Constatare nulitate act - respinge apelul

Dosar nr.............................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

DECIZIE Nr. .....................

Şedinţa publică de la 14 Iunie 2017

Completul compus din:

Pe rol, judecarea apelurilor formulate de apelantul-reclamant ........................şi de apelantele-pârâte ................... împotriva sentinței civile nr...................... pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .................., având ca obiect constatare nulitate act.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-reclamant ........................ şi apelantele pârâte ................... şi ......................

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului:

Constată că prin sentinţa civilă nr. ......................, Judecătoria Craiova a admis în parte acţiunea formulata de reclamant ................... şi pe pârât ........................ pârât ..........................

A respins ca inadmisibilă cererea privind anularea notei de constatare nr...................

Prin aceeaşi sentinţă a constatat inexistenţa dreptului de creanţă al pârâtei pentru suma de 30.077,73 lei.

A admis în parte cererea reconvenţională şi obligă reclamantul la plata către pârâte a sumei de 15.038,52 lei.

A compensat cheltuielile de judecată.

În baza disp. art. 44 alin. 4 din OUG 80/2013 a obligat pârâtele la plata către stat a sumei de 979 lei taxă timbru judiciar.

Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că la data de 09.03.2015 o echipa de constatare din cadrul ........................ a procedat la efectuarea unui control la locul de consum al Reclamantului situat in sat .................................

S-a arătat că, acest control a fost realizat in prezenta si cu acordul proprietarului, care a permis accesul in imobil pentru inventarierea receptorilor electrici, in urma controlului realizat de ............................... s-au constatat o serie de nereguli la instalaţia electrica atribuita consumatorului si asupra grupului de măsurare a energiei electrice.

Instanţa a mai arătat că in toate cazurile in care se constata abateri de la normele legale privind consumul de energie electrica se întocmeşte o nota de constatare intre distribuitor si consumator, care conţine descrierea amănunţita a celor constatate, in speţa Nota de constatare emisa de ................... şi fata de neregulile constatate la locul de consum al Reclamantului, echipa de constatare ...................... aflata la fata locului a ridicat coloana faza găsita cu o bucata din conductorul care o intercepta, precum si probe foto.

S-a reţinut că, contorul electric a fost schimbat conform Bonului de mişcare nr. ..................... ("Bonul de *-mişcare"), nota de constatare a fost semnata de ..................., proprietar, si s-au formulat mentiuni/obictiuni la rubrica: "V) Punctul de vedere al persoanei care a participat la constatare" iar pe baza deficientelor consemnate in Nota de constatare si a probelor prelevate la locul de consum al Reclamantului s-a întocmit fişa de calcul a energiei consumate si neînregistrata si ..................., in calitate de furnizor, a emis către Reclamant Facturile din care: (i) Factura nr.1 in valoare de ................... lei reprezentând contravaloarea energiei electrice calculata pe o perioada de 12 luni anterior întocmirii Notei de constatare si (ii) Factura nr. nr. ..................... in cuantum de 158,32 lei ("Factura nr.2") reprezentând contravaloarea serviciilor de constatare a intervenţiei neautorizate.

S-a arătat că faţă de aceste fapte, reclamantul a considerat că facturile emise de pârâtă  sunt emise nejustificat, motiv pentru care a formulat acţiunea de faţă.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind inexistenta dreptului de creanta instanta a admis acest capat de cerere, în parte, pentru urmatoarele considerente:

A arătat că in speta, paratele au facturat reclamantului, urmare a constatarilor efectuate prin nota de constatare ......................energie electrică calculată pe 36 luni anterior controlului, în cuantum de ................ lei pentru cantitatea de 67.909 kwh, calculată în sistem pauşal, ce rezultă din factura nr. ............................ şi din raportul de expertiza întocmit in prezenta cauza de expert Nitipir Viorel a rezultat faptul ca starea de fapt consemnată în NC se încadrează parţial în prevederile Ordinului ................ în ceea ce priveşte modalitatea de calcul pentru energia care nu poate fi determinată prin măsurare, procedura specifică aprobată de ................ mefiind în vigoare la data încheierii NC:

