Constatare nulitate act - respinge cererea

Decizie 49 din 03.03.2017


Dosar nr..........................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA Nr. ..................

Şedinţa publică de la 03 Martie 2017

............................

*******

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate în încheierea de ședință din data de 28 februarie 2017, când s-a dispus amânarea pronunțării la data de 03 martie 2017, ce face parte integranta din prezenta sentința, privind soluționarea cauzei Litigii cu profesioniştii formulate de reclamantele ......................în contradictoriu cu  pârâta  .......................... având ca obiect constatare nulitate act.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constatând cauza în stare de judecata a reținut-o spre soluționare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, deliberând, tribunalul, constată următoarele:

La data de 18.11.2016, reclamantele .........................  şi .......................în contradictoriu cu pârâta ....................... au solicitat constatarea nulităţii absolute a ..................., publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a nr.................., adoptată de pârâtă.

În motivare, s-a arătat că prin hotărârea din 21.06.2007, s-a luat act de încheierea contractelor de cesiune prin care acţionarul majoritar al pârâtei, ....................... a cesionat integral cota de capital social deţinută în cadrul pârâtei către proprii săi acţionari persoane fizice. Astfel, aceste persoane fizice au devenit acţionarii majoritari ai pârâtei, preluând cota de ............... din capitalul social. Diferenţa de 1................... a rămas în proprietatea altor persoane fizice. S-a mai arătat că reclamanta ...............................a formulat cerere de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj  sub nr.................... având ca obiect constatarea nulităţii absolute a Hotărârii din 21.06.2017. Mai arată reclamanta .......................... în motivarea cererii deduse judecăţii, că a formulat cererea nr.468/02.11.2016  prin care a solicitat pârâtei comunicarea fotocopiilor certificate spre conformitate cu originalul ale unor înscrisuri relevante pentru dovedirea legalităţii unora dintre hotărârile adoptate. Cum pârâta nu a dat curs cererii adresate de reclamantă, aceasta din urmă a solicitat Regiei Autonome"Monitorul Oficial" furnizarea informaţiilor cu privire la publicarea anunţurilor de convocare a Adunărilor Generale în care, printre altele, au fost adoptate hotărârile subsecvente. Reclamanta a primit două răspunsuri, ambele atestând motive grave de nelegalitate.

 S-a mai susţinut că actualul consiliu de administraţie a fost numit fără ca Adunările Generale prin care au fost adoptate cele două hotărâri (nr.8/25.09.2015 şi nr.4/15.05.2015) să fie convocate în mod legal.Mai arată reclamantele că nulitatea absolută a hotărârii atacate se impune cu forţa evidenţei din prisma absenţei dovezii privind convocarea legală a Adunării generale. Motivele de nulitate invocate prin cererea introductivă fac trimitere la norme imperative prin care se recunoaşte şi se ocroteşte un interes general deci a unei norme imperative de ordine publică, care instituie o condiţie de validitate pentru încheierea actului juridic, conform art.1247 alin.1 C.civil.Se arată că raportul juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii pleacă în primul rând de la premisa calităţii reclamantelor de creditoare ale pârâtei şi totodată, de la calitatea ........................de reclamantă în dosarul nr....................... În privinţa calităţii de creditor apropiată de .........................se mneţionează faptul că, adoptarea de către pârâtă a hotărârii din 21.06.2007 a avut drept consecinţă validarea cesiunii de acţiuni a acţionarului majoritar ..................... şi drept urmare, imposibilitatea  ....................... de a recupera de la respectiva societate, în termen util, creanţa în cuantum de 8.048.922,51 lei.  Astfel fiind, plăţile efectuate cu întârziere au determinat naşterea unor debite accesorii. Pe cale de consecinţă, ...................a emis şi comunicat pârâtei factura fiscală nr.................... în cuantum de 933.187 lei reprezentând dobânzi achitate de .........................la instituţia de credit ..............  pentru perioada februarie 2008-aprilie 2009, dobânzi care, în absenţa hotărârii atacate şi în condiţiile achitării debitului, nu ar fi suportate de .............................

