Sechestru asigurator

Dosar nr ......................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINŢA Nr................

Şedinţa din camera de consiliu de la 11 Mai 2017

Completul compus din:

Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc la data de 09.05.2017 privind soluţionarea cererii de sechestru asigurător formulată de reclamanţii ........................şi ........................ împotriva pârâtului ............................. dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 09.05.2017 ce face parte integrantă din prezenta.

La apelul nominal au lipsit părţile, nefiind necesară citarea acestora.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier,  care învederează că reclamanţii au depus la dosar note scrise.

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei cereri,

Constată că la data de 27.04.2017 reclamanţii ................................au chemat în judecată  pe pârâtul .......................... solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună înfiinţarea sechestrului asigurător asupra aeronavei ......................, înregistrată în Registrul Unic de Înmatriculare a Aeronavelor Civile din România sub ......................, punerea acesteia în posesia, controlul sau custodia petentelor în mod provizoriu; înfiinţarea sechestrului asigurător asupra documentaţiei aeronavei şi punerea acesteia în posesia, controlul sau custodia petentelor în mod provizoriu.

În motivarea cererii au arătat că între ...........................pârâtul ..................... (fostul deţinător) s-a încheiat la data de 11.04.2016 contractul având ca obiect închirierea aeronavei de către pârât de la proprietar; contract care a constituit titlul de deţinere în baza căruia pârâtul îşi întemeia detenţia şi dreptul de folosinţă asupra aeronavei.

Ca urmare a unor repetate abateri ale pârâtului, respectiv neplata chiriei pentru mai multe luni (în sumă de 620.358,82 USD), la data de 05.04.2017 a transmis acesteia notificarea de reziliere a contractului, pârâtul fiind notificat expres că drepturilor sale de detenţie şi folosinţă au încetat.

Pârâtul deşi nu a contestat în niciun moment abaterile, a continuat să folosească aeronava, până când, urmare a numeroaselor solicitări, a transportat aeronava la Aeroportul Internaţional Craiova la data de 26.04.2017.

Reclamanţii au menţionat că indisponibilizarea aeronavei este necesară  întrucât pârâtul a ilustrat destul de clar refuzul său de a soluţiona amiabil situaţia existentă privind aeronava, iar toate acestea coroborate cu natura specifică a aeronavei şi beneficiul nerealizat prin operarea neautorizată a aeronavei de către pârât, cu toată uzura tehnică şi morală asociată, fac necesar instituirea sechestrului asigurător asupra aeronavei şi documentelor acesteia.

În drept au invocat dispoziţiile art. 959-960 Cod procedură civilă, arătând că acestea sunt aplicabile prin analogie şi la situaţia aeronavelor şi prevederile Convenţiei privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile şi Protocolul la Convenţie privind aspecte specifice referitoare la echipamentele aeronavelor, adoptate împreună la .............................

Au arătat că având în vedere că Uniunea Europeană prin Decizie, nu a formulat rezerve în temeiul art. 54 din convenţie, rezultă că modalitatea de aplicare efectivă a art. 13 -14 din Convenţie va depinde de dreptul naţional, iar prin raportate la dreptul nostru intern, prevederile care ar trebui să se aplice prezentei situaţii sunt cele ale art. 959 – 968 Cod procedură civilă, ca prevederi care sunt adecvate specificităţii unei situaţii litigioase ce necesită remedii provizorii având ca obiect o aeronavă civilă.

Prevederile art. 959 -968 Cod procedură civilă au ca scop punerea în aplicare în dreptul intern a unei convenţii internaţionale similare Convenţiei, anume Convenţia pentru unificarea anumitor reguli privind sechestrul asigurător al navelor maritime, adoptată la Bruxelles la 10.05.1952. Ambele acte juridice internaţionale au ca scop oferirea de remedii creditorilor  în disputele cu debitorii lor privind bunurile mobile specifice ce fac obiectul convenţiilor, iar pentru identitate de raţiune, cele mai apropiate reglementări din Noul Cod de Procedură în scopul punerii în aplicare efectivă a remediilor oferite de Convenţie creditorilor sunt reglementările cuprinse în cadrul art. 959 -968 Cod procedură civilă.

