Despăgubiri prejudiciu cauzat

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr.

Şedinţa publică de la

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de .... , reclamanta .... a chemat în judecată pârâții ...., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună obligarea, în solidar a acestora la plata următoarelor sume: 288.000 lei reprezentând prejudiciul efectiv creat reclamantei, prin săvârșirea unei fapte ilicite de către pârâtul ...., în calitate de prepus al comitenților .... și ...., la contravaloarea lipsei de folosință a imobilului și dobânda legală aferenta capătului principal de cerere, calculat potrivit OG 13/2011, de la data săvârșirii faptei ilicite și până la momentul achitării efective a debitului principal, cu titlu de beneficiu nerealizat, la daune morale în cuantum de 10.000 de euro în echivalent lei, la data plății și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii arată că la data de ...., pe str. ....  din localitatea ...., pârâtul ...., în calitate de prepus al pârâtelor .... ( antreprenor) și .... ( beneficiar), a executat operațiuni de excavație cu un miniexcavator pentru introducerea unor noi conducte de apă, fiind un proiect realizat pe fonduri europene.

De asemenea arată că în timpul acestor operațiuni, pârâtul a agățat și rupt conducta DN 25 mm smulgând-o totodată, din căminul de apometru al imobilului cu nr. ...., proprietatea numitului ...., la o distanta de 1,5 m și la aceeași distanță de imobilului reclamantei. Aceasta mai arată că în aceea perioada imobilul numitului .... nu era locuit.

Constatand ca a rupt respectiva conducta, paratul a procedat la eliminarea unei porţiuni de 70 cm din conducta pe care o avariase, înlocuind-o cu o conducta mai mica de doar 25 cm, lăsând asfel, un spaţiu liber de 45 de cm între apometrul căminului imobilului cu nr. 65 şi conducta prin care curgea apa. Fara sa faca un minim de verificări asupra modului de remediere a defecţiunii, paratul a procedat imediat la acoperirea conductei cu pământ. Ca urmare a acestui fapt, s-a produs o inundare masiva, continua, a imobilului subsemnatei, în perioada 08.02-14.02-2016. Dat fiind faptul ca, imobilul cu nr. .... era nelocuit, nimeni nu a observat avaria, decât atunci când era prea târziu. Astfel apa a curs continuu, infiltrându-se si afectand solul in asemenea masura incat a slăbit rezistenta imobilului reclamantei, provocând pe cale de consecinţa, avarierea construcţiei aflate pe acesta.

Aceasta mai arată că abia dupa 7 zile de la momentul la care paratul a smuls acea conducta de apa pe care a remediat-o defectuos, în dimineaţa zilei de .... mama reclamantei, .... a constatat că imobilul in care locuia a început sa se fisureze grav, sa se deplaseze si sa producă zgomote de rupere a pereţilor iar gardul împrejmuitor s-a înclinat ca într-o groapa, către locul în care paratul remediase defectuos conducta de apa. Totodata, a văzut ca aleea betonata din curte se fisurase, iar strada se lăsase circa 7 cm, ca într-un semicerc, în jurul zonei remediate defectuos de catre executant. Realizand pericolul iminent de prăbuşire a locuinţei numita .... a apelat Serviciul de Urgenta 112 al Sistemului National Unic pentru Apeluri de Urgenţă şi a solicitat întreruperea apei în comună.

In data de ...., ISU Dolj, Detaşamentul Calafat constatand riscul prăbuşii locuinţei si a pericolului pentru locuitorii casei, a procedat la evacuarea bunurilor aflate in interiorul imobilului afectat, aflat in proprietatea subsemnatei, fiind întocmit Procesul Verbal de Intervenţie Nr. .....

In data de ...., pentru constatarea cauzei producerii inundaţiei, reprezentanţii ...., organele de cercetare penala ale politiei judiciare din cadrul ...., reprezentantul antreprenorului, ...., reprezentantul ...., reprezentantul imobilului cu nr. .... şi reprezentantul imobilului subscrisei, au asistat la efectuarea unor săpături în locul în care paratul remediase defectuos conducta de apa, constatându-se cu acea ocazie, că au fost găsite cele doua bucati de conducte taiate de parat în data de .... (una de 25 cm si una de 45 cm), obiecte corp-delict care au fost ridicate de catre organele de cercetare penala ale politiei judiciare din cadrul .... institutie care instrumentează dosarul penal cu nr. ...., deschis in urma acestui incident.

În urma săpăturilor, s-a constatat smulgerea conductei din căminul apometrului proprietatea imobilului cu nr. ...., pe o distanta de 70 cm si remedierea defectuoasa a acesteia, pe o distanta de doar 25 cm, fapt pentru care a fost incheiata Nota de Constatare înregistrata de .... sub nr-ul .....

