Anulare act.Nedovedirea faptului ca suma imputata reprezinta prejudiciu creat de reclamant

Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA CIVILĂ NR...Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Dolj sub nr..., în data de 14.11.2017, reclamantul MM a chemat în judecată pe pârâţii Comuna G... şi Primarul Comunei G..., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie dispusă anularea Deciziei nr... emisa de Primarul com. G..., prin care i-a fost imputata suma de 36349,1 lei.A aratat contestatorul din ce se compune suma imputata si a precizat ca dispozitia a carei anulare o solicita a fost emisa in baza Auditului Financiar pe anul 2015 al Comunei G... si pe Dispozitia Camerei de Conturi a Judetului D... nr...A precizat contestatorul ca a detinut functia de Primar al comunei G... in perioada 2012 – 2016 si ca, prin Decizia 16/2016 a ICCJ, s-a statuat ca „prevederile Codului Muncii se aplica raporturilor juridice dintre primar/viceprimar si unitatea administrativ-teritoriala, daca legi speciale nu contin dispozitii specifice, inclusic dupa incetarea mandatelor”.Drept urmare, a concluzionat contestatorul, recuperarea prejudiciului nu poate fi realizata prin emiterea unui act administrativ, fiind necesara urmarea procedurii prevazute de legislatia muncii, in vederea recuperarii prejudiciului.In scop probator au fost depuse inscrisuri.Parata UAT G..., prin Primar, a formulat intampinare – filele 16 – 17 dosar, prin care a invocat exceptia tardivitatii formularii contestatiei, intemeiata pe dispozitiile art. 7 din Legea 554/2004.Pe fondul cauzei, parata a aratat ca prejudiciul cauzat de contestator a fost stabilit prin raportul de audit care a avut ca obiect controlul activitatii exercitiului financiar aferent anului 2015 efectuat la Primaria G..., prin Decizia nr... a Camerei de Conturi D... au fost indicate actele normative incalcate.In vederea aducerii la indeplinire a obligatiilor stabilite prin Decizia ... a Camerei de Conturi D..., Primarul UAT G... a emis Dispozitia ..., in virtutea atributiilor sale, stabilite de art. 68 alin.1 din Legea 215/2001 a adminsitratiei publice locale, respectiva dispozitie primind avizul de legalitate al Institutiei Prefectului D...In scop probator au fost depuse inscrisuri.In sedinta publica din data de 23.01.2018, Tribunalul Dolj, Sectia de contencios-administrativ si fiscal a invocat exceptia necompetentei sale materiale (functionale), pe care a admis-o si a declinat competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei Conflicte de Munca si Asigurări Sociale a Tribunalului D...Cauza a fost inregistrata pe rolul Sectiei de Conflicte de Munca sub nr...In sedinta publica din data de 29.03.2018, paratii au invocat exceptia necompetentei functionale a Sectiei Conflicte de Munca, exceptie ce a fost respinsa ca neintemeiata, instanta retinand ca, prin Decizia 16/2016 a ICCJ pronuntata in recurs in interesul Legii, ICCJ a statuat in mod obligatoriu ca natura raporturilor juridice dintre primar primar/viceprimar si unitatea administrativ-teritoriala este guvernata de prevederile Codului Muncii, inclusiv dupa incetarea mandatelor.De asemenea, a fost respinsa si exceptia tardivitatii formularii contestatiei, instanta retinand ca temeiul juridic invocat in sustinerea exceptiei, respectiv, dispozitiile art. 7 din Legea 554/2004, nu sunt aplicabile in speta, termenele fiind cele stabilite de legislatia muncii.Analizand fondul cauzei, Tribunalul retine urmatoarele:Reclamantul a exercitat functia de Primar al com. G... in perioada 2012-21.06.2016, in prezent, intre parti neexistand vreun  raport juridic de munca sau asimilat acestuia.In ceea ce priveste natura raporturilor juridice care au existat intre parti, Tribunalul retine ca aceasta a fost analizata si stabilita prin Decizia RIL 16/2016.Astfel, prin aceasta decizie, ICCJ a statuat ca prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice, inclusiv după încetarea mandatelor.