Au menţionat totodată că dispoziţiile legale trebuie interpretate în sensul producerii de efecte şi nu în sens contrar, iar pentru a aplica remediul sechestrului asigurător de aeronave, remediu oferit de Convenţie, trebuie aplicate prin analogie dispoziţiile art. 959- 968 Cod procedură civilă.

În justificarea cerinţei urgenţei, reclamanţii au invocat uzura tehnică şi morală ce afectează aeronava şi care se acumulează pe zi ce trece, cât şi refuzul pârâtului expres şi contrar clauzelor contractului, de a pune la dispoziţie documentul aeronavei.

În scop probatoriu reclamanţii au depus în copie notificarea de reziliere din data de 05.04.2017, extras din ................... privind zborul Aeronavei de la Madrid la Craiova şi planificarea zborurilor pentru data de 26.04.2017, cererea de schimbare deţinător al aeronavei, corespondenţa purtată între părţi, contractul de locaţiune.

Prin întâmpinarea formulată la data de 09.05.2017 pârâtul a invocat excepţia necompetenţei materiale, generale şi teritoriale a Tribunalului Dolj, cât şi excepţia inadmisibilităţii cererii.

În motivare a arătat că  raporturile dintre părţi sunt guvernate de contractul de închiriere a aeronavei încheiat la 11.04.2016 în care la art. 27 s-a stabilit că acesta va fi guvernat de legislaţia engleză, iar pe de altă parte orice dispută nesoluţionată amiabil în 30 de zile se soluţionează prin arbitraj în conformitate cu Regulile de arbitraj ale Camerei Internaţionale Bucureşti.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea art. 13 şi 14 din Convenţia privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile, a arătat că acestea nu permit expres verbis promovarea unor  cereri de sechestru asupra unor aeronave, referindu-se exclusiv la situaţia navelor maritime.

A menţionat că acolo unde legiuitorul comunitar a dorit să instituie reguli cu privire la o anumită categorie de bunuri, a instituit expres, regulile comunitare instituite în mod expres neputând fi extinse prin analogie.

Prin încheierea de şedinţă din data de 09.05.2017 excepţia necompetenţei invocată de pârât a fost respinsă.

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanţa reţine că la data de 11.04.2016 între reclamantul ............................. în calitate de locator şi pârâtul .....................locatar, a fost încheiat contractul de locaţiune aeronavă având ca obiect aeronava Boeing 737-300 cu număr de serie al fabricantului ................, stabilindu-se în sarcina locatarului o chirie lunară în cuantum de 75.000 USD, ce urma a se achita lunar în avans .......................

Prin notificarea din 05.04.2017 (fila 10) pârâtului i s-a solicitat plata sumelor restante în cuantum de 620.358,82 USD rezultate ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor de plată asumate prin contractul de locaţiune şi cooperarea în vederea  returnării aeronavei şi documentelor acesteia.

Ulterior, la data de 26.04.2017 între reclamanta ......................şi reclamanta .........................a fost încheiat contractul de deţinere şi exploatare (filele 24-25) în scopul de a menţine înmatricularea actuală a aeronavei în România pe perioada începând de la data de 24.04.2017 şi până la data notificată de către Proprietarul Deţinător de încetare a acordului de deţinere.

Potrivit art. 10 din Convenţia privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor în cadrul unui contract de leasing (definit la art. 1 lit. q ca fiind contractul prin care o persoană – locatorul- acordă dreptul de posesie sau control asupra unui bun unei alte persoane – utilizatorul- în schimbul unei chirii sau a unei alte forme de plată) locatorul poate să rezilieze contractul şi să-şi însuşească  sau să preia controlul asupra bunului care face obiectul contractului sau poate să solicite un ordin judecătoresc care să autorizeze sau să impună oricare dintre aceste acţiuni.

