietor-înţepător folosit de ..., în rechizitoriul Parchetului se menţionează că acesta ar fi un cuţit tip briceag multifuncţional predat de ... la data de 14.04.2020 pe bază de proces verbal şi care potrivit fotografiilor de la dosar ar avea o lungime de aproximativ 15 cm, din care lama de 5,8 cm. Cu toate acestea, analizând înregistrarea video, completul de judecată a fost convins la nivel de certitudine că acest briceag nu este arma folosită de ... în ziua de 10.04.2021, întrucât în imagini, în mâna inculpatului apare un cuţit de dimensiuni sensibil mai mari. Această împrejurare nu are însă relevanţă în privinţa soluţiei ce a fost pronunţată, întrucât şi cuţitul tip briceag este un obiect tăietor înţepător, apt de a produce leziuni incompatibile cu viaţa, atunci când loviturile aplicate interesează zone vitale ale corpului, precum zona abdomenului ori a cutiei toracice (în interiorul căreia se află inima şi vase de sânge importante).

După aplicarea loviturilor, inculpatul ... s-a ridicat, a revenit în curtea locuinţei şi a luat autoturismul cu care s-a deplasat în stradă de unde a preluat persoanele vătămate ... şi ..., apoi s-a retras în curtea locuinţei sale, totodată fiind apelat Serviciul Naţional de Apeluri de Urgenţă 112, întrucât persoana vătămată ... sângera abundent din zona capului, fiind transportată la Spitalul „...” din municipiul ...

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul ..., acesta a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la Spitalul ..., unde a rămas internat. 

În cauză, persoanele vătămate şi inculpaţii au fost examinaţi medico-legal, constatându-se existenţa următoarelor leziuni:

(a) potrivit Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 216/A1-D/11.04.2020, persoana vătămată ... prezenta patru plăgi înţepat-tăiate în zona abdominală, două plăgi înţepat-tăiate la coapsa stângă, plagă tăiată faţa dorsală deget I mâna stângă şi multiple excoriaţii, leziuni pentru care necesită un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale.

(b) conform Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 219/A1-D/11.04.2020, persoana vătămată ... prezenta două plăgi contuze epicraniene supraetajate în zona vertexului, pentru care necesită un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale.

(c) conform Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 218/A1-D/11.04.2020, persoana vătămată ... prezenta plagă contuză temporală pentru care necesită un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

(d) conform Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 217/A1-D/11.04.2020, persoana vătămată ... prezenta plăgi înţepat-tăiate superficiale, excoriaţii liniare subţiri, echimoză epicraniană retroauriculară stânga, echimoze torace posterior şi excoriaţii superficiale genunchi stâng pentru care necesită un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale.

În faza de urmărire penală, inculpatul ... a negat lovirea persoanei vătămate ... ori a inculpatului ..., recunoscând doar parţial situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu:

„... Am luat din curte o toporişcă şi am aruncat spre ... şi cred că l-am lovit în zona umărului.

În continuare, ..., având asupra lui un briceag şi ..., având asupra lui o lopată, au venit spre mine. ... m-a lovit cu lopata în mâna stângă, dar lovitura a vizat capul şi am căzut la pământ.

Imediat, ..., în timp ce mă aflam la pământ, m-a lovit de mai multe ori cu cuţitul în abdomen, iar eu am încercat să mă apăr. Astfel am fost tăiat în zona abdomenului, a inimii, la mâna stângă şi la piciorul stâng.

În îmbulzeala creată, am reuşit să îi smulg cuţitul lui ... În acelaşi timp, ... mă lovea cu lopata.

...

Precizez că pe ... l-am lovit când am aruncat cu acea secure spre el şi pe ... a lovit-o mama mea, cu o piatră. Nu ştiu cine l-a lovit pe ..., pentru că eu eram căzut la pământ şi mă luptam cu ... şi ...”.

Ulterior, fiind audiat de către instanţa de judecată, inculpatul ... şi-a nuanţat afirmaţiile anterioare:

„... Nu mai vedeam nimic, şi pentru că ... avea târnăcopul ridicat, în încăierarea respectivă, l-am lovit fără să vreau cu muchia de la secure în zona capului ...”.

Cu toate acestea, lovirea persoanelor vătămate ... (mama inculpatului ...) şi ... (fratele inculpatului) este confirmată atât de persoanele vătămate în cauză, cât şi de declaraţiile martorei ...:

„... În momentul în care am trecut prin faţa porţii lui ..., acesta a pulverizat spre mine conţinutul acelui spray. Am închis ochii pentru că nu mai vedeam nimic, moment în care am simţit o lovitură în creştetul capului. După cum am menţionat anterior, ... avea în mână o toporişcă. Sunt sigur că lovitura a fost aplicată cu acel obiect ...

- declaraţie ...,

 „... ... a pulverizat cu spray iritant lacrimogen spre ... şi ... şi noi am încercat să fugim, moment în care ... a pulverizat din nou cu spray spre noi şi, profitând de faptul că concubinul meu (... n.n.) nu mai vedea, ... l-a lovit cu securea în cap pe ..., acesta imediat începând să sângereze. L-am luat pe concubinul meu şi l-am băgat în curte.