Pentru a ajunge la aceasta concluzie, ICCJ a calificat raporturile juridice dintre parti,  apreciind ca raporturile juridice în cauză sunt raporturi juridice de muncă sui generis.Calificarea în acest sens a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin Decizia în interesul legii nr. 46 din 15 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 16 iulie 2009, prin care s-a reținut că: “Prestarea muncii se realizează în cadrul unor raporturi sociale care, odată reglementate prin norme de drept, devin, de regulă, raporturi juridice de muncă.În această categorie intră raporturile de muncă (de serviciu) ale funcționarilor publici civili sau militari, ale soldaților și gradaților voluntari, ale persoanelor care dețin demnități publice, ale magistraților și magistraților-asistenți, ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, ale membrilor cooperatori și raporturile juridice de muncă născute în baza încheierii contractului individual de muncă”. Raporturile juridice de muncă se pot fundamenta fie pe un contract individual de muncă, materializat în urma încheierii, semnării de către părți, fie se pot desfășura și în lipsa acestuia – în această din urmă categorie fiind incluși magistrații care „constituie o categorie specială de personal care își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis”, situația celor care dețin demnități publice fiind asimilată, prin decizia menționată, cu cea a acestora.Elementele evidențiate de doctrină se regăsesc și în raporturile juridice în discuție, cu specificul determinat de fundamentul său, reprezentat de actul de alegere publică și de obligațiile/drepturile ce le sunt fixate primarului/viceprimarului de norme legale/statute, precum și ale unității administrativ-teritoriale, mai exact ale colectivității care o formează, ce poate interveni fie prin autorități, fie prin participare directă în cazul referendumului în controlarea activității acestora, așa cum prevăd dispozițiile art. 73 din Legea nr. 393/2004.In considerentele aceleiasi Decizii, ICCJ a retinut ca „articolul 28 din Legea nr. 393/2004 – reținut în înlăturarea calificării de dreptul muncii cu argumentul că, potrivit acestuia, se suspendă contractul de muncă pe perioada mandatelor, nu poate fi reținut întrucât, pe de o parte, norma cuprinde în alin. (2) categorii sociale cărora nu li se suspendă contractul de muncă, iar pe de altă parte, acestea țin de incompatibilitatea funcției, fiind aplicabil art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia funcția de primar și viceprimar este incompatibilă cu calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, nefiind de neglijat nici aspectul concentrării activității primarilor și viceprimarilor scopului pentru care aceștia au fost aleși, de a gestiona treburile publice ale comunității locale.ICCJ a subliniat ca „Raporturile juridice în cauză nu pot fi calificate sub incidența normelor de drept administrativ.Primarii/viceprimarii nu sunt funcționari publici în sensul Legii nr. 188/1999, pentru a putea fi atrasă incidența dispozițiilor art. 109 din această lege. Mai mult, în art. 6 lit. e) din Legea nr. 188/1999 se arată că prevederile acestei legi nu se aplică persoanelor numite sau alese în funcții de demnitate publică, iar primarul/viceprimarul dețin astfel de funcții, astfel cum rezultă, de exemplu, din legile-cadru de salarizare, Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.Raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială nu intră nici sub incidența dispozițiilor Legii nr. 554/2004, indicate în actul de sesizare, cu excepția art. 19 și a dispozițiilor din legile speciale în materie, dar dintr-o altă perspectivă (...).”S-a retinut, de asemenea, ca raporturile juridice în cauză nu se circumscriu unei calificări din materia Codului civil, ca fiind raporturi juridice civile.Drept urmare, ICCJ a stabilit ca „În cazurile în discuție sunt aplicabile normele Codului muncii, potrivit art. 1 alin. (2) și art. 278 alin. (2) din acest cod, care nu disting în acest sens (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).Odată calificate raporturile juridice deduse judecății ca fiind raporturi de muncă, acestea sunt supuse dispozițiilor Codului muncii, care, în capitolul III din titlul XI, reglementează răspunderea patrimonială atât în cazul pagubelor produse din vina și în legătură cu funcția – art. 254, cât și în cazul sumelor încasate nedatorat – art. 256.De asemenea, instanta suprema a stabilit ca „Natura actului de control nu poate determina natura contencios administrativă a litigiului, cu competența aferentă, întrucât, pe de o parte, în cadrul care interesează prezentul dosar nu se analizează legalitatea acestuia (nici nu este parte organul emitent), iar, pe de altă parte, acesta (în urma contestării sau prin necontestare) susține numai probator acțiunile pe care le poate formula unitatea administrativ-teritorială (ce reclamă o pagubă/plata unei sume nedatorate) împotriva primarului/ viceprimarului, în temeiul raportului juridic legat între aceștia și a modului de îndeplinire a funcției exercitate în baza acestuia, iar pentru acestea Codul muncii pune la dispoziție căi de recuperare, cum s-a arătat mai sus.Pentru aceleași motive, nici natura actului în legătură cu care se reclamă îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor și producerea, astfel, a unei pagube în patrimoniul unității administrativ-teritoriale – constatate printr-un act de control nu poate influența raportul juridic în discuție, cu efecte și asupra competenței de soluționare.”Asadar,  raporturile juridice în cauză sunt raporturi juridice de muncă (cum s-a detaliat mai sus, in Decizia 16/2016 a ICCJ),  neîntemeiate pe un contract individual de muncă.Dispozitia contestata in prezenta cauza a fost emisa de parat in vederea recuperarii unui debit in cuantum de 36349,1 lei, reprezentand prejudiciu creat de reclamant, in exercitarea atributiilor de primar.In preambulul deciziei constate se mentioneaza ca dispozitia de recuperare a sumei de bani a fost emisa ca urmare a emiterii raportului de audit financiar pe anul 2015, incheiat la 25.07.2016 si a Deciziei nr... a Camerei de Conturi D...In conformitate cu prevederile art. 254 Codul Muncii, ”salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor”.In speta insa, parata nu a facut dovada faptului ca suma imputata reprezinta prejudiciu creat de reclamant, simpla invocare a unei Decizii a Curtii de Conturi, care nu este opozabila reclamantului, neputand constitui temei juridic al deciziei de recuperare.Sub aspectul legalitatii emiterii deciziei de recuperare, Tribunalul are in vedere faptul ca, potrivit legii,  principalele modalitati de stabilire si recuperare  a prejudiciului  produs  anga¬¬jatorului  sunt invoiala partilor, semnata de ambele parti, consemnata  intr-un inscris  si inregistrata de angajator, sau, in lipsa unei astfel de conventii, actiunea in justitie.