Între Quasar şi pârâtă a fost încheiat Precontractul de cesiune drepturi litigioase nr.01/18.01.2012 prin care pârâta şi-a asumat fată de reclamantă obligaţia de a cumpăra drepturile litigioase asupra imobilului în suprafaţă de 36484 mp situat în comuna ...................., obligaţii de plată eşalonate lunar, cu titlu de avans, în cuantum total de 50.000 Euro ce trebuiau să fie achiotate până la data de 31.08.2016 şi obligaţia de plată a diferenţei în cuantum de 132.420 Euro în perioada 01.09.2016-30.10.2016. În temeiul acestui act juridic, pârâta a efectuat plăţi lunare în cuantum de 124.599,55 lei. Se mai arată în motivare că duipă adoptarea hotărârii atacate şi numirea actualului consiliu de administraţie, raporturile dintre părţi  s-au degradat rapid şi inexplicabil. Adoptarea hotărârii atacate, fără existenţa unei legale convocări a Adunării generale a avut drept obiectiv, între altele, fraudarea drepturilor pe care reclamantele le justifică în calitate de creditoare ale pârâtei.

Mai susţin reclamantele că dacă hotărârea atacată ar fi fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor legale imperative-convocarea pentru data efectrivă a adunării generale şi implicit, redarea exactă a ordinii de zi- li s-ar fi recunoscut cel puţin două drepturi: dreptul de a lua cunoştinţă de data la care a fost convocată Adunarea generală; dreptul de a lua cunoştinţă de numirea şi componenţa noului consiliu de administraţie al pârâtei; dreptul de a formula de îndată opoziţie faţă de operaţiunile juridice prejudiciabile pentru reclamante, în calitatea acestora de creditoare ale pârâtei. Acţionarii persoanei fizice deţinând 1,9629234042% din capitalul social al pârâtei,în absenţa legalei convocări pentru Adunarea Generală a fost adoptată Hotărârea atacată, nu au putut să participe, să voteze, să, adopte Hotărârea atacată şi implicit, nici nu au putut să o conteste. Întrucât hotărârea atacată încalcă norme imperative de ordine publică şi a fost adoptată cu intenţia vădită de fraudare a legii şiua creditorilor pârâtei, anularea acesteia şi restabilirea situaţiei anterioare adoptării sale echivalează cu dreptul reclamantelor de a solicita repararea prejudiciilor încercate în calitate de creditoare.

Se mai susţine de către pârâte că fără o convocare legală a Adunării Generale, hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută. Majoritatea covârşitoare a hotărârilor pârâtei au fost adoptate fără existenţa unor convocări legale pentru Adunările Generale ale Acţionarilor.

La data de ................, pârâta ............................. a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.

Prin întâmpinare a fost invocată şi lipsa calităţii procesuale active a reclamantelor, motivat de faptul că interesul acestora nu este actual, acestea nejustificând statutul de persoană interesată pentrui a promova acţiunea prev.de art.132 alin.3 din Legea nr.31/1990.

S-a mai  arătat în motivarea întâmpinării  că adunarea generală s-a ţinut în prezenţa celor trei acţionari care, împreună deţin 98,03708% din capitalul social.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele.

 Prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor ......................nr 8/25.09.2015 s-a hotarat in unanimitate de catre actionari modificarea actului constitutiv sub cateva aspecte si anume cel referitor la scrierea corecta a prenumelui asociatului Stanescu Constantin Doru si adresa sa de domiciliu,aspectul referitor la administrarea societatii in sensul ca societatea in relatia cu tertii este reprezentata de consiliul de aministratie sau de presedintele acestuia,in ceea ce priveste obtinerea de credite,gajarea,vanzarea sau inchirierea bunurilor societatii ,hotararea se va lua de catre presedintele Consiliului de administratie pana la valoarea de 750.000 euro,sau de consiliul de administartie pana la valoarea de 1.500.000 euro,modul de delegare al puterilor in cadrul societatii  si un ultim aspect referitor la numirea consiliului de administratie format din .......................... si ...................... Hotărârea a fost publicată în M.Of. al României, partea a IV-a, nr. ......................