Cât timp am încercat să stăm în curte pentru a ne proteja, au venit şi socrii mei, ... şi ..., care mi-au spus că au fost loviţi de ..., cu aceeaşi secure în cap ...”.

- declaraţie ...

„... ... ne-a pulverizat spray lacrimogen şi l-a lovit pe soţul meu (... – n. instanţei) cu toporişca în zona capului. Am văzut că soţului meu a început să îi curgă sânge ...”

- declaraţie ...

Unii martori audiaţi de organele judiciare au încercat să inducă ideea că leziunile provocate persoanelor vătămate ... şi ... ar fi fost produse de ... (tatăl şi, respectiv, soţul acestora). Acest lucru a fost afirmat de ..., care a arătat că ..., datorită stării de ebrietate în care se afla, ar fi rănit-o pe soţia sa şi pe fiul său, lovind la întâmplare cu securea cu care era înarmat. Această variantă este însă prea puţin plauzibilă, fiind greu de crezut că această persoană nu ar fi realizat că loveşte în mod repetat membrii propriei sale familii.

Prin urmare, Tribunalul a apreciat că situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu (cu nuanţările indicate în prezenta hotărâre ) este pe deplin dovedită, astfel că a pronunţat o hotărâre de condamnare în privinţa ambilor inculpaţi, în încadrarea juridică sub aspectul căreia s-a dispus trimiterea în judecată.

S-a reținut că faptele inculpatului ... care, la data de 10.04.2020, pe fondul unui conflict preexistent, a aplicat lovituri cu o secure în zona capului persoanelor vătămate ..., provocându-i acestuia două plăgi contuze epicraniene supraetajate în zona vertexului, pentru care a necesitat un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale; ..., care a suferit plagă contuză temporală pentru care a necesitat un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale; ..., care prezenta echimoză epicraniană retroauriculară stânga, pentru care a necesitat un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 (1) raportat la art. 188 (1) – art. 189 (1) (f) Cod Penal.

În privinţa inculpatului ... s-a formulat la momentul dezbaterilor solicitarea de reţinere în favoarea sa a circumstanţei atenuante a scuzei provocării prevăzute de art. 75 (1) (a) Cod Penal, solicitare pe care Tribunalul a apreciat-o ca fiind întemeiată. Aşa cum s-a arătat anterior, iniţial, conflictul s-a iscat între părinţii celor doi inculpaţi ... și ... pe de o parte și ... și ..., pe de altă parte, ... neasistând la primele momente ale desfăşurării acestuia. Acest inculpat a ieşit ulterior din curtea locuinţei sale, ocazie cu care a perceput faptul că agresiunile persoanelor participante (deşi nu de intensitate ridicată) erau cel puţin în parte îndreptate şi împotriva părinţilor săi. Una din premisele circumstanţei atenuante a scuzei provocării este „săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă”, practica judiciară  apreciind că există provocare atunci când starea de tulburare ori emoție puternică sub imperiul căreia se săvârșește infracțiunea se datorează unei agresiuni căreia i-a căzut victimă nu făptuitorul, ci o persoană apropiată acestuia (ex. copil ori soție). Prin urmare, este echitabil din punct de vedere juridic ca şi în cazul inculpatului ... să se reţină circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 (1) (a) Cod Penal, aşa cum în mod similar s-a reţinut şi în sarcina inculpatului ..., ca urmare a provocării determinate de agresarea sa şi a părinţilor săi.

S-a reținut că fapta inculpatului ... care, la data de 10.04.2020, sub stăpânirea unei puternice tulburări, produsă de persoana vătămată ..., prin violenţă (respectiv prin lovirea cu o secure atât a inculpatului, cât şi a persoanelor vătămate ... – fratele inculpatului şi ... – mama inculpatului), i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu lama unui cuţit, provocându-i acesteia patru plăgi înţepat-tăiate în zona abdominală, zonă vitală, precum şi în alte părţi ale corpului, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor, faptă prevăzută de art. 32(1) raportat la art. 188(1) Cod Penal, cu aplicarea art. 75(1)(a) Cod Penal.

