Contestaţii împotriva Hotărârii Adunării Creditorilor

Dosar nr...........R O M Â N I A, SENTINŢA nr..........de la ......

Pe rol, judecarea contestațiilor formulate contestatorii-creditori,.........împotriva hotărârii Adunării Creditorilor din ........, în contradictoriu cu debitoarea .........prin administrator judiciar ..........., administratorul special ...........şi creditorii ...........

Deliberând asupra prezentei cauze,

Constată că la data de 26.09.2017, creditoarea .........a formulat  contestație împotriva adunării creditorilor debitoarei ................, solicitând desfiinţarea hotărârii adunării creditorilor debitorului din data de .............ce a avut pe ordinea de zi: desemnarea comitetului creditorilor, confirmarea administratorului judiciar și stabilirea onorariului acestuia.

În motivare a arătat că potrivit adresei nr.............., și-a exprimat punctul de vedere cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi, în sensul că și-a exprimat dorința de a face parte din comitetul creditorilor, că nu este de acord cu confirmarea administratorului judiciar ............., solicitând numirea administratorului judiciar ............., cu un onorariu în cuantum de ...........exclusiv TVA și  un onorariu în cuantum de 1% din sumele distribuite creditorilor, exclusiv TVA.

A mențioant că în procesul -verbal al adunării creditorilor, administratorul judiciar nu a consemnat votul creditoarei ............., iar cu privire la primul punct aflat pe ordinea de zi când s-a hotărât desemnarea unui comitet al creditorilor în următoarea componență: ..................a menționat că hotărârea adunărilor creditorilor, în mod nelegal a stabilit acest comitet.

Totodată a precizat că potrivit tabelului preliminar al creanțelor, creditorul ............., a fost înscris cu o creanță garantată în cuantum de ............lei creanță și cu o creanță bugetară în cuantum de ............lei, iar potrivit dispozițiilor art. 50 alin. 4 din legea nr. 85/2014, comitetul creditorilor trebuie ales din 3 sau 5 membri, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei care dețin creanțe ce beneficiază de cauze de preferință, creanțe bugetare și creanțe chirografare, cele mai mari în ordinea valorii și care se oferă voluntar, selecția fiind efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanțelor prezente, dispoziții ce nu au fost respectate în prezenta cauză, întrucât, .........., deține cea mai mare creanță bugetară în ordinea valorii.

Astfel, a arătat că nu este legală componența comitetului creditorilor, întrucât nu respectă  cumulativ cele trei criterii imperative din legea insolvenței.

Creditorul ..............., a contestat și prezența domnului.............în comitetul creditorilor, dat fiind că este membru al familiei domnului .............., administrator și asociat al debitoarei, afin de gradul I, hotărârea fiind contestată  și pentru că un creditor bugetar, nu face parte din comitetul creditorilor, iar potrivit legii, fiecare clasă de creditori trebuie să fie reprezentată în comitetul creditorilor, pentru a-și putea apăra interesele în cadrul procedurii.

Hotărârea adunării creditorilor din data de 18.09.2017 este nelegală, din perspectiva  nerespectării condițiilor exprese prevăzute de lege, vizând componența comitetului creditorilor, nefiind respectate dispozițiile art. 50 alin. 4 din legea nr. 85/2014.

Astfel, contestatoarea a susţinut că în cadrul procedurii, comitetul creditorilor este compus dintr-un creditor garantat și 2 creditori chirografari, deși legiuitorul a prevăzut că din acesta să facă parte creditori din toate cele 3 categorii de creanțe, respectiv: garantate, bugetare  și chirografare.

A solicitat admiterea contestației, anularea hotărârii adunării creditorilor din data de 18.09.2017 ca nelegală și obligarea administratorului judiciar să convoace o nouă adunare a creditorilor, pentru supunerea din nou la votului adunării creditorilor, desemnarea comitetului creditorilor din care să facă parte și DGRFP Craiova.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 48 alin. (7) și (6), art. 50 alin. (4) din legea nr. 85/2014.