S-a reţinut că astfel calculul s-a făcut pentru o perioadă retroactivă de 36 luni, care nu a fost prevăzută nici în vechiul ................şi nici în noul R................., respectiv Ordinul ................... pentru aprobarea procedurii privind consumul de energie electrică în caz de înregistrare eronată şi în sistem pauşal ( utilizată la stabilirea  prejudiciului în cazurile de suspiciune de sustragere de energie electrică, exclusiv ca mod de calcul în speţele deduse soluţionării instanţelor judecătoreşti) şi a concluzionat expertul că pentru cazurile de "suspiciune de sustragere energie electrică", în perioada 29.10.2014 ( data abrogării RFEEC)-29.07.2015 (data intrării în vigoare a Ordinului ......................) nu era în vigoare nici o procedură de calcul în sistem pauşal pentru consumul de energie electrică.

Instanţa a arătat că, de asemenea, procedura aprobată cu Ordinul ANRE nr................. nu prevede şi modul de calcul pentru cazuri flagrante de consum fraudulos de energie electrică şi la data emiterii facturii, 18.03.2015, nu era în vigoare Ordinul ANRE nr. ............../29.07.2015, care este o completare a ....................

S-a reţinut că în consecinţă dacă s-au aplicat prevederile .............. perioada de calcul trebuia să fie de un an şi în acest caz factura ...................... calculată pe 36 luni anterior controlului, în cuantum de 45.116,25 lei pentru cantitatea de 67.909 kwh, calculată în sistem pauşal, recalculată pentru o perioadă de un an va avea valoarea de 15.038,52 lei.

S-a mai arătat că de asemenea expertul a mai efectuat o modalitate de clacul conform procedurii aprobate cu ordinul .................. 121/2015 ( art. 20 alin.1 lit.d) situaţie în care factura ........................., recalculată pentru 2.400 KWh va avea valoarea de 1.594,46 lei şi faţă de concluziile expertului, instanţa a ales prima variantă de calcul, deoarece aceasta s-a efectuat pentru cantitatea de 67.909Kwh pe o perioadă de un an, cantitate estimată şi de către pârâte conf. N.C., motiv pentru care va admite în parte acţiunea reclamantului.

S-a mai reţinut că sistemul pauşal, potrivit Deciziei nr. 57/1999, este definit ca fiind modul de stabilire a consumului de energie electrică în funcţie de puterea instalată şi de numărul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare electrice şi astfel, energia electrică consumată de un receptor se stabileşte ca produs între puterea instalată a receptorului respectiv (exprimată în Kw), coeficientul mediu de cerere şi durata de utilizare normală (exprimată în ore) or, când se constată că asupra grupului de măsură au avut loc intervenţii neautorizate ce afectează funcţionarea acestuia în regim normal, cu scopul neînregistrării totale sau parţiale a consumului de energie electrică, indiferent de cauză, calcului energiei electrice consumate se stabileşte în mod pauşal potrivit art. 80 din Regulament coroborat cu prevederile Deciziei 57/1999.

S-a mai arătat că în conformitate cu Contractul - cadru şi art. 80 din Regulament, CEZ Vânzare are dreptul şi obligaţia să recalculeze consumul Reclamantului in sistem pausal pentru perioada anterioară de 12 luni de la data constatării intervenţiilor neautorizate asupra instalaţiei electrice şi/sau a grupului de măsură şi, să aplice prevederile legislaţiei în vigoare în cazul în care se constată consum fraudulos prin aceste tipuri de manevre de eludare a consumului real şi astfel, având în vedere că energia electrică consumată nu a fost înregistrată de unitatea de măsură, datorită intervenţiilor neautorizate asupra instalaţiei şi a aparatului de măsură, cantitatea măsurată în sistem pauşal va fi suportată de reclamant, pentru o perioadă anterioară de 12 luni, conform fişei de evaluare a energiei electrice consumată şi neînregistrată.