În ceea ce priveşte pedeapsa principală, instanţa a ţinut cont la stabilirea acestora de criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod Penal referitoare la gravitatea infracţiunilor săvârșite ori la periculozitatea inculpaţilor, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii acesteia şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa eventualelor antecedente penale, conduita inculpaţilor după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Tribunalul a reţinut în privinţa ambilor inculpaţi că aceştia sunt la primul impact cu legea penală, fişele de cazier judiciar neconsemnând alte abateri de natură penală. De asemenea, ambii au familii întemeiate, copii minori în întreţinere, în privinţa comportamentului adoptat de aceştia în societate fiind depuse o serie de caracterizări din partea membrilor comunităţii în care trăiesc. Prin urmare, s-au aplicat inculpaţilor pedepse în limitele prevăzute de lege (limite reduse cu o treime ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 369(10) Cod procedură penală pentru inculpatul ... şi cu încă o treime ca efect al circumstanţei atenuante reţinute pentru ambii inculpaţi), orientate către minimul special astfel redus, precum şi pedeapsa accesorie şi complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 (1) (a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. (b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi lit. (h) Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor astfel stabilite, Tribunalul a apreciat că atingerea scopului represiv și educativ al pedepselor nu poate fi atins decât prin privarea efectivă de libertate. În acest sens, s-a reţinut că ambii inculpaţi se fac vinovaţi de comiterea unor infracţiuni contra vieţii, fapte săvârşite prin acte de violenţă extremă, care au creat premisele punerii în pericol atât a vieţii, cât şi integrităţii corporale a persoanelor participante la conflict. Chiar dacă urmare a cauzelor de reducere ale limitelor de pedeapsă, pedeapsa aplicată inculpatului ... ar ajunge la un cuantum care ar permite suspendarea executării acesteia, şi în cazul acestui inculpat pedeapsa se impune a fi executată în stare de deţinere, întrucât o modalitate de executare neprivativă de libertate ar avea drept efect golirea de conţinut a scopului educativ şi represiv al pedepsei şi ar transmite mesajul că săvârşirea unor fapte grave îndreptate contra vieţii este urmată de pedepse relativ uşoare, ceea ce ar avea drept urmare determinarea şi altor persoane să comită fapte asemănătoare.

Totodată, din pedepsele cu închisoare au fost deduse perioadele executate în stare de reţinere, arest preventiv şi, respectiv, arest la domiciliu.

Împotriva au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii ... și ...

Parchetul a arătat că sentința apelată este nelegală sub aspectul reţinerii circumstanţei atenuante a  provocării prev. de art. 75 lit. a Cod penal în favoarea inculpatului ... deoarece conflictul inițial între membri celor două familii îmbrăcase doar forma unor îmbrânceli, injurii și amenințări, încetase şi persoanele vătămate intenționau să meargă spre propria locuință, nefiind astfel justificată folosirea sprayului iritant şi lovirea persoanelor vătămate cu securea, solicitând înlăturarea acestei circumstanțe. A mai arătat că hotărârea apelată este  și netemeinică  cu privire la cuantumul pedepsei închisorii aplicată celor doi inculpaţi pentru infracțiunile săvârșite, având în vedere împrejurările în care s-au comis, obiectele folosite, zone vitale lezate, solicitând majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor. 

Inculpatul ... a precizat că nu a acţionat cu intenţia de a ucide, iar  leziunile produse  lui ... sunt nesemnificative, vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovire. A menționat că a recunoscut situaţia de fapt din primele momente ale declanşării cercetărilor şi s-a prevalat de procedura simplificată, leziunile produse inculpatului ... nu au fost grave, nu i-a pus în primejdie viaţa, nici nu s-au produs alte consecinţe, are 3 copii minori, îşi câştigă existenţa în mod onest, desfăşurând activități lucrative specifice etniei, nu are antecedente penale, nu este cunoscut în colectivitate ca o persoană turbulentă sau care creează probleme, solicitând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Cu privire la apelul parchetului, a apreciat că pedeapsa a fost just individualizat, solicitând respingerea motivului referitor la majorarea pedepsei.

Inculpatul ... a arătat că sentința apelată este nemotivată, deoarece nu s-au arătat care sunt probele reținute pentru condamnarea sa şi care au fost înlăturate, având în vedere că cercetarea judecătorească a relevat o stare de fapt contradictorie cu starea de fapt din rechizitoriu, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță. A menționat că încadrarea juridică este greșită deoarece nu a urmărit uciderea vreunei persoane, ci a urmărit doar sperierea lor și înlăturarea din zona de conflict, astfel că faptele ar constitui infracțiunea de lovire, având în vedere că s-a reținut o  lovitură pentru fiecare dintre persoanele vătămate, intensitatea loviturilor este mică, constând în câte 5-6 zile, 5-6 zile și 7-8 zile de îngrijiri medicale,  solicitând schimbarea încadrării juridice în 3 infracţiuni de lovire. A precizat că l-a lovit doar pe ..., aspect care rezultă din cercetarea judecătorească, astfel că dacă nu se reține încadrarea juridică de lovire trebuie reținută infracțiunea de tentativă de omor simplu, nu calificat, solicitând să beneficieze de prevederile art.396 alin.10 Cod procedură penală deoarece a recunoscut această faptă. A solicitat achitarea în privința persoanelor vătămate ... şi ... întrucât nu sunt probe din care să rezulte că a lovit cele două persoane vătămate. A precizat că este în concubinaj, are 4 copii minori, unul născut în perioada stării de detenţie, este singurul întreţinător al familiei, că situaţia tensionată dintre familii s-a stins demult, nu mai subzistă, solicitând aplicarea  minimului pedepsei. În ceea ce privește apelul, Parchetul a apreciat că a fost corect reținută circumstanța atenuantă a provocării, deoarece a intervenit în conflict în apărarea părinților săi ... şi ..., solicitând respingerea cererilor vizând înlăturarea circumstanței și majorarea pedepsei.