In cuprinsul acelei note de constatare au fost evidenţiate, pe scurt, cauzele producerii evenimentului reclamat, nota fiind semnata de catre reprezentanţii ...., reprezentanţii ...., reprezentantul paratei ...., reprezentanţii paratei ...., reclamanta si proprietara imobilului învecinat, de la nr. .....

De asemenea, cu privire la prejudiciul cauzat, reclamantă arată că, referitor la primul capat de cerere, ulterior constatării evenimentului, realizand gravitatea afectarii atat a construcţiei cat si a terenului aferent, aceasta a apelat la serviciile unor specialisti pentru a putea evalua si cuantifica, in mod cat mai real si corect cu putinta, pierderea efectiv suferita, solicitând astfel un studiu geotehnic, din partea societății ...., pentru a afla care este gradul de afectare a solului, daca se mai poate construi sau nu pe acesta si care ar fi lucrările a căror efectuare s-ar impune, in vederea readucerii solului la starea anterioara.

Referitor la cel de-al doilea capat de cerere, arată că înțelege să iși întemeieze pretențiile, in principal pe dispoziţiile art. 1385 alin. 3 C.civ.

Totodată, referitor la contravaloarea lipsei de folosinţa, apreciază ca aceasta i se cuvine prin prisma dispoziţiilor art. 555 Cciv, astfel având în vedere stare de degradare a imobilului, reclamanta s-a aflat în imposibilitate de a uza de prerogativele dreptului de proprietate, cu privire la acest imobil, astfel cum sunt descrise în dispozițiile anterior menționate.

Referitor la solicitarea de obligare a pârâților la plata dobânzii legale aferente debitului principal incepand cu data producerii evenimentului si pana la momentul achitarii integrale a acestuia, reclamanta apreciază că este indreptatita la aceste dobânzi, dat fiind caracterul cert al creanţei, înțelegând totodată să invoce in susţinerea acestui petit, referitor la momentul de la care persoana prejudiciata este indreptatita la repararea prejudiciului si a daunelor interese, aferente, dispozițiile art. 1536, art. 1523 alin. 2 lit. e, art. 1381 alin. 2 C.civ.

Referitor la cel de-al treilea capat de cerere, reclamanta arată că, a găsit de cuviinţa să solicit obligarea paraților la plata unor daune morale, având în vedere suferința psihica provocata acesteia de producerea acestui eveniment, motivat de faptul că acea casa reprezentă literalmente, rodul muncii sale.

De asemenea arată că la momentul aflării despre incident, reclamanta arată că la acel moment a suferit un șoc emoțional, deosebit de puternic.

Referitor la cel de-al patrulea capăt de cerere, reclamanta  precizează că este îndreptățită la recuperarea oricărei cheltuieli de judecata, justificate, raportat la obiectul cererii de chemare in judecata precum și la starea de fapt descrisa.

În ceea ce privește angajarea răspunderii civile delictuale a paratului Lungu Stan, in temeiul art. 1357 Cciv, apreciază că sunt întrunite condiţiile angajarii răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, cu privire la acesta.

Cu privire la raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu este mai mult decât evident, solicitând astfel să se observe concluziile raportului de expertiza extrajudiciara, întocmit in cauza. De asemenea arată că, condiţia existentei raportului de cauzalitate este îndeplinita in prezenta cauza, atât din perspectiva teoriei condiţiei sine qua non, a teoriei cauzei tipice, a sistemului cauzei proxime, a sistemului cauzalității necesare ori a sistemului indivizibilității cauzei cu condițiile.

În ceea ce privește vinovatia paratului, apreciază că este de asemenea, de netăgăduit in cauza, raportat la modalitatea de savarsire a faptei, de către pârât, indiferent de criteriul pe care reclamanta l-a avea in vedere la momentul analizării existentei acestei condiții de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv criteriul subiectiv sau criteriul obiectiv.

Totodată apreciază faptul că în cauză sunt incidente și disp. art. 1373 C. civ, privind angajarea răspunderii civile delictuale a paratei ...., aceasta societatea având calitatea de comitent a prepusului sau, .....

In ceea ce priveşte angajarea răspunderii civile delictuale a paratei ...., in temeiul art. 1373 C. civ, arată că in considerarea argumentației de mai sus si din perspectiva dispoziţiilor art. 1373 alin. 2 C. civ, in cauza sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia, .... având calitatea de comitent prin prisma calității de beneficiar al lucrărilor pe parcursul si în executarea cărora, a fost săvârșita fapta ilicita de către paratul ..... Astfel arată că doctrina și jurisprudența în materie au dovedit că un raport de prepușenie poate fi grefat pe un contract de antrepriza, in masura in care, antreprenorul se subordonează efectiv autoritatii beneficiarului lucrării, ori în contextul in care, in această cauza, parata .... deţine calitatea de beneficiar al lucrărilor pe parcursul si in executarea carora, a fost savarsita fapta ilicita de către paratul ...., reclamanta apreciază că poate fi rezumată posibilitatea angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia, a acestei parate, in calitate de comitent.