Instanţa a mai arătat că luând in considerare totalitatea acestor elemente, rezultă o energie electrica consumata în sistem pauşal (pentru toate receptoarele reclamantului) reprezentând cantitatea de energie electrica de recuperat pentru cele 12 luni anterioare constatării şi potrivit art.103 din Legea nr.71/2011, obligaţiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii lor.

S-a arătat că, conform art.1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă, art.87 lit.b din HG nr. 1.007 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, prevede obligaţia consumatorului de a menţine starea tehnica corespunzãtoare a instalaţiilor electrice proprii în conformitate cu normele în vigoare şi art.90 alin.2 lit.a din HG nr.1007/2004, prin consumul fraudulos prevăzut la alin.1 se înţelege conectarea oricărui receptor sau a instalaţiei de utilizare înainte de grupul de măsurare.

Instanţa a reţinut că aşadar, sub aspectul aplicării în timp a legii civile, având în vedere că pretinsa faptă ilicită a reclamantului-pârât s-a săvârşit la data de 09.03..2015, deci ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil, instanţa reţine că sunt aplicabile dispoziţiile acestui cod.

În speţă, instanţa a reţinut că sunt întrunite cumulativ condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a reclamantului-pârât întrucât există fapta ilicită a acestuia constând în ruperea suf-ului de la firida de branşament şi racordarea unui conductor electric în coloana branşament, printr-un conector, înainte de contor, situaţia încadrându-se în noţiunea de consum fraudulos prevăzută de art.90 alin.2 lit.a din HG nr.1007/2004.

S-a arătat că din cuprinsul notei de constatare coroborată cu concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, rezulta ca s-a intervenit în mod direct, din exterior, asupra funcţionării normale a contorului,  situaţie în care contorul nu mai înregistra consumul de energie electrică, însă, chiar şi aşa, consumul stabilit pauşal trebuie determinat astfel încât să fie în mod rezonabil, în aceeaşi ordine de mărime, ca şi în cazul măsurării acestuia prin mijloacele de măsurare.

Avand în vedere concluziile raportului de expertiza tehnica în specialitatea electroenergetica coroborate cu celelalte probe din dosarul cauzei, instanţa a apreciat ca atata timp cat s-a facut dovada consumului fraudulos de energie electrica din partea reclamantului,  se justifica în parte factura calculată de parate în sistem pauşal motiv pentru care instanţa va admite capatul de cerere privind inexistenta dreptului de creanta petru suma de 30.077,73 lei ce rezultă din factura ...............................

S-a arătat că faţă de soluţia pronunţată în favoarea reclamantului se impune admiterea cererii reconvenţionale formulată de către pârâte, privind obligarea reclamantului la plata sumei de 15.038,52 lei, diferenţă rezultată din factura sus precizată.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind anularea notei de constatare, instanţa a reţinut că nota de constatare nu este un act juridic pentru ca, la rândul său să fie supus condiţiilor de valabilitate şi verificat de către instanţă, şi reprezintă doar un mijloc de probă prin care pârâta , în mod unilateral reţine o anumită stare de fapt, stare care poate fi sau nu conformă realităţii şi temeinicia notei de constatare , care din punct de vedere al dreptului procesual civil reprezintă un înscris, ca mijloc de probă, poate fi combătută doar în cadrul unui proces privind executarea contractului, prin alte mijloace de probă, inclusiv martori, deoarece înscrisul reţine o stare de fapt şi nu un act juridic. S-a reţinut că, tocmai pentru că această notă de constatare nu cuprinde un act juridic reprezentat de manifestarea de voinţă a uneia dintre părţi ( act juridic unilateral ) sau ambelor părţi ( act juridic bilateral), nu poate fi anulată într-o acţiune având ca obiect " anulare act", cum reclamantul cere prin acţiunea formulată şi precizată, întrucât o asemenea acţiune vizează doar acte juridice nu şi stări de fapt.