Procurorul a precizat că hotărârea instanţei de fond este motivată, încadrările reţinute de către instanță de tentativă la omor și, respectiv, tentativă la omor calificat, au fost corect reținute, întrucât inculpaţii au folosit obiecte apte să provoace decesul persoanelor vizate, că nu se impune suspendarea sub supraveghere a executării, solicitând respingerea apelurilor inculpaților.

Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi este fondat, iar apelurile declarate de  inculpaţii ... și ... sunt nefondate.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art. 417 al. 2 C.proc.pen., Curtea constată că hotărârea apelată este legală și temeinică.

Susținerea inculpatului ... cum că sentința apelată este nemotivată nu poate fi primită, Curtea apreciind, față de considerentele primei instanțe, redate mai sus, că aceasta respectă prevederile legale, fiind suficient motivată soluția de condamnare a acestui, chiar dacă succint, instanța de fond arătând probele care au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârii, rezultând implicit că au fost respinse apărările acestuia.

Cu privire la fondul cauzei, din actele și lucrările dosarului rezultă că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaților ... şi ..., pentru săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptelor penale comise de aceștia.

În acest sens, din coroborarea probelor administrate în cauză, în special declaraţiile persoanelor vătămate ... și ..., declaraţiile inculpatului – persoană vătămată ..., declaraţiile martorilor ..., ..., ..., ..., precum și, în parte, declaraţiile inculpatului – persoană vătămată ... și ale martorilor ..., ..., ..., ..., dar și înregistrările video efectuate de sistemul de supraveghere instalat la domiciliul inculpatului ..., certificatele medico-legale ale celor 4 persoane vătămate, reiese că, la data de 10.04.2020, pe fondul unor neînțelegeri anterioare dintre familiile inculpaților și a unui conflict dintre părinții acestora din ziua respectivă,  inculpatul ... a aplicat lovituri cu o secure în zona capului persoanelor vătămate ..., provocându-i acestuia două plăgi contuze epicraniene supraetajate în zona vertexului, care au necesitat un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, ..., care a suferit o plagă contuză temporală ce a necesitat un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, și ..., care a prezentat o echimoză epicraniană retroauriculară stânga, care a necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale, iar inculpatul ..., sub stăpânirea unei puternice tulburări, produsă de persoana vătămată ..., prin violenţă (respectiv prin lovirea cu o secure atât a inculpatului, cât şi a persoanelor vătămate ... – fratele inculpatului şi ... – mama inculpatului), i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu lama unui cuţit, provocându-i acesteia patru plăgi înţepat-tăiate în zona abdominală, zonă vitală, precum şi în alte părţi ale corpului, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Susținerile inculpatului ... în sensul că nu ar fi lovit persoanele vătămate ... și ... și că acestea ar fi fost de fapt lovite de tatăl său, martorul ..., această ultimă susținere fiind doar din faza de judecată, la urmărirea penală indicând că mama sa ar fi lovit persoana vătămată ... cu o piatră, negând că l-ar fi lovit pe ... și fără a indica vreo persoană care l-ar fi lovit, nu pot fi primite deoarece nu se coroborează cu ansamblul probelor administrate în cauză.

Astfel, persoana vătămată ... a declarat constant, atât în faza urmării penale cât și la cercetarea judecătorească, că cel care a lovit-o în cap cu securea a fost inculpatul ... Martorii ..., ... și ... și  persoana vătămată ... au precizat că în momentul în care au văzut că persoana vătămată ... sângera la cap aceasta le-a spus că a fost lovită cu toporișca de inculpatul ... în cap. Și inculpatul ... a văzut în momentul în care a ieșit în stradă că persoana vătămată ... era plină de sânge și a realizat că a fost agresată de către inculpatul ..., motiv pentru care, având cuţitul asupra sa, s-a îndreptat către locul conflictului și s-a luat la bătaie cu inculpatul ...

 De asemenea, inculpatul -  persoană vătămată ... a declarat constant că a fost lovit în zona capului de către inculpatul ... cu o secure în momentul când se îndrepta către locul conflictului, după ce observase că părinții și fratele său erau plini de sânge și realizase că fuseseră agresați de inculpatul ... Martora ... a observat că  inculpatul ... l-a lovit cu securea în zona capului pe concubinul său, ..., după care au ajuns amândoi la pământ, ... fiind peste ..., iar ea și cu martora ..., concubina lui ..., îl trăgeau pe ... de pe .... Și martorii ..., ... și persoana vătămată ... au arătat că ... le-a spus că a fost lovit cu securea în cap de către ...