În scop probatoriu au fost depuse în copie adresa nr. ...............și confirmarea de primire, BPI nr. .............

La data de 25.09.2017, a formulat contestație împotriva procesului-verbal al adunării creditorilor din data de 18.09.2017 a debitoarei ................. și creditoarea ..............., solicitând anularea în parte a acestuia cu privire la acțiunile dispuse și deciziile luate, raportat la punctul I aflat pe ordinea de zi.

Astfel, a arătat că prin desemnarea unui comitet al creditorilor format din ...................., au fost încălcate dispozițiile art. 50 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, care prevede că:" În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei deţinând creanţe ce beneficiază de cauze de preferinţă, creanţe bugetare şi creanţe chirografare, cele mai mari în ordinea valorii şi care se oferă voluntar, selecţia fiind efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanţelor prezente. Comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul sindic".

A menționat că acei creditori ce își manifestă intenția  de a deveni membri în comitet trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii: să facă parte din primii 20 cu drept de vot, să facă parte câte unul din fiecare categorie, respectiv: creanțe ce beneficiază de cauze de preferințe, creanțe bugetare și creanțe chirografare, o altă condiție fiind aceea de a-și manifesta intenția de a deveni membri în comitet.

Referitor la punctul doi aflat pe ordinea de zi, nici acesta nu a fost respectat întrucât Piraeus Bank România SA, este creditor ce deține o creanță garantată în cuantum de 802.383,28 lei (24,70 % din totalul creanțelor garantate și 9,20 % din totalul masei credale)- poziția 2 din tabelul preliminar, ...............este creditor ce deține o creanță chirografară în cuantum de .............lei (2,43 % din totalul creanțelor chirografare și 1,18% din totalul masei credale)- poziția 15 din tabelul preliminar, astfel că au fost încălcate dispozițiile art. 51 alin. 4 în ceea ce privește componența comitetului, întrucât lipsește un creditor ce deține o creanță bugetară, mai mult, creditorul bugetar și-a manifestat intenția de a face parte din comitet, însă, solicitarea i-a fost respinsă.

Legiuitorul a avut în vedere acest lucru, întrucât a dispus ca numărul membrilor din comitet să fie de cel puțin 3, tocmai pentru a exista cel puțin un membru din fiecare categorie de creanțe.

Potrivit art. 50 alin. 4 teza I ” În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, aceștia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori”, procentul de vot al fiecărui creditor trebuie distribuit între numărul membrilor care alcătuiesc comitetul și nu adăugat fiecăruia în parte, în caz contrar s-ar ajunge la situația în care procentul de vot al unui creditor își triplează valoarea, creditorul respectiv ajungând să aibă de 3 ori mai multă putere de vot.

Atâta timp cât legea  nu prevedere obligativitatea de a vota un anumit număr de membri, există posibilitatea pentru un creditor să voteze și un singur membru, situație în care, membru votat va beneficia de întreg procentul de vot al creditorului respectiv.

Referitor la creditorul ..............numit și membru în comitetul creditorilor, acesta se află în situația de conflict de interese din cauza faptului că este rudă de gradul I cu administratorul debitoarei- fiul acestuia, prin urmare, făcând parte din comitet, acesta își va folosi puterea exclusiv în scopul protejării debitoarei.

Conflictul de interese este generat și prin modul de dobândire a creanței pe care acesta o are împotriva  debitoarei. Această creanță în cuantum de ..............lei i-a fost cedată cu titlu gratuit de către tatăl său, ajungând să aibă procent de vot semnificativ de 26,22 %.

Contestatoarea .................., a susținut că situația este aceeași și în cazul creditoarei ..............., al cărei sediu coincide cu adresa de domiciliu al administratorului debitoarei, prin urmare, între această întreprindere individuală și administratorul debitoarei, există raporturi care generează conflict de interese.

A menționat că din comitetul de 3 membri fac parte doi creditori ce sunt în conflict de interese și sunt obligați să se abțină de la vot potrivit art. 51 alin. 5 din Legea nr. 85/2014.