Instanţa a mai arătat că aceasta reprezintă doar un document prin care s-a constatat o situaţie de fapt referitoare la starea tehnica a instalatiei electrice si a contorului electric pentru măsurarea energiei electrice precum si numărul si categoria aparatelor electro-casnice utilizate de reclamant în imobilul pentru care a fost instalat aparatul de măsura al energiei electrice iar aceasta opinie juridica este constatata si in jurisprudenta înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie - Secţia Comerciala, prin Decizia nr. 3144 din data de 09 Octombrie 2013.

In consecinţa, fata de aceste aspecte, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea privind anularea notei de constatare nr. .........................

În ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta le-a compensat, iar în baza disp. art. 44 alin. 4 din OUG 80/2013 a obligat pârâtele la plata către stat a sumei de 979 lei taxă timbru judiciar.

Împotriva sentinței civile nr. ....................... pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 12702/215/2015, au formulat apel, pârâtele ........................... solicitând admiterea apelului şi modificarea în parte a sentinţei, în sensul, respingerii cererii principale formulata de reclamant, admiterii in totalitate a cererii reconvenționale, cu consecința obligării Reclamantului la plata către ........................... a sumei totale de 45.274,57 lei, compusa din factura nr. 2061730247/18.03.2015 in valoare de 45.116,25 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice calculata pe o perioada de 12 luni anterior întocmirii Notei de constatare si factura nr. 2061730248/18.03.2015 in cuantum de 158,32 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de constatare a intervenţiei neautorizate şi obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate in prezenta cauza, raportat la dispoziţiile art. 453 din NCPC.

În motivare au arătat că instanţa de fond a pronunţat o sentinţa nelegala si netemeinica in sensul ca a interpretat greşit legea si probatoriul administrat in cauza iar instanţa de fond in motivarea hotărârii admite ca „in speță sunt întrunite condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a reclamantului-parat intrucat exista fapta ilicita a acestuia constând in ruperea suf-ului de la firida de branşament si racordarea unui conductor electric in coloana branşament, printr-un conductor, inainte de contor, situaţia incadrandu-se in noţiunea de consum fraudulos prevăzută de art. 90 alin. 2 lit. 1 din HG nr. 1007/2004".

S-a mai arătat că se poate observa ca instanţa de fond, deşi retine întrunirea condiţiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale a reclamantului-parat, in mod greşit menţionează prevederile art. 90 alin. 2 lit. 1 din HG nr. 1007/2004 privind noţiunea de" consum fraudulos, ce nu mai erau în vigoare la data întocmirii Notei de constatare  nr. .....................

S-a mai arătat că de asemenea, instanţa fondului retine ca „din cuprinsul notei de constatare coroborata cu concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza, rezulta ca s-a intervenit in mod direct, din exterior, asupra funcţionarii normale a contorului, situaţie in care contorul nu mai înregistra consumul de energie electrica".

Apelantele au arătat că, in mod bizar, instanţa de fond considera ca: „[...] chiar si asa, consumul stabilit paușal trebuie determinat astfel încât sa fie in mod rezonabil, in aceeaşi ordine de mărime, ca si in cazul măsurării acestuia prin mijloacele de măsurare. [...] Chiar si in cazul consumului fraudulos, determinarea trebuie sa fie reala [...]"

S-a mai precizat faptul că determinarea consumului de către ............... cu prilejul întocmirii Notei de constatare este una reală,  calculul energiei electrice consumate şi neînregistrate fiind făcut conform legii de către ................, respectiv Ordinul nr.64/2014 coroborat cu metodologia de calcul elaborată de ..........................

Au mai arătată apelantele, că insa, in raportul de expertiza, expertul face calculul energiei electrice consumata si neînregistrată de grupul de măsurare datorita intervenţiei neautorizate ale Reclamantului raportat la dispoziţiile HG 1007/2004 si ale Ordinului ANRE nr. 121/2015 care nu erau in vigoare la data Notei de constatare nr. ...................