Afirmațiile martorilor ..., ..., ... și ..., din faza de judecată, în sensul că ... ar fi lovit cu o secure în cap persoanele vătămate ... și ..., nu pot fi primite, fiind subiective și date pro causa pentru a susține apărarea inculpatului ... (din faza de judecată), urmând a fi înlăturate deoarece nu se coroborează cu celelalte probe administrate, nici chiar cu declarațiile martorilor ..., ..., ... din faza de urmărire penală, când au relatat că ... nu a lovit vreo persoană în acel conflict. Mai mult, în faza de urmărire penală, ... a declarat o cu totul altă situație de fapt, respectiv că ... l-ar fi lovit pe el și pe persoanele vătămate ... și ..., aspect care evident nu a fost dovedit, dar care este de natură a reliefa o credibilitate redusă a acestuia. Motivele pentru care și-au schimbat declarațiile în faza de judecată, respectiv că erau bulversați ori că nu își reveniseră după pulverizarea spray-lui sau a agresiunilor suferite nu sunt credibile deoarece, evident că, dacă așa ar fi stat lucrurile, martorii ..., ..., ... ar fi declarat încă din faza de urmărire penală acest aspect, fiind vorba despre fiul lor și, respectiv, concubinul său.

În ceea ce privește declarația martorei ..., aceasta a fost audiată doar în faza de judecată când a relatat că a observat când ... a lovit cu securea persoana vătămată ... după care a intrat în curte cu copiii, ca apoi să relateze că a văzut cum ... ar fi lovit persoanele vătămate ... și ... Or, dacă a intrat în curte după lovirea  persoanei vătămate ... nu mai putea să observe ce s-a întâmplat după aceea. Totodată, susținerile acesteia sunt infirmate de celelalte probe administrate în cauză.

Împrejurarea că ... nu a lovit cele două persoane vătămate este confirmată și de martora ..., atât în faza urmării penale cât și la cercetarea judecătorească.

Față de considerente de mai sus, Curtea constată că este pe deplin dovedit faptul că inculpatul ... a lovit cu o secure în zona capului și persoanele vătămate ... și ..., fiind nefondată cererea acestuia de achitare.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor comise de cei doi inculpați, Curtea apreciază, la fel ca și prima instanță, că acestea se circumscriu infracțiunilor de tentativă de omor calificat, pentru inculpatul ...,  și de tentativă de omor, pentru inculpatul ..., și nu de lovire cum au solicitat aceștia a se schimba încadrarea juridică.

Distincția dintre o infracțiune de tentativă de omor și o infracțiune contra integrității corporale sau sănătății o reprezintă atitudinea psihică a inculpatului cu privire la rezultatul produs ca urmare a acțiunii infracționale desfășurare.

Astfel, în cazul infracțiunii de tentativă de omor inculpatul urmărește sau acceptă, ca urmare a acțiunii sale, posibilitatea producerii decesului unei persoane, rezultat care nu se produce independent de voința acestuia, însă, în cazul unei infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății persoanei, inculpatul urmărește sau acceptă doar vătămarea integrității corporale ori a sănătății unei persoane ca urmare a acțiunii sale infracționale.

Pentru determinarea acestei atitudini psihice jurisprudența și doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimitează o infracțiune contra vieții de una îndreptată împotriva integrității corporale sau sănătății, respectiv: obiectul vulnerant folosit (instrument apt ori nu de a produce moartea), regiunea corpului vizată (o zonă vitală sau nu), numărul loviturilor (o singură lovitură ori mai multe lovituri), intensitatea acestora (lovituri aplicate cu o forță ridicată sau mai puțin puternice), urmările produse (numărul mai mare sau mai mic de zile de îngriji medicale, pierderea au nu a unui organ, punerea sau nu în primejdie a vieții), atitudinea inculpatului.

Revenind la prezenta cauză, se observă că obiectul vulnerant folosit de inculpatul ..., respectiv o secure, obiect de o duritate ridicată şi tăietor, este, prin natura lui, apt să producă decesul atunci când este folosit pentru aplicarea de lovituri în zonele vitale.

Cu privire la zona corpului ce a fost vizată, se constată că inculpatul a vizat zona capului, aceasta fiind o zonă vitală a corpului,  unde a aplicat două lovituri persoanei vătămate ... și câte o lovitură persoanelor vătămate ... și ...

Intensitatea loviturilor a fost deosebit de puternică, fiind aplicată  de sus în jos și determinând căderea persoanei vătămate ... și sângerarea puternică  a  persoanelor vătămate ... și ...

În ceea ce privește urmările faptelor, cele trei persoane vătămate au suferit leziuni care au necesitat un număr între 5-6 și 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și nu le-au pus în primejdie viața, dar aceasta se datorează faptului că ... a intervenit în apărarea celorlalte persoane vătămate și l-a atacat pe inculpatul ..., rezultatul mai grav, respectiv moartea victimei, neproducându-se din motive independente de voința acestuia.

Faţă de natura obiectului folosit în agresiune, zona corporală vizată şi intensitatea loviturii, nu se poate susţine că inculpatul nu a prevăzut posibilitatea producerii decesului persoanelor vătămate, rezultat pe care cel puţin l-a acceptat şi care nu s-a produs independent de voința acestuia.

În consecință, nu se pot reține trei infracțiuni de lovire întrucât din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul ... a acționat cel puțin cu intenție indirectă, acesta dându-și seama că prin lovirea persoanelor vătămate ..., ... și ... cu securea  în zona capului se putea produce decesul acestora, rezultat care, chiar dacă nu l-a urmărit, l-a acceptat. 