Mai mult, având în vedere raporturile juridice dintre cei doi și administratorul debitoarei, prezența lor în comitet ar vicia întreaga activitate a comitetului.

S-a mai susținut prin contestația formulată, că ................., nu ar opta niciodată pentru introducerea unei acțiuni pentru anularea unor operațiuni frauduloase făcute de  debitor în dauna creditorilor din moment ce beneficiarul unei astfel de operațiuni, fiind beneficiarul unei cesiuni cu titlu gratuit din partea administratorului debitoarei- tatăl său, asupra  creanței în valoare de ..............lei pe care o deține în prezent împotriva acesteia. Această cesiune s-a făcut cu scopul ca tatăl său, administratorul debitoarei, respectiv ................să nu răspundă cu sumele pe care le are de încasat de la debitoare față de creditori.

Nici creditorul Întreprindere Individuală ..............nu ar vota pentru o astfel de acțiune, din moment ce are sediul stabilit la domiciliul administratorului debitoarei, fiind evidente relațiile foarte apropiate dintre cei doi atâta timp cât Întreprindere Individuală .............își are sediul la locuința efectivă a administratorului debitoarei, în localitatea ..............Dacă s-ar pune problema ridicării dreptului de administrare al debitoarei, atât creditorul .............cât și creditoarea Întreprindere Individuală ..............nu ar avea interes să voteze o asemenea măsură, având în vedere relațiile de rudenie și raporturile juridice dintre ei și administratorul debitoarei.

Astfel, atâta timp cât votul în comitet se realizează prin majoritate simplă din totalul numărului de membri al acestuia, potrivit dispozițiilor art. 51 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, cei doi vor decide în mod exclusiv modul de verificare a deciziilor luate de administratorul debitoarei.

Totodată, a mai arătat că eventualele acte frauduloase întreprinse de administratorul debitoarei în dauna creditorilor, nu vor mai putea fi niciodată supuse unui control judiciar, ori, administratorul debitoarei este supus la astfel de situații.

A precizat că anterior deschiderii procedurii administratorul debitoarei a cesionat gratuit creanța sa către fiul său ...............cu scopul de a sustrage  această creanță  față de creditori și de a putea controla totodată comitetul creditorilor.

A mai arătat că administratorul debitoarei a cumpărat părțile sociale de la celălalt asociat al debitoarei, respectiv fiica sa, ..............cu câteva zile înainte de intrarea în procedura de insolvență, cu suma de .............lei, cesiune ce a avut loc cu mai puțin de două săptămâni față de introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței de către administratorul debitoarei.

Contestatoarea a mai susținut că administratorul debitoarei a înstrăinat bunuri în  valoare de ............lei, cu aproximativ o lună înainte de introducerea cererii de deschidere a procedurii astfel cum rezultă din cele 19 facturi depuse la dosarul de fond în care apar ca și cumpărători ai bunurilor debitoarei, membri ai familiei administratorului debitoarei: fiul acestuia-............., fosta soție a administratorului .............., fiica lui ............., dar și................

Cu rea-credință, a înstrăinat un bun imobil important din patrimoniul debitoarei-teren de 27.100 mp, situat în loc. ............, către societatea .................., societate deținută în proporție de 100 % de fiul său, prețul de ............lei din care a fost achitată doar suma de ............lei.

În încercarea de fraudare a creditorilor, debitoarea a înstrăinat autoturismul ..............., către soția administratorului.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale, contestatoarea ..............., a solicitat admiterea contestației și anularea procesului-verbal din data de 18.09.2017.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 51 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.

Ulterior, la data de 25.09.2017 a formulat contestație împotriva aceluiași proces-verbal al adunării creditorilor din data de 18.09.2014 și creditorul ................., solicitând anularea acestuia pentru motive de nelegalitate.