În dovedirea cererii, înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul paratelor ....  si ...., proba cu interogatoriul pârâtului ...., proba cu expertiza tehnică- specialitatea construcții, și proba testimonială cu doi martori, precum și orice mijloc de probă, a cărui necesitatea ar reieși din cercetetarea judecătorească.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art. 1349, art. 1357, art. 1373, art. 1381, art. 1382, art. 1385, art. 1386, art. 1516 și art. 1531 C.civ.

Prin încheierea din data de ...., a fost admisă în parte cererea reclamantei .... de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 6932 lei, constatând astfel că cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.

La data de 13.06.2016, reclamanta .... a formulat cerere de modificare a acțiunii principale, solicitând astfel modificarea cadrului procesual în sensul că a înțeles să se judece în contradictoriu  și cu pârâții .... și .....

În ceea ce privește răspunderea civilă declituală a pârâtei ...., apreciază că sunt întrunite condițiile angajarii răspunderii, întemeindu-și cererea pe disp.art. 1376 C.civ. Totodată apreciază că prejudiciul este unul cert, fapta ilicită prin care au fost încălcate normele dreptului obiectiv, fiind avaria conductei de apă care face parte din actualul sistem de alimentare cu apă, în timp ce se executau lucrări la noul sistem de alimentare cu apă a .....

De asemenea arată că există raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, putându-se observa aceste aspecte din raportul de expertiză extrajudiciară depus la dosarul cauzei.

Cu privire la vinovăția pârâtei ...., apreciază că aceasta este de netăgăduit, raportat la modalitatea de producere a faptei prejudiciabile, considerând oportun ca pârâta să sesizeze pierderile masive de apă intervenite în sistemul de alimentare cu apă și să încerce să identifice avaria.

În ceea ce privește răspunderea civilă delictuală a pârâtei ...., prin prisma calității acestuia de asigurator de răspundere civilă al ...., pentru prejudiciul produs de către aceasta din urmă, în calitate de executant al lucrărilor efectuate pe șantierul deschis în vederea realizării unei noi rețele de apă a .....

De asemenea precizează faptul că în cauză, cu privire la această pârâtă, sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, în temeiul art. 2223 C.civ și urm, între .... și .... .... fiind încheiat contractul de asigurare CAR nr. ...., prin care antreprenorul s-a asigurat și pentru răspunderea civilă față de terți ca urmare a survenirii unor eventuale incidente din categoria celui soldat cu avarierea imobilului reclamantei. Ori în condițiile în care reclamanta nu a intrat în posesia contractului de asigurare încheiat între .... și ...., apreciază că se impune introducerea în cauză și a asiguratorului societății ...., respectiv .....

În ceea ce privește angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei ...., înțelege să precizeze temeiul de drept în sensul că iși întemeiază acțiunea împotriva pârâtei anterior menționate, pe dis part. 1376 și art. 1377 C.civ, în considerarea calității de operator al sistemului de alimentare cu apă din care face parte conducta avariată.

La data de .... reclamanta .... a formulat cerere de renunțare la judecată față de pârâta .....

La data de .... reclamanta .... a formulat o precizare la cererea principală, cu privire la solicitarea din cererea principală de a se dispune obligarea pârârților în solidar, aceasta precizează că înțelege să indice temeiurile de drept, în concret, pentru fiecare pârât în parte, respectiv: cu privire la  ...., înțelege să își întemeieze cererea pe disp.art. 1376 C.civ, cu privire la pârâtul ...., înțelege să iși întemeieze cererea pe disp.art. 1357 C.civ, cu privire la ...., înțelege să îți întemeieze cererea pe disp.art. 1373 C.civ, iar cu privire la pârâta ...., înțelege să îți întemeieze cererea pe disp.art. 2223 C.civ.

Prin încheierea din data de .... a fost admisă cererea de asigurare a dovezilor formulată de petenta .... și încuviințarea unei expertize-specialitatea construcții civile.

La data de .... a fost depusă întâmpinarea din partea pârâtei ...., solicitând astfel să se constate că societatea subscrisă nu poate fi obligată în solidar cu ceilalți pârâți la plata despăgubirilor solicitate, atâta timp cât prin polița de asigurare societatea subscrisă s-a obligat să asigure strict costurile de reparație a conductelor și cablurilor afectate, nicidecum consecințele produse de avarierea acestora.

De asemenea arată că la data de .... ca urmare a cererii ce i-a fost adresata, subscrisa în calitate de asigurător. Aceasta a încheiat cu societatea ...., poliţa de asigurare „Toate Riscurile Lucrărilor de Construcţii - Montaj" nr. ...., poliţă de asigurare al cărei beneficiar este ..... Prin această poliţă de asigurare, ....  s-a obligat în mod irevocabil să despăgubească o serie de prejudicii pentru care asiguratul .... răspunde în faţa legii faţă de terţe persoane şi pentru care acesta ar obligat să plătească sume de bani cu titlu de dezdăunare.