În consecință, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea),  cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), a infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal, infracțiune care este nejustificată și imputabilă inculpatului ..., astfel că cererea sa de schimbare a încadrării juridice a faptei în trei infracțiuni de lovire este nefondată.

În cea ce îl privește pe inculpatul S.F., acesta a folosit un cuțit la agresarea persoanei vătămate ..., obiect vulnerant care este, prin natura lui, apt să producă decesul. Zona corpului persoanei vătămate ce a fost vizată de inculpat este cea a abdomenului, o zonă vitală a corpului în care se află organe importante care dacă ar fi fost lezate ar fi condus la deces. De asemenea, numărul loviturilor aplicate a fost ridicat, respectiv: 4 lovituri în zona abdomenului, 2 lovituri în coapsa stângă, și o plagă tăiată faţă dorsală deget I la mâna stângă, ceea ce denotă o determinare a inculpatului de a lovi persoana vătămată. Intensitatea loviturilor a fost destul de puternică, cauzând leziuni persoanei vătămate care au necesitat un număr de 8-9zile de îngrijiri medicale și nu i-au pus în primejdie viața, dar aceasta se datorează faptului că persoana vătămată a reușit într-o oarecare măsură să se apere (având în vedere leziunea de la mâna stângă) și au intervenit alte persoane care i-au despărțit, rezultatul mai grav, respectiv moartea victimei, neproducându-se din motive independente de voința inculpatului.

Inculpatul  ... și-a dat seama că, prin modul în care a acționat, aplicând lovituri puternice cu un cuțit în zona abdomenului persoanei vătămate, se putea produce decesul acesteia, rezultat pe care, chiar dacă nu l-a urmărit, l-a acceptat, rezultat care însă nu s-a produs datorită întâmplării, independent de voința inculpatului, a faptului că persoana vătămată s-a apărat și au intervenit alte persoane, fiind astfel incidentă formă de vinovăție specifică a intenției indirecte.

Prin urmare, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea),  cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), a infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, infracțiune care este nejustificată și imputabilă inculpatului ..., fiind nefondată și cererea acestuia de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea de lovire.

Având în vedere că inculpatului ... a acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări, produsă prin violenţă de persoana vătămată ..., respectiv lovirea cu o secure atât a inculpatului, cât şi a persoanelor vătămate ... – fratele inculpatului şi ... – mama inculpatului, corect s-a reținut circumstanța atenuată a provocării prev. de art.75 alin.1 lit.a Cod penal.

Însă, în privința inculpatului  ... nu se impunea reținerea scuzei provocării față de ansamblul circumstanțelor în care s-au comis faptele.

Astfel, potrivit art. 75 lit. a Cod penal, constituie circumstanţă atenuantă săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.

Practica şi literatura juridică de specialitate au statuat în mod constant că pentru reţinerea acestei circumstanţe este necesar să se constate, pe de o parte, că în momentul săvârşirii faptei infractorul se găsea într-o stare de puternică tulburare sufletească, adică de surescitare nervoasă, mânie sau indignare, ori într-o  stare de emoţie puternică, iar pe de altă parte, că starea de tulburare sau emoţie a fost determinată de o provocare din partea victimei produsă fie prin violenţă, fie printr-o atingere gravă a demnităţii, fie prin altă acţiune ilicită gravă.

De asemenea, s-a statuat, deşi textul nu precizează dacă între actul provocator şi actul ripostă trebuie să existe o proporţie, că aceasta se impune în mod indirect, în sensul că reacţia trebuie să fie proporţională cu intensitatea tulburării sufleteşti sau emoţiei, aşa încât o ripostă exagerată, care nu-şi poate găsi explicaţia în gradul tulburării sau emoţiei, nu va conduce la aplicarea circumstanţei atenuate a provocării.

Pentru a fi îndeplinite condițiile provocării trebuie să existe în mod obiectiv o acțiune a persoanei vătămate îndreptate împotriva inculpatului și/sau a altei persoane, comisă fie prin violență, fie prin atingerea gravă a demnităţii ori prin altă acţiune ilicită gravă, acțiunea care să inducă o stare de tulburare ori emoție puternică inculpatului sub imperiul căreia acesta să comită fapta penală.

Ori, în cauză, nu  există situația premisă a provocării, adică acțiunea ilicită a persoanelor vătămate față de inculpat sau alte persoane, care să fi condus la o tulburare sau o emoție puternică sub imperiul căreia inculpatul ... să fi comis infracţiunea dedusă judecății, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.75 lit. a Cod penal, neputând fi reținută scuza provocării în favoarea acestuia.