În motivare a arătat că deține împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de .............lei  reprezentând drepturi salariale și înțelege să conteste procesul-verbal din data de 18.09.2017, întrucât, nu a fost convocat, fiindu-i astfel lezate interesele.

A precizat că nu a mandatat-o pe doamna ...............să-l reprezinte în adunarea creditorilor.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 51 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.

A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 08 noiembrie 2017, administratorul judiciar .................... a formulat întâmpinare la toate cele trei contestații formulate în cauză, solicitând respingerea acestora.

A menţionat că potrivit art. 50 alin. 4 teza I ” În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, aceștia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori”, procentul de vot al fiecărui creditor trebuie distribuit între numărul membrilor care alcătuiesc comitetul și nu adăugat fiecăruia în parte, în caz contrar s-ar ajunge la situația în care procentul de vot al unui creditor își triplează valoarea, creditorul respectiv ajungând să aibă de 3 ori mai multă putere de vot.

Adunarea creditorilor trebuie să se pronunţe ea însăşi asupra componenţei comitetului creditorilor şi nu administratorul judiciar să stabilească această componenţă, conform dispoziţiilor alin. 4 al aceluiaşi articol care prevăd că "Dacă nu se va obține majoritatea necesară, se va menține comitetul desemnat anterior de judecătorul sindic".

Astfel, legiuitorul a stabilit faptul că hotărârile adunării creditorilor cu privire la componența comitetului creditorilor trebuie să îndeplinească majoritatea necesară în raport de dispozițiile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

Simpla disponibilitate sau acceptare a titulaturii de membru sau de președinte, fără a avea votul majorității necesare pentru această calitate nu respectă  dispoziția legală de a face parte din comitet, administratorul judiciar neputând cenzura votul creditorilor pentru o anumită componenţă întrucât ar încălca voința majorității prevăzută de at. 49 alin. 1 din legea nr. 85/2014.

În ceea ce privește criticile formulate de contestatorii ............și ................. cu privire la componența comitetului creditorilor, administratorul judiciar a susținut că 10 dinte creditorii prezenți sau care au transmis un punct de vedere cu privire la componența comitetului creditorilor, au propus un comitet format din 3 membri cu următoarea componență: .............. președinte, Întreprindere Individuală ..................-membru și ..................-membru, creanțele ce reprezintă..........% au votat pentru un comitet în această componență.

A susținut că potrivit dispozițiilor art. 50 alin. 4 și 5 din Legea nr. 85/2014, creditorilor le revine atribuția de a se pronunța asupra componenței comitetului creditorilor, prin voturile exprimate, nefiind în sarcina administratorului judiciar să stabilească această componență, el neputând să cenzureze votul creditorilor.

A menționat că hotărârea a cărei desființare  parțială se solicită, în raport de ordinea de zi  stabilită, a fost luată în condiții de legalitate, cu respectarea cumulativă a dispozițiilor legale.

Astfel, convocarea adunării creditorilor a fost făcută de administratorul judiciar în Buletinul Procedurilor de Insolvență, a avut stabilită ordinea de zi, discuțiile și hotărârea creditorilor au vizat strict problema stabilită la ordinea de zi, iar deliberările și hotărârea  au fost cuprinse în procesul-verbal din ..........., ce a fost semnat de acesta și de toți ceilalți creditori prezenți, ședința desfășurându-se în prezența creditorilor care însumat reprezentau cel puțin 30 % din valoarea totală  a creanțelor.

Administratorul judiciar a susținut că doar creditorii au fost cei care, prin voturile exprimate au stabilit componența comitetului creditorilor așa cum acesta au fost exprimate, el neavând posibilitatea să intervină în manifestarea de  voință a creditorilor.

Raportat la calitatea celor doi membri ai comitetului creditorilor Întreprindere Individuală .........și .............și la eventuala relație de afinitate a acestora cu administratorul debitoarei, a precizat că legiuitorul  a prevăzut și reglementat expres situat unui conflict de interese în cadrul dispozițiilor art. 51 alin. 5 din Legea nr. 85/2014. O presupusă relație de afinitate a unui membru al comitetului creditorilor - Întreprindere Individuală Ciovică Constantina - fără existența unor date certe, nu este una în măsura să ducă la înlocuirea acestui membru, ca de altfel nici situațiile menționate de contestatoarea MOSAICO PIU SRL,  cu privire la o eventuală imposibilitate de a se lua hotărâri în comitetul creditorilor.