Hotărârea adunării generale este o manifestare de voinţă a societăţii înseşi, exprimând voinţa socială a  acţionarilor formulată în cadrul şedinţei adunării; ea reprezintă un act de voinţă internă, care nu obligă decât pe acţionari, organele societăţii şi funcţionarii acesteia.

Hotărârea adunării generale poate fi supusă controlului de legalitate în condiţiile Legii societăţilor comerciale, dar nu şi unui control de oportunitate pentru că în caz contrar instanţa ar interveni în funcţionarea societăţii în locul organelor sale, ceea ce este inadmisibil.

Formularea " hotărâri ale adunării generale contrar legii sau actului constitutiv" (art. 132 alin. 2 din  Legea nr. 31/1990) permite atacarea unor hotărâri care sunt contrare intereselor generale ale societăţii favorizând o anumită categorie de acţionari, deşi, din punct de vedere formal, ele sunt conforme cu Legea societăţilor comerciale şi cu actul constitutiv, cât şi a acelor hotărâri care încalcă normele imperative.

Dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 reglementează pe de o parte acţiunile în anulare care izvorăsc din încălcarea actului constitutiv, cât şi acţiunile în nulitate absolută atunci când sunt încălcate norme de ordine publică.

Terţii care au creanţe anterioare luării unei hotărâri privind modificarea actului constitutiv al unei societăţi comerciale, le este deschisă doar calea opoziţiei, nu şi a acţiunii în constatarea nulităţii absolute a acelei hotărâri, pentru că opoziţia, ca tip special de acţiune, are un regim juridic şi un scop precis stabilit de legiuitor, care nu poate fi atins, print-o acţiune în anulare.

Potrivit art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.

Astfel, din punct de vedere al calităţii procesuale active, spre deosebire de acţiunile în anulare, care pot fi introduse numai de către acţionarii care au votat contra sau care nu au luat parte la adunare, de către administratori sau cenzori, în cazul acţiunilor în nulitate, ele pot fi introduse de către oricine are un interes legitim, personal, născut şi actual pentru promovarea unor astfel de acţiuni în anulare.

Prin interes, aşa cum este reglementat de art. 33 Cod procedură civilă, se înţelege folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă, indiferent de forma concretă de manifestare a acesteia - cerere în justiţie sau apărare de fond ori procedură.

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acţiunii civile, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii formei procedurare exercitate.

În cauză, reclamantele .......................... si ........................ , în justificarea legitimităţii procesuale active au invocat calitatea de creditor faţă de ........................., ce a avut calitatea de acţionar al pârâtei  ............................, însă având în vedere obiectul acestei hotarari a carei nulitate se solicita a se constata ,de indreptare eroare nume,stabilirea de competente financiare si de decizie,precum si de numire a consiliului de administratie cât şi considerentele  expuse, instanţa apreciază că aceasta nu justifică interes legitim pentru a putea promova acţiune în nulitate împotriva hotărârii adunării generale a acţionarilor .......................  din data de 25.09.2015.

Deşi reclamanta a susţinut că plata cu întârziere a creanţei de 8.048.922,51 lei i-a produs un prejudiciu mare constand in dobânda calculată conform art.4 din Legea nr. 72/2013, instanţa constată că prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului invocat, iar Legea nr. 72/2013 care reglementează la art.4 dobânda legală penalizatoare, a intrat în vigoare  la data 05.04.2013, raporturile juridice invocate de reclamantă născându-se în perioada anterioară apariţiei legii.

În consecinţă apreciind că reclamanta nu justifică un interes legitim pentru promovarea acţiunii în anulare, instanţa va  admite excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtul  ................................ prin întâmpinare şi va  respinge acţiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor ......................., invocate de pârâtă.

Respinge acțiunea formulata de ........................... si .......................... în contradictoriu cu pârâta  .......................... ca fiind introdusa de o persoana fără calitate procesuala activa.

Cu apel în 30 de zile de la pronunțare.