Astfel, în ceea privește pe persoana vătămată ..., inculpatul, în faza de urmărire penală,  nu a declarat că l-ar fi agresat fizic și nici dacă i-ar fi adus vreo atingere gravă a demnităţii sau ar fi săvârșit o altă acţiune ilicită gravă. În faza cercetării judecătorești a relatat că persoana vătămată ... l-ar fi agresat cu târnăcopul pe tatăl său, ..., însă din probele administrate nu rezultă vreo astfel de acțiune a persoanei vătămate. În acest sens, din probele administrate, în special declarațiile persoanelor vătămate și a martorilor ..., ... și ..., dar și a imaginilor video,  rezultă că până la momentul la care inculpatul ... a intrat cu mașina în curte, între cele două familii nu au existat acțiuni violente fizice, ci doar adresarea de injurii, amenințări, îmbrânceli (relevante sunt imaginile video de la minutul 02:15 la minutul 10:30). De asemenea, de la momentul în care persoana vătămată ... s-a îndreptat cu târnăcopul către locul inițial al conflictului și până la momentul la care a venit  fratele său, nu se observă vreo agresiune fizică între această persoană vătămată și martorul ..., de fiecare dată când se apropiau fiind alte persoane între aceștia (imaginile video de la minutul 05:12 la minutul 10:30, persoana vătămată ... fiind îmbrăcată cu un tricou negru, iar martorul ... într-o cămașă în carouri). Din  imaginile video  reiese că după ce inculpatul ... a coborât din mașină și s-a îndreptat cu cuțitul către locul conflictului, inculpatul ... (persoana cu tricoul gri cu mâneci lungi) s-a dus către locul unde se afla persoana vătămată ..., precum și alți membrii ai familiei acestuia, respectiv în partea stângă a străzii, ieșind din cadrul camerei video, moment în care a pulverizat cu spray-ul lacrimogen înspre aceștia și a lovit cu securea persoana vătămată ... (de două ori, astfel cum rezultă din coroborarea concluziilor certificatului medico-legal cu celelalte probe indicate mai sus) după care a revenit în cadrul camerei video (imaginile video de la minutul 10:30 la minutul 10:40), iar persoana vătămată se retrage în curtea locuinței fiind vizibil că sângera în zona capului (imaginile video începând cu minutul 10:43). Tot din imaginile video rezultă că în toată această perioadă (în care  ... iese din cadrul camerei video, îl lovește pe ... și revine în cadrul camerei video) tatăl său, martorul ... (persoana îmbrăcată cu cămașă în carouri), rămâne tot timpul în vizorul camerei video, fiind vizibil că nu a fost agresat de vreo persoană (minutele de la 10:30 la 10:40 din înregistrarea video). De altfel, la urmărirea penală martorul ... nu a precizat că ar fi fost lovit de persoana vătămată ..., ci de ..., iar susținerile din faza de judecată în sensul că ar fi fost lovit cu târnăcopul de această persoană vătămată este contrazisă de probele administrate în cauză, în special de înregistrarea video, cum am precizat mai sus.

Cu privire la persoana vătămată ..., inculpatul ... nu a recunoscut că ar fi lovit-o cu securea în cap, astfel că nici nu poate afirma că aceasta ar fi agresat fizic sau ar fi adus vreo atingere gravă a demnității ori ar fi săvârşit o altă acțiune ilicită gravă asupra inculpatului sau a altei persoane, care să-i provoace o tulburare sau o emoție puternică. Chiar trecând peste acest aspect, se constată că, în faza urmării penale, inculpatul a declarat că această persoană vătămată ar fi fost lovită cu o piatră de mama sa, martora ..., iar în faza de judecată că ar fi fost lovită de tatăl său, ... 

În ceea ce privește persoana vătămată ..., situația este aceeași: inculpatul ... nu a recunoscut că ar fi lovit-o cu securea în cap, astfel că, implicit, nici nu poate susține că aceasta ar fi agresat fizic sau ar fi adus vreo atingere gravă a demnității ori ar fi săvârşit o altă acțiune ilicită gravă asupra inculpatului sau a altei persoane. Din contră, aceasta a acționat sub o stare de tulburare determinată de acțiunea violentă a inculpatului ..., care a lovit cu securea în cap pe fratele său, ..., și pe mama sa, ..., precum și pe aceasta.

Cu privire la conflictul inițial între membri celor două familii, acesta îmbrăcase doar forma unor injurii, amenințări și îmbrânceli, care nu au fost de natură să provoace o tulburare sau o emoție puternică inculpatului ... De altfel,  prima instanță a reținut că acest conflict  nu a fost de o intensitate ridicată, precizând că agresiunile persoanelor participante au fost cel puţin în parte îndreptate şi împotriva părinţilor inculpatului și că este echitabil a se reține în favoarea acestuia a scuzei provocării astfel cum s-a reținut și în favoarea inculpatului ... Însă, nu au fost indicate în concret în ce au constat acțiunile celor trei persoane vătămate care să fi creat o tulburare sau o emoție puternică inculpatului ... cum a fost în cazul inculpatului ... (respectiv acțiunea violentă a inculpatului ... care a lovit cu securea în cap pe ... și ..., fratele și, respectiv, mama inculpatul ..., precum și pe acesta, acțiune care evident că i-a creat o stare de tulburarea sub imperiul căreia l-a lovit cu cuțitul).

Prin urmare este fondat motivul de apel al parchetului referitor la înlăturarea circumstanței atenuante  prev. de art.75 lit. a Cod penal în ceea ce îl privește pe inculpatul ...