Administratorul judiciar ............., a menționat că cei trei creditori ce au fost votați să facă parte din comitetul creditorilor dețin creanțe dintre primii 20 de creditori și au fost aleși cu respectarea dispozițiilor art. 50 alin. 4 din Legea nr. 85/2014.

A solicitat înlăturarea criticilor formulate de contestatoarea ..............., cu privire la modalitatea de votare în cadrul Adunării Creditorilor, precum și cea cu privire la incompatibilitatea unor membri în cadrul Comitetului Creditorilor, ca neîntemeiate.

A susţinut că legea nu prevede nicio interdicție cu privire la calitatea de membru în  comitetul creditorilor, pentru anumite persoane, iar aprecierile cu privire la un eventual conflict de interese al unora dintre membrii desemnați, sunt eronate.

Administratorul judiciar a solicitat respingerea contestației formulată de contestatorul Poenaru Cristian ca neîntemeiată.

A menționat că întrucât convocarea a fost făcută prin Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 1637 din data de 07.09.2017, nu se poate invoca o nelegală convocare a creditorilor, iar dna Sobaru Mihaela, a fost mandatată de actualii salariați, poziția 32 din tabelul de creanțe, nefiind vorba și de dl Poenaru Cristian, care nu deține calitatea de salariat al debitoarei. Dna Sobaru Mihaela a votat doar pentru poziția 32 din tabel, nu și pentru nr. 31, poziție la care nu se regăsește Poenaru Cristian..

A susținut că  Poenaru Cristian a  fost citat pentru Adunarea creditorilor nominal, fiind menționat atât numele cât și domiciliul acestuia.

La ședința Adunării Creditorilor, contestatorul a fost reprezentat de către ..............., potrivit procesului-verbal încheiat la data de 05.07.2017, acesta nefiind salariat, ci a fost trecut distinct la poziția 31 din tabel, astfel încât nu putea fi reprezentat de .............

În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.

În scop probatoriu au fost depuse în copie procesul-verbal al Adunării Creditorilor, dovada publicării acestuia în BPI și procesul-verbal prin care salariații  își desemnează un reprezentant.

Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul – sindic reține următoarele:

În ce privește contestația formulată de creditorul Poenaru Cristian împotriva Hotărârii Adunării Creditorilor din data de 18.09.2017 al debitoarei ..................  acesta a invocat ca motiv al contestației faptul că nu a fost legal convocat și că nu ar fi mandatat pe d-na .............să îl reprezinte în cadrul adunării creditorilor.

Se reține, pe de o parte că creditorul................a fost legal convocat, conform convocării realezate, prin BPI nr. 16374/07.09.2017 acesta figurând la poziția 31 din lista creditorilor, iar, pe de altă parte, dna ...............nu l-a reprezentat în cadrul adunării creditorilor, aceasta reprezentând categoria de drepturi salariale, o categorie distinctă de creditori, ce figurează la poziția nr. 32 din convocator, și care avea, de altfel, o pondere foarte mică în cadrul votului exprimat, de numai 0,02%.

Față de considerentele expuse mai sus, rezultă deci că această contestație este neîntemeiată, motiv pentru care, în raport de dsipoz. art. 48 alin. 7 din Lg. 85/2014 instanța va dispune  respingerea ei.

În ce privește contestațiile formulate de creditorii DGRFP Craiova şi ..............., judecătorul- sindic reține următoarele:

Potrivit art. 48 alin.7 din Lg. 85/2014 ”hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul –sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul- verbal al adunării creditorilor precum și la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor (...)”.