Ca o consecinţa a existentei acestei poliţe de asigurare, la data de .... societatea subscrisă a fost avizata de către reprezentanţii societăţi .... privind producerea unei daune data de .... când in urma lucrărilor de excavație efectuate pe str. ...., lucrări ce de altfel trebuiau efectuate de societatea asigurată de către subscrisa, prin angajaţii proprii sau prin alţi subantreprenori, au fost avariate imobilele situate la numerele poştale .... si ...., iar în urma avizării primite, reprezentanţii societăţii subscrise au deschis dosarul de dauna .... astfel incât să se analizeze evenimentul menţionat precum şi posibilitatea de acordare a eventualelor despăgubiri pentru daunele produse celor doua imobile anterior menţionate. Mai mult decât atât la data de .... subscrisa a primit din partea dlui av. ...., avocatul doamnei ...., o solicitare de comunicare a stadiului dosarului de daună deschis în urma avizării de dauna precum şi o solicitare acordare a unor despăgubiri ca urmare a producerii acestui eveniment.

Totodată arată că în urma analizei dosarului de dauna, ce a avut in vedere si prevederi stipulate de Codul Civil la art. 1270 alin. 1 C.civ s-a constatat ca subscrisa nu poate acorda despăgubiri pentru pagubele rezultate din evenimentul anterior menționat si nici nu poate da curs unei eventuale solicitării de despăgubire venită din partea proprietarilor imobilele situate la numerele .... si .... pe str. .....

In ceea ce priveşte cererea de chemare in judecata cu care instanța este investită,  arată că reclamanta .... a solicitat iniţial instanţei de judecată obligarea in solidar a pârâților ...., la plata sumei de 288.000 lei - prejudiciu efectiv solicitat, contravaloarea lipsei de folosinţa a imobilului, dobânda legala aferenta capătului principal de cerere precum si daune morale in valoare de 10.000 Euro.

Raportat la situația de fapt și analizând atât solicitările formulate de către reclamanta cât si documentele aduse in susţinerea acestora, constatăm ca intr-adevăr s-a produs o degradare a imobilului acesteia, documentele întocmite de autorităţile publice ne lăsând Ioc de interpretare in acest sens, apreciază că  subscrisa nu poate fi obligată să repare prejudiciul cauzat, in solidar cu celelalte părţi, aşa cum a solicitat reclamanta motiv pentru care înțelege să solicite respingerea cererii de chemare in judecată faţă de aceasta.

De asemenea arată că, primul motiv pe care dorește sa îl aducă in susţinerea solicitării acesteia aşa cum am menţionat tine de situaţia reala de fapt ce a dus la producerea degradărilor imobilului reclamantei ..... Astfel nalizând atât cererea de chemare in judecata, pârâta .... arată că reclamanta a chemat in judecata pe numitul ...., persoana ce se presupune ca ar fi executat operaţiunile de excavaţie in timpul cărora a rupt conducta de alimentare cu apa a imobilului situat la numărul poştal ..... In susţinerea acestei afirmaţii reclamanta a depus Ia dosarul cauzei si a indicat instanţei Nota de Constatare nr .... întocmită de autorităţile ...., adresa din care insă nu reiese sub nicio forma ca acesta ar fi persoana care ar fi executat lucrările in urma cărora s-a produs ruptura conductei.

Totodată arată că în urma verificărilor efectuate de subscrisa a presupus si deplasarea la fata locului pentru obţinerea unor declaraţii de la părţile implicate cat si vizualizarea efectiva a daunelor produse. Dacă in privinţa daunelor menţionate de reclamanta nu exista dubii, in privinţa persoanelor implicate in producerca acestei daune trebuie menţionat ca la momentul producerii rupturii conductei numitul Lungu Stan nu a avut niciun fel de implicare si nici nu ştim care ar fi putut fi relaţia s-a cu părţile implicate.

Mai precis arată că societatea care in fapt s-a ocupat de excavaţiile pe strada str. .... nu a fost societatea ....  ci .... iar lucrările pe care aceştia le-au efectuat au fost efectuate in baza Contractului de Prestări Servicii nr ..... Practic societatea .... a subcontractat lucrarile pe care societatea .... trebuia sa le efectueze si prin angajaţii proprii a efectuat lucrările ce au dus la producerea daunelor suferite de imobilul doamnei .....

De asemenea arată că în ceea ce priveşte persoana care efectiv a efectuat lucrările de excavaţie asa cum s-a menţionat anterior aceasta nu a fost numitul .... ci numitul ...., persoana ce avea calitatea de angajat al societăţii .....