Având în vedere că nu se impunea reținerea acestei circumstanțe atenuante, pedeapsa principală de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului ..., apare ca fiind nelegală deoarece este situată sub minimul special de 7 ani și 6 luni închisoare, urmând a se dispune majorarea pedepsei până la această limită, apreciindu-se că astfel se va atinge scopul pedepsei.

În ceea ce privește pedeapsa principală de 2 ani și 9 luni  închisoare, aplicată inculpatului ..., Curtea apreciază că aceasta este netemeinică, fiind prea blândă față de criteriile de individualizare, prev. de art.74 Cod penal, în special, gravitatea faptei, importanța deosebită a valorilor sociale lezate, împrejurările în care a fost comisă infracțiunea, persoana acestuia.

În acest sens, se constată că inculpatul a folosit la agresarea persoanei vătămate ... un cuțit, lovindu-o de mai multe ori în diferite părţi ale corpului, inclusiv în zona abdomenului,  zonă vitală a corpului în care se află organe importante care dacă ar fi fost lezate ar fi condus la deces, unde a aplicat 4 lovituri. De asemenea, i-a mai aplicat 2 lovituri în coapsa stângă, și i-a produs o plagă tăiată faţă dorsală deget I la mâna stângă, ceea ce denotă o determinare a inculpatului de a lovi persoana vătămată.

Intensitatea loviturilor a fost destul de puternică, cauzând leziuni persoanei vătămate care au necesitat un număr de 8-9zile de îngrijiri medicale și nu i-au pus în primejdie viața, dar aceasta se datorează faptului că persoana vătămată a reușit într-o oarecare măsură să se apere (având în vedere leziunea de la mâna stângă) și au intervenit alte persoane care i-au despărțit, rezultatul mai grav, respectiv moartea victimei, neproducându-se din motive independente de voința inculpatului.

Este adevărat că inculpatul a acționat fiind provocat de persoana vătămată și a recunoscut fapta comisă, prevalându-se de procedura de judecată simplificată, dar aceste împrejurări au ca efect reducerea succesivă a limitelor, minimă și maximă, a pedepsei cu câte o treime, limite reduse între care se face individualizarea efectivă a pedepsei concerte.

Cu privire la persoana inculpatului se constată nu are antecedente penale, dar obișnuiește să poarte cuțit asupra sa, aspect care rezultă din înregistrarea video care îl surprinde coborând din mașină având în mâna stângă un cuțit sensibil mai mare decât cel aflat la dosar și se deplasează hotărât la locul conflictului, conflict care până atunci îmbrăcase forma injuriilor, amenințărilor și îmbrâncelilor. Din înregistrările video se observă că violențele fizice au început după ce inculpatul ... coborâse din mașină, cu un cuțit în mâna și se îndrepta către locul respectiv, în momentul în care a ajuns la poartă și a ieșit în stradă inculpatul ... s-a deplasat către persoana vătămată ..., aplicându-i două lovituri cu securea în cap (minutele 10:30 – 10:40 din înregistrarea video).

Prin urmare, se impunea aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai ridicat care să asigure atingerea scopului educativ-preventiv al pedepsei, Curtea apreciind că o pedeapsă de 3 ani și 3 luni este necesară pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate a inculpatului ...

Față de natura şi gravitatea infracțiunilor, împrejurările cauzei şi persoana inculpaților, în mod corect a apreciat prima instanță că aceștia sunt nedemni de a exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, și a dispus interzicerea acestor drepturi, prev. de art. 66 alin. 1, lit. a) b) şi h) Cod penal, ca pedeapsa complementară, conform art.67 alin.2 Cod penal, precum și ca pedeapsă accesorie, potrivit art. 65 Cod penal.

Cererea inculpatului ... de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei nu poate fi primită, Curtea apreciind, la fel ca și prima instanță, că  pentru atingerea scopului educativ-preventiv al pedepsei și îndreptarea inculpatului este necesară executarea efectivă a pedepsei. Totodată, față de cuantumul pedepsei ce urmează a se aplica acestuia, singura modalitate de executare este în regim de detenție.

În consecință, în baza disp. art.  421  pct. 2 lit. a C.proc.pen., a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați şi s-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată.

 În rejudecare s-a înlăturat circumstanța atenuantă a scuzei provocării în privința inculpatului ... și s-au majorat pedepsele principale aplicate ambilor inculpați, astfel cum am arătat mai sus.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza art. 241 al. 1 lit. c Cod procedură penală, s-a constatat că măsurile preventive dispuse în cauză, respectiv: cea a arestării preventive, luată faţă de inculpatul ..., și  cea a arestului la domiciliu, luată faţă de inculpatul ..., încetează de drept la data pronunțării prezentei decizii, ce are ca efect rămânerea definitivă a hotărârii primei instanțe.

S-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului ... durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 13.04.2020 la 16.12.2021.

S-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului ... durata reţinerii, arestării preventive şi a arestului la domiciliu de la 11.04.2020 la 16.12.2021.

Conform disp. art.  421 pct. 1 lit. b C.proc.pen., au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații  ... și ... 

Domenii speta