S-a învederat că la data Notei de constatare era in vigoare Ordinul nr. 64/2014 care se coroborează cu metodologia de caicul CEZ, iar singura diferenţa fata de HG 1007/2004 este aceea ca perioada de calcul a energiei electrice consumata si neînregistrată de contor nu mai este limitată la perioada de 12 luni (pentru consumatorii casnici), ci se calculează de la data intervenţiei neautorizate, sau, daca aceasta data nu se cunoaşte, pentru o perioada de 3 ani anterior Notei de constatare, conform dispoziţiilor Codul Civil referitoare la termenul de prescripţie al dreptului de creanţă.

Apelantele au menţionat faptul că calculul prejudiciului efectuat de expert este greşit deoarece Expertul nu aplica dispoziţiile legale in vigoare la data Notei de constatare, respectiv Ordinul ANRE nr. ................., ci:

(i)intr-o varianta de calcul reduce la 12 luni calculul prejudiciului (conform HG 1007/2004), in loc de 3 ani, deşi nu se cunoaşte data intervenţiei neautorizate, iar HG 1007/2004 nu mai era in vigoare la data Notei de constatare,

(ii)iar in alta varianta de calcul aplica dispoziţiile Ordinului ANRE nr. 121/2015, doar pentru o perioada de 6 luni, deşi acest Ordin nu intrase in vigoare la data Notei de constatare.

Cererea de apel  a fost motivată în drept pe dispoziţiile art.466 şi urm, art. 480 alin 2 din NC.proc civ.,  Ordinul ANRE nr. 64/2014 şi Legea nr. 123/2013.

Împotriva sentinței civile nr.................. pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 12702/215/2015, a formulat apel, reclamantul .................., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei atacate în sensul  de: a admite in parte acţiunea si sa constate instanţa inexistenta dreptului de creanţa al paratei pentru suma de 43.521,79 lei si a admite in parte cererea reconventionala si sa fiu obligat la plata către parate la suma de 1594,46 lei.

În motivare a arătat că  la începutul lunii februarie 2015 s-a prezentat o persoana de la ................. care i-a verificat şi i-a sigilat nişa si contorul de energie electrică, ocazie  cu care nu a fost semnalata nici o neregula la contorul de energie electrica şi în data de 18.02.2015, a sesizat lipsa tensiunii electrice in imobilul meu ceea ce l-a determinat sa sune la numărul de urgenta, iar ca urmare a intervenţiei sale telefonice către parata .................., întrucât a ramas fara energie electrica in imobilul in care locuieşte, in data de 09.03.2015 s-a prezentat o echipa de intervenţie, formata din doi salariaţi ai societăţii parate, care a întocmit nota de constatare nr. RO100176/09.03.2015, a ridicat sigiliile vechi pe care le-a inlocuit cu altele noi, solicitandu-i sa semneze documente întocmite cu acea ocazie care atesta faptul ca s-au prezentat conform solicitării mele telefonice.

A mai arătat că la data de 27.03.2015 a primit prin posta factura de plata cu suma de 158,32 lei reprezentând „verificare instalaţie” pe care a achitat-o imediat, cat si factura nr. 2061730247 emisa in data de 18.03.2015 in suma de 45.116,25 lei pe care o contestă şi prin hotararea pronunţata in cauza instanţa de fond a admis in parte atat acţiunea cat si cererea reconventionala constatând inexistenta dreptului de creanţa al paratei pentru suma de 30.077,73 lei si am fost obligat sa achit paratelor suma de 15.038,52 lei.

Apelantul a  apreciat soluţia pronunțată in cauza nelegala in condițiile in care deşi in motivarea hotărârii instanța arata ca, „consumul stabilit paușal trebuie determinat astfel încât sa fie in mod rezonabil, in aceeaşi ordine de mărime ca si in cazul măsurării acestuia prin mijloacele de măsurare”, îl obliga sa achite către parate suma de 15.038,52 lei pentru o perioada anterioara de 12 luni de la data constatării intervențiilor neautorizate asupra instalaţiei electrice, adică 1253,21 lei/luna x 12 luni, in plus fata de suma pe care parata mi-o facturase pentru consumul înregistrat de contor.