Aceasta mai arată că susținerile anterioare sunt făcute în baza documentelor obţinute de atât de angajaţii societăţii noastre cat si de către reprezentanţii societăţii care ne-a acordat sprijinul în analizarea acestui eveniment, referindu-ne aici la declaraţia data chiar de către numitul .... la data de ...., nota de constatare întocmita la data de .... de dl expert .... din cadrul PRC precum si Notele de Avizare Dauna întocmite de numitele .... si .....

Mai arată că daca se dorea si acoperirea, din punct de vedere al lucrărilor ce se efectuau, a subcontractorilor acestora, reprezentanţii societăţii .... puteau formula o cerere de către societatea noastră si sa achite o prima suplimentara in acest sens fapt menţionat expres in cadrul art. 1 din Condiţiile Generale de Asigurare.

Un al doilea motiv adus în susţinerea întâmpinării pârâtei ....  ține strict de excluderile stabilite in mod expres prin poliţa de asigurare, astfel in situaţia in care se va trece peste aspectele evidente ale societăţii care a produs daunele, solicită instanței să aibă in vedere prevederile contractuale stabilite in poliţa de asigurare si in mod expres prejudiciile acoperite de către societatea pârâtă și totodată excluderile speciale stipulate de părţile contractante.

Aceasta mai arată că a înțeles să facă precizările respective deoarece reclamanta in niciun moment nu a analizat temeinicia unei cereri de chemare in judecata formulate faţă de subscrisa din punctul de vedere al poliţei de asigurare si al limitelor in care aceasta răspunde pentru modul in care asiguratul .... si-a executat obligaţiile contractuale. In acest sens învederează instanţei de judecata ca fac parte din poliţa de asigurare încheiata, Condiţiile de Asigurare „CAR TOATE RISCURILE" Ia care s-au mai adăugat si o serie de clauze adiţionale pentru acoperirea unor alte riscuri ce nu erau cuprinse de poliţa de asigurare încheiată.

De altfel odată stabilit cadrul legal in care consideram noi ca trebuie soluţionata cererea de chemare in judecata fata de subscrisa, consideram ca impune a se avuta in vedere cauza care a dus la producerea daunelor suferite de imobilul reclamantului astfel încât raportat la aceasta cauza, sa se analizeze daca subscrisa poate răspunde contractual pentru faptele asiguratului său.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp.art 205 și urmc C.proc.civ, disp.art. 1270 alin.1 și art. 1350 C.civ.

La data de .... a fost formulată întâmpinarea din partea ....  solicitând respingerea cererii de chemare în judecată.

În susținerea întâmpinării a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesual pasive a sa, motivat de faptul că, calitatea procesuală presupune justificarea dreptului, respectiv a obligației unei persoane de a participa ca parte în proces. Această justificare nu presupune stabilirea existenței unui drept subiectiv sau a unei obligații, ca element al raportului juridic. Pe cale de consecință, calitatea procesuală reprezintă în esență titlul legal ce îndreptățește o persoană să figureze în calitate de reclamant sau pârât în cadrul unei acțiuni în justiție.

In fapt, arată serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare al .... a fost atribuit in mod direct in favoarea operatorului regional ...., si chiar dacă, acesta nu este proprietarul conductelor de alimentare cu apă, este titularul dreptului de administrare a reţelei de apă, motiv pentru care solicită sa se  constate lipsa calităţii procesuale pasive a ....  si prin urmare, sa se admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia.

Pe fondul cauzei, arată că fapta ilicita care a cauzat prejudiciul reclamantei a constat in avarierea unei conducte de apa, in timp ce se executau lucrări la noul sistem de apa si canalizare din ....

De asemenea arată că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile  cauzate de lucruri este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unei fapte ilicite a lucrului; existenţa unui prejudiciu; existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; existenţa unui paznic juridic al lucrului. Prin urmare, pentru a obține despăgubiri de la cel care deține paza juridică a lucrului, persoana prejudiciată trebuie să dovedească prejudiciul, precum și împrejurarea că acesta a fost cauzat de către lucrul respectiv.

De asemenea, așa cum s-a afirmat și în doctrină, dar și în practica judiciară, arată că pentru ca o persoană să fie obligată să repare prejudiciul cauzat de un lucru, pentru antrenarea răspunderii, ” lucrul ” trebuie să îndeplinească o singură condiție și anume să se fi aflat în momentul cauzării prejudiciului, sub paza persoanei chemare să răspundă.

În concluzie apreciază că .... nu deținerea nici măcar paza materială a lucrului.

Din interpretarea dispozițiilor Legii 213/1998, art. 4 alin. 1 din Legea 51/2006, art. 20 din Legea 241/2006, rezultă fără echivoc că reclamanta se află într-o mare confuzie, atunci când face aprecieri cu privire la temeiurile de fapt, respectiv de drept invocate.