Art. 13 din Convenţia ce reglementează măsurile provizorii stabileşte că sub rezerva oricărei declaraţii pe care o poate face în temeiul art. 55, un stat contractant se asigură că un creditor care aduce dovezi că debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile, în aşteptarea soluţionării definitive a cererii sale şi cu condiţa ca debitorul să-şi fi dat, în orice moment, acordul în această privinţă, poate obţine din partea unei instanţe aplicarea în termen scurt a unor măsuri, în funcţie  de solicitarea creditorului, printre măsurile enumerate fiind şi punerea în posesie, controlul sau custodia asupra bunului.

Conform art. 14 din Convenţie, sub rezerva art. 54 alin. 2 orice măsură prevăzută de prezentul capitol trebuie aplicată în conformitate cu procedura stabilită prin legea locului în care se aplică măsura.

Aproape toate sistemele  judiciare sunt preocupate să organizeze  un sistem cât mai eficient  de protecţie a creditorului, acesta fiind expus diminuării şanselor de realizare a dreptului din cauza duratei procedurilor pe care le urmează în scopul constituirii unui titlu executoriu.

În ceea ce priveşte mijloacele de protecţie a drepturilor creditorului, Codul civil distinge între măsuri conservatorii şi măsuri asigurătorii. Art. 1559 Cod civil prevede că principalele măsuri asigurătorii sunt sechestrul şi poprirea asigurătorie, menţionând că acestea se iau în conformitate cu dispoziţiile Codului de Procedură Civilă.

Noul Cod de procedură civilă menţionează, pe lângă măsurile asigurătorii care erau reglementate de vechiul Cod şi proceduri noi, cum este sechestrul navelor civile, reglementată de dispoziţiile art. 960 şi următoarele Cod procedură civilă, invocate de reclamanţi în cererea introductivă de instanţă.

Potrivit art. 960 Cod procedură civilă, condiţiile generale prevăzute de art. 953 Cod procedură civilă pentru înfiinţarea sechestrului asigurător sunt aplicabile şi în cazul în care se solicită luarea acestei măsuri asupra unei nave civile, cu respectarea, după caz, şi a convenţiilor internaţionale asupra sechestrului navelor, la care Româna este parte.

În mod excepţional, în cazuri urgente, art. 961 alin. 1 teza I Cod procedură civilă permite instituirea sechestrului asigurător asupra navelor civile, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiei intentării litigiului de fond având ca obiect plata creanţei băneşti, însă noţiunea de navă aşa cum este reglementată de OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căi navigabile interioare, cuprinde navele maritime şi de navigaţie interioară de orice tip care navighează la suprafaţă sau imersie; instalaţii plutitoare; construcţii plutitoare; ambarcaţiuni de agrement.

Astfel, având în vedere că art. 960-969 Cod procedură civilă cuprinde dispoziţii speciale privind sechestrul asigurător asupra navelor civile, instanţa apreciază că aceste dispoziţii îşi găsesc aplicare numai atunci când cererea de sechestru are ca obiect o navă civilă, în privinţa aeronavelor găsindu-şi aplicarea dispoziţiile de drept comun prevăzute de art. 952 – 959 Cod procedură civilă.

Metoda analogiei, ca procedură pentru interpretarea normelor de drept civil, invocată de  reclamante, se bazează pe ideea că, unde există aceleaşi raţiuni, trebuie aplicate aceleaşi norme juridice, trebuie dată aceeaşi soluţie. Ea reprezintă procedeul prin care se face completarea "lacunelor legii", caz în care se pune problema nu atât de a interpreta un text de lege, ci de a găsi un text de lege care să fie aplicabil la situaţia concretă, neprevăzută de lege.

Specificitatea activităţii navale şi portuare a determinat ca sechestrul navelor civile să dispună, în cadrul unei secţiuni speciale, de o reglementare derogatorie de la dreptul comun al sechestrului asigurător şi având în vedere că potrivit art. 10 Cod civil normele speciale nu pot fi aplicate prin analogie, instanţa apreciază ca fiind întemeiată excepţia inadmisibilităţii invocată de pârât prin întâmpinare, astfel încât o va admite şi va respinge cererea de sechestru ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul ............................

Respinge cererea formulată de reclamanţii .......................şi ........................ pârâtului .........................., având ca obiect sechestru asigurător, ca inadmisibilă.

Domenii speta

Spete similare