S-a menţionat că instanţa a pronunţat o hotărâre fără a da relevanta maxima concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza in condiţiile in care expertul precizează ca „factura nr. 2061730247/18.03.2015 pentru recuperare energie electrica, recalculata pentru 2400 kwh va avea valoarea de 1594,46 lei” si ca „ aceasta metoda de calcul este cea corecta deoarece se bazează pe prevederile Ordinului ................ (in vigoare la data controlului), iar procedura de calcul  rezultă din Ordinul ANRE nr. ........../2015, care este un ordin subsidiar.”

A mai arătat apelantul că, de asemenea se poate observa cu uşurinţa ca anterior emiterii facturii contestate, consumul de energie electrica este similar cu cel existent după emiterea acestei facturii, in condiţiile in care facturile emise înainte de 09.03.2015 cat si ulterior acestei date au o valoare aproximativ egala care este cuprinsa intre 60 lei si 120 lei, conform mențiunilor înscrise in aceste facturi pe care le-a ataşat prezentului apel.

Ori, in condiţiile in care nu exista diferenţa de consum intre perioada de dinainte si de după emiterea facturii contestate, apelantul a apreciat ca soluţia pronunţata in cauza de către instanţa de fond si anume sa fie obligat sa achite către parate suma de 15.038,52 lei, ceea ce înseamnă 1253,21 lei/luna x 12 luni, in plus fata de suma pe care parata i-o facturase pentru consumul înregistrat de contor, suma pe care eu nu ar fi plătite-o niciodată in condiţiile consumului real pe care îl înregistrează lunar, mi se pare o măsură extrem de drastica raportat si la faptul ca eu nu a avut niciodată cunoștință de faptul ca instalația sa electrica nu ar fi in regula.

Cererea de apel a fost motivată în drept pe dispoziţiile art. 466 şi urm NC.proc.civ.

Apelantul-reclamant ......................... a depus la dosarul cauzei, întâmpinare.

Prin întâmpinare s-a invocat excepţia netimbrării apelului şi în in cazul in care aceasta cerinţa a fost satisfăcuta, a solicitat respingerea apelului astfel cum a fost formulat.

S-a arătat că prin apelul promovat in cauza de către ............... se invoca faptul ca determinarea consumului de către ................ cu prilejul notei de constatare este una reala, calcului energiei electrice consumate si neînregistrate fiind făcut conform legii, respectiv Ordinul nr. 64/2014 şi in condiţiile in care in raportul de expertiza întocmit in cauza, expertul precizează ca „factura nr. ............... pentru recuperarea energiei electrice, recalculata pentru 2400 kwh va avea valoarea de 1594,46 lei” si ca „aceasta metoda de calcul este cea corecta deoarece se bazează pe prevederile Ordinului ANRE nr. 64/2014 (in vigoare la data controlului), iar procedura de calcul rezulta din Ordinul ANRE nr. 121/2015, care este un ordin subsidiar”, atunci este evident ca determinarea consumului de către .......... nu s-a făcut in concordanta cu legile in vigoare.

S-a  mai precizat că, de asemenea se poate observa cu uşurinţa ca anterior emiterii facturii contestate, consumul de energie electrica este similar cu cel existent după emiterea acestei facturii, in condiţiile in care facturile emise înainte de 09.03.2015 cat si ulterior acestei date au o valoare aproximativ egala care este cuprinsa intre 60 lei si 120 lei, conform menţiunilor inscrise in aceste facturi pe care le-am ataşat apelului promovat de către mine. A mai arătat apelantul că ori, in condiţiile in care nu exista diferenţa de consum intre perioada de dinainte si de după emiterea facturii contestate, soluţia pronunțată in cauza de către instanța de fond, in sensul de a fi obligat sa achit către parate suma de 15.038,52 lei, ceea ce înseamnă 1253,21 lei/luna x 12 luni, in plus fata de suma pe care parata mi-o facturase pentru consumul înregistrat de contor, suma pe care eu nu ar fi platit-o niciodată in condiţiile consumului real pe care îl inregistrează