La data de .... a fost depus raportul de expertiză tehnică-specialitatea construcții, efectuată de către domnul expert ...., ce a concluzionat că : ”avarierea clădirii s-a datorat lucrărilor de intervenție la rețeaua de apă și prin smulgerea conducte de branșament a conductei vechi de alimentare cu apă din căminul de apometru, care era în funcțiune și nu s-a reparat în totalitate , a determinat saturarea solului din jurul conductei și a imobilului de la nr. 63, producând tasari ale terenului și influențând construcțiile din jurul acestei conducte. Până la apariția acestei defecțiuni terenul nu a suferit nici-o modificare, construcțiile erau stabile și nu aveau nici-o modificare structurală, deci toate modificările structurale ale rezistenței și stabilității rezistenței construcțiilor, au fost determinate de producerea defecțiunii și smulgerea conductei din căminul de apometru de către conducătorul miniexcavatorului”.

La data de .... a fost depusă o cerere de modificare a acțiunii principale din partea reclamantei ...., prin care a solicitat modificarea cadrului procesual cu privire la părțile cu care înțelege să se judece în contradictoriu, în sensul conceptării în cauză în calitate de pârâți a numiților .... și .... și o prcizare la acțiunii prin care a solicitat obligarea în solidar și a acestora, împreună cu ceilalți pârâți la acoperirea prejudiciului cauzat reclamantei.

În ceea ce privește angajarea răspunderii civile a pârâtului ...., indicând ca și temei legal disp.art. 1357 C.civ, apreciază că fapta ilicită prin care a fost cauzat prejudiciul reclamantei constă în smulgerea conductei de apă de către acesta. De asemenea arată că aceste aspecte reies și din întâmpinarea depusă de către pârâta .....

În ceea ce privește angajarea răspunderii civile a pârâtei  ...., indicând ca și temei legal disp.art. 1373 C.civ, arată că aceasta, la momentul producerii prejudiciului, avea calitatea de comitent a prepusului său, ..... Astfel, arată că pârâtul .... a comis fapta ilicită în timp ce se afla sub direcția, supravegherea și controlul antreprenorului său ...., societatea ce a închiriat utilaje pentru lucrări de la .....

În drept, cererea de modificare a acțiunii a fost întemeiată pe disp.art. 204 alin.1 C.proc.civ.

La data de ...., reclamanta .... a formulat răspuns la întâmpinările formulate de către pârâta .... și .....

La data de .... a fost depusă întâmpinarea din partea pârâtei ...., solicitând respingerea cererii de chemare în judecată.

În susținerea întâmpinării, pârâta .... a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, motivat de faptul că numitul ...., era întradevăr angajatul societății, însă, la momentul producerii faptei ilicite, acesta se afla sub îndrumarea și coordonarea directă a ...., societate ce folosea utilajele închiriate de la subscrisă.

Totodată arată că societatea .... nu a avut niciodată calitatea de subantreprenor, iar din contractul încheiat cu societatea .... reiese faptul că societatea subscrisă  doar a închiriat anumite utilaje cu deservenție, care să execute lucrările indicate de către antreprenor, respectiv .....

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp.art. 205 C.proc.civ.

La data de .... reclamanta .... a formulat precizare la acțiune prin care a înțeles să iși majoreze pretențiile primelor doua capete de cerere, raportat la concluziile raportului de expertiză, astfel: cu privire la primul capăt de cerere, respectiv obligarea pârâților la plata contravalorii efectiv creat, a înțeles să iși majoreze pretenții de la suma de 288.000 lei la suma de 425.880 lei, rezultată din concluziile raportului de expertiză, iar în ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, având ca obiect contravaloarea lipsei de folosință, a înțeles să iși precizeze pretențiile la nivelul sumelor indicate în concluziile raportului de expertiză, respectiv la suma de 364 lei, aferentă perioadei 14.02.2016-14.09.2016, precum și la plata sumei de 52 lei pe lună, începând cu 14.09.2016 și până la achitarea integrală a debitului.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată că în procedura de regularizare, înainte de primul termen de judecată acordat, reclamanta .... și-a modificat acțiunea succesiv, renunțând la judecarea cererii sale în contradictoriu cu pârâta .... și a solicitat conceptarea în cauză ca pârâți și a .....

Astfel fiind, conform cererii modificate în condițiile art. 204 (1) C.proc.civ, instanța a fost investită cu judecarea acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâții anterior menționați și cu pârâții .... și .... indicați în cererea introductivă inițial formulată.

În cauza a fost invocată de către .... excepția calității sale procesuale pasive. Instanța constată că excepția este fondată.