Art. 258 Codul Muncii stabileste modalitatea in care poate fi recuperat prejudiciul,  după încetarea contractului de muncă (situatie similara cu cea data in prezentul litigiu, ambele parti declarand instantei ca, in prezent, contestatorul nu mai are niciun  raport juridic de munca sau asimilat acestuia cu intimata).Astfel, ”(1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.(2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.”Asadar, in situatia in care partile nu se inteleg, cand persoana presupus vinovata nu recunoaste producerea pagubei ori nu este de acord cu cuantumul acesteia, raspunderea sa pentru  pagubele materiale produse angajatorului  poate fi stabilita doar prin promovarea unei actiuni in raspundere patrimoniala potrivit art. 254  si urmatoarele  Codul Muncii,  iar nu prin emiterea unei decizii  de imputare sau retinerea efectiva a acestor sume de bani.Procedura de recuperare a prejudiciului, in situatia dezacordului partilor cu privire la stabilirea existentei raspunderii, se intemeiaza in mod obligatoriu pe o hotarare judecatoreasca definitiva, care sa constate datoria salariatului ca fiind scadenta, lichida si exigibila potrivit art. 169 alin. 2 Codul muncii, acoperirea daunei urmand a fi facuta in conditiile prevazute de art. 258 Codul Muncii.In speta, paratul nu a facut dovada acordului reclamantului la repararea pe cale amiabila a pretinsului prejudiciu invocat (acesta contestand masura emiterii dispozitiei de recuperare si apreciind-o nelegala si solicitand revocarea actului administrativ).In atare situatie, Tribunalul constata ca decizia contestata a fost emisa in mod nelegal.

Asa fiind, instanta va admite actiunea reclamantului si va dispune anularea Dispozitiei nr... emisa de Primarul comunei G...In ceea ce priveste cererea reclamantului privitoare la acordarea cheltuielilor de judecata, instanta retine urmatoarele:Prin cererea introductiva, astfel cum a fost formulata, reclamantul a solicitat obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.

Tribunalul retine ca admiterea unei astfel de cereri este conditionata de dovedirea efectuarii acestor cheltuieli, potrivit dispozitiilor art. 452 CPC, in conformitate cu care ”partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca dovada existentei si intinderii lor, cel mai tarziu la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”. Observand inscrisurile aflate in dosar, instanta constata ca o astfel dovada nu exista, astfel ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 452 CPC, cererea urmand a fi respinsa.

Opinia asistentilor judiciari este in conformitate cu prezenta hotarare.

Domenii speta

Spete similare