Rezultă, așadar, că  legea instituie un control judecătoresc al hotărârilor adunării creditorilor, anularea lor putându-se dispune  pentru motive de nelegalitate (i) și la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul- verbal al adunării creditorilor ( ii).

Observând procesul – verbal al adunării creditorilor din data de 18.09.2017 se constată că  în cadrul adunării creditorilor de la aceeași dată ( punctul 1)  a fost desemnat un comitet al creditorilor format din trei creditori : ...............– președinte, ...............– membru II ....................- membru, creditoarea ............votând împotriva desemnării acestui comitet al creditorilor. Totodată, creditoarea DGRFP Craiova a solicitat să fie desemnată în cadrul comitetului creditorilor ( vot prin corespondență).

Art. 50 alin. 4 din Lg. 85/2014 stipulează că ”în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, aceștia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei deținând creanțe ce beneficiază de cauze de preferință, creanțe bugetare și creanțe chirografare, cele mai mari în ordinea valorii și care se oferă voluntar, selecția fiind efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulativ, pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanțelor prezente.”

Rezultă, așadar, că legea impune ca în componența comitetului creditorilor să fie un număr de 3-5 creditori aleși dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, care se oferă voluntar;  aceștia  trebuie să facă parte din categorii diferite, respectiv :  a) creanțe ce beneficiază de cauze de preferință, adică acele creanțe care sunt însoțite de un privilegiu și/sau de un drept de ipotecă și/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2347 C. civ. și /sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garant față de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferință ( art. 5 pct. 15 din lege); b)creanțe bugetare, adică creanțe constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora( art. 5 pct. 14 din lege);  și c) creanțe chirografare.

O altă condiție impusă de textul legal menționat este aceea ca din fiecare dintre aceste categorii de creditori – garantați, bugetari, chirografari să fie aleși doar acei creditori ale căror creanțe vor fi cele mai mari din punct de vedere valoric.

Legea impune, de asemenea, selecția să fie efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulative, pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanțelor prezente.

Cei doi creditori care au contestat hotărârea adunării creditorilor cu privire la punctul 1- desemnarea comitetului creditorilor au invocat tocmai nerespectarea acestor condiții de legalitate impuse de art. 50 alin. 4 din Lg. 85/2014;  astfel, în comitetul creditorilor au fost desemnați un creditor garantat ............... care deține însă o creanță garantată în cuantum de .............( în timp ce creditorul garantat ...............deține o creanță garantată de ............lei ), și doi creditori chirografari II ..............., cu o creanță în cuantum de ...........lei, și ............. cu o creanță de ..............lei, deși intenția de fi desemnat membru al comitetului creditorilor și-o exprimaseră și creditorul bugetar DGRFP Craiova , cu o creanță de 1.218.687 lei , precum și creditorul chirografar .............. cu o creanță de 106.476,81 lei, superioară celei a creditoarei II ...............

Așadar, judecătorul –sindic constată că în cauză nu au fost respectate cerințele de legalitate impuse  cumulativ de art.  50 alin. 4 din Lg. 85/2014 pentru desemnarea comitetului creditorilor, astfel cum au fost expuse mai sus, motiv pentru care, în temeiul art.  48 alin.7 din Lg. 85/2014  vor fi admise contestațiile formulate de creditoarele ............și  ..............și se va dispune anularea parțială a hotărârii Adunării Creditorilor din data de 18.09.2017 al debitoarei ..............cu privire la punctul 1)- desemnarea comitet creditori.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE, Respinge contestaţia formulată de creditorul ..............

Admite contestaţiile formulate de creditoarele .............. şi  .............. împotriva hotărârii Adunării Creditorilor din 18.09.2017, în contradictoriu cu debitoarea ............prin administrator judiciar ............... administratorul special .............şi creditorii ..............,

Dispune anularea parţială a hotărârii Adunării Creditorilor din data de 18.09.2017 cu privire la punctul 1- desemnarea comitet creditori.

Cu apel în termen de 7 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Tribunalul Dolj

Domenii speta

Spete similare