Potrivit art. 23 din legea 51/2006, gestiunea serviciilor de utilități publice reprezintă modalitatea de organizare, funcționare și administrarea serviciilor de utilități publice în scopul furnizării/prestării acestora în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice locale. Gestiunea serviciilor de utilități publice se organizează si se realizează în următoarele modalități:

a) gestiunea directă

b)gestiune delegată

În speță nu se contestă că gestiunea serviciului de alimentare cu apă și canalizare a fost transferată de .... pârâtei ..... Aceasta din urmă exercită conform art. 27 (2) din Legea nr. 241/2006 și dreptul de servitute pe durata existenței sistemului de alimentare cu apă și de canalizare pentru executarea lucrărilor necesare întreținerii și exploatării sistemelor respective. Exercitarea dreptului de servitute asupra proprietăților afectate de sistemul de apă și canalizare se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestuia. Dacă cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii se produce pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, operatorii au obligația să plătească acestora despăgubiri, în condițiile legii. Proprietarul terenului afectat exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirilor se stabilește prin acordul părților sau, în caz că părțile nu se înțeleg, cuantumul se stabilește prin hotărâre judecătorească.

Având în vedere cele arătate mai sus, rezultă că dată fiind delegarea de gestiune a sistemului de alimentare cu apă și canalizare, .... nu are responsabilități în legătură cu prejudiciile cauzate terților din cauza lucrărilor pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii, așa încât va fi admisă excepția lipsei calității sale pasive.

Pârâta .... a invocat de asemenea excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

În speță .... are un contract de asigurare pentru lucrările de construcții-montaj ale ...., nr. ..... Potrivit art. 2223 C.civ, în cazul asigurării de răspundere civilă, asiguratorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii față de terțile persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.

Având în vedere aspectele mai sus arătate și ținând seama de faptul că prin modificarea acțiunii reclamanta a renunțat la judecarea acesteia și în contradictoriu cu asiguratul .... al pârâtei ...., va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia.

În cauză, pârâta .... a invocat lipsa calității sale procesuale pasive. Excepția este neîntemeiată, din motivele care urmează. Pârâta mai înainte arătată a încheiat un contract intitulat ”de prestări servicii” cu ....  nr. ...., obligându-se să închirieze un miniexcavator BOCAT 320, un miniexcavator  KOMATSU și un buldoexcavator CASE cu deservenți și să efectueze servicii specifice la solicitarea beneficiarului .... pentru obiectivul CL17 - Extindere sistem alimentare cu apă ...., conducta de aducțiune .....

Conform art. 5.3 din contractul mai sus indicat pârâta .... și-a asumat răspunderea pentru siguranța tuturor operațiunilor și metodelor de execuție utilizate .

Pentru efectuarea ”serviciilor ” la care s-a obligat prin contractul cu ...., pârâta ....  a delegat pe pârâtul .....

Delegarea, așa cum a fost definită de art. 43 din Codul Muncii, reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu, în afara locului său de muncă.

Pe perioada delegării drepturile salariale ale persoanei delegate se asigură de către angajator iar contractul său de muncă nu suferă nicio modificare.

Din declarația pârâtului .... ( p. 266) și din răspunsul la interogatoriu ( p. 258) rezultă că acesta recunoaște că a efectuat săpături cu miniexcavatorul pentru .... și a ”agățat” cu cupa utilajului o conductă din PVC pentru alimentare cu apă a imobilului nr. ...., str. ...., comuna ..... Conducta s-a spart, iar defecțiunea a fost remediată de o echipă de muncitori de la .....

Potrivit art. 1373 C.civ, comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții s-au însărcinări în interesul său sau al altuia.

Din cele arătate anterior rezultă că pârâta .... are calitate de comitent față de prepusul său, pârâtul ...., motiv pentru care va fi respinsă excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

În speță, reclamanta este proprietara imobilului compus din teren și casă de locuit din ...., potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. .... din .... - BNP .....

Potrivit raportului de expertiză întocmit în cadrul procedurii de asigurare de probe ( art. 359 și urm C.proc.civ), degradarea clădirii proprietatea reclamantei a avut drept cauză ruperea conductei de branșament a alimentării cu apă a imobilului de la nr. .... din conducta principală stradală la căminul de apometru aflat pe proprietatea de la nr. ...., str. ...., ..... Conducta a fost apoi tăiată și înnădită în afara proprietății fără a se verifica și capătul conductei din căminul de apometru de pe proprietatea de la nr. ..... După ce s-au deschis vanele de apă, în perioada 08.02.2016-14.02.2016, apa a umezit terenul pe o suprafață foarte mare din proprietățile aflate la nr. .... și nr. ...., terenul a început să cedeze, apărând tasări foarte mari sub zidurile structurale ale casei reclamantei, provocând tasari suplimentare cu caracter de prăbușire ( colaps) și scăderi ale parametrilor geotehnici de comportament mecanic, crăpături și deplasări ale pereților structurali, tasari ale pardoselilor și făcând imposibiliă folosirea casei.

Din ”acordul contractual” nr. .... încheiat între .... cu .... rezultă că pârâta ....  a convenit ca execuția lucrărilor de extindere a sistemului de alimentare cu apă .... să fie efectuată de .... ( pag. 279 și urm) care, la rândul său a încheiat un contract de subantrepriză cu pârâta .....

Instanța constată că pârâta ...., calitatea sa de operator al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, are obligația de a plăți despăgubiri proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare pentru pagubele produse cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii conform art. 27 (2) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006. Aceeași obligație îi revine și potrivit art. 1349 C.civ, conform căruia orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune  și să nu aducă atingere prin acțiunile sau inacțiunile sale intereselor legitime ale altei persoane.

În cauză, ruperea conductei care a produs inundația ce a dus la degradarea casei reclamantei, a fost cauzată de manevrele pârâtului ...., angajat al pârâtei .... și prepus al acestuia.

Conform art. 1357 C.civ, cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o fapă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă. În consecință, pârâtul .... avea obligația de a repara prejudiciul cauzat prin fapta proprie  și pentru că fapta săvârșită de acesta are legătură cu atribuțiile și scopul funcțiilor încredințate în interesul  .... de către pârâta ...., aceasta din urmă este obligată să repare prejudiciul cauzat de prepusul ei, conform art. 1373 C.civ.

Din nota de avizare de daună ( pag. 276) rezultă că un angajat al ....  se face vinovat de inundația care a adus la degradarea casei reclamantei.

Din ordonanța din .... a Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat rezultă că remedierea instalației avariate a fost realizată de pârâtul ..... Din faptul că apa a continuat să se scurgă și ulterior timp de mai multe zile, rezultă că lucrarea efectuată de acesta a fost realizată necorespunzător iar acesta are obligația să răspundă pentru prejudiciul cauzat reclamantei conform art. 1357 C.civ.

Deși legal citat la interogatoriu, pârâtul .... nu s-a prezentat, astfel încât, în temeiul art 358 C.proc.civ, instanța apreciază că această împrejurare reprezintă o mărturisire deplină în folosul reclamantei care a propus interogatoriu.

Conform art. 1382 C.civ, cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparația față de cel prejudiciat. În considerarea dispoziției mai sus menționate, va fi admisă acțiunea formulată de reclamant și vor fi obligația pârâții .... în solidar la repararea prejudiciului cauzat reclamantei prin inundarea imobilului său în perioada 08.02.2016- 14.02.2016.

În ceea ce privește întinderea reparației datorată, instanța reține că prejudiciul efectiv cauzat cuprinde valoarea de înlocuire a casei care nu mai este locuibilă, a împrejmuirii, a lucrărilor de demolare a construcției și împrejmuirii de zidărie, a lucrărilor de îmbunătățire a terenului de fundare în sumă totală de 425.880 lei, conform raportului de expertiză ( pag. 321 și urm ).

În plus, pentru lipsa de folosință a imobilului, conform raportului de expertiză, pârâții mai sus menționați mai datorează și suma de 52 lei lunar ( p. 350) de la data de 14.02.2016 și până la plata contravalorii imobilului afectat.

Conform art. 1385 C.civ despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite, el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea și limitarea prejudiciului.

Având în vedere că dreptul de reparație se naște din ziua cauzării prejudiciul – în speță 14.02.2016- potrivit art. 1381 (2) C.civ  vor fi obligați pârâții și la plata daunelor moratorii reprezentând dobânda legală, calculată atât la suma reprezentând prejudiciul efectiv cauzat, cât și prejudiciul constând în lipsa de folosință a imobilului.

Întrucât a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a pârâtelor ...., va fi respinsă acțiunea față de aceștia, conform art. 40 C.proc.civ.

În temeiul art. 406 C.proc.civ se va lua act de renunțarea reclamantei la judecarea acțiunii formulate împotriva .....

Cererile formulate de către pârâta .... și de către reclamantă de acordarea a cheltuielilor de judecată vor fi respinse având în vedere că dovada plății onorariilor de avocat în discuție a fost depusă după închiderea dezbaterilor iar potrivit art. 260 (3) C.proc.civ probele se administrează înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului, dacă legea nu prevedere altfel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor .....

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei .....

Admite in parte actiunea modificata si precizata formulată de reclamanta .....

Obliga in solidar paratii ....  sa plateasca reclamantei suma de 425.880 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, a sumei de 52 lei lunar reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a imobilului si a dobanzii legale calculate la aceste sume, începând cu 14.02.2016 si pana la achitarea integrala a debitului.

Respinge actiunea formulata impotriva  .....

Ia act de renunțarea reclamantei la judecarea cererii impotriva .....

Respinge cererile de obligare la plata cheltuielilor de judecata formulate de .... și de catre reclamanta.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Dolj.

Domenii speta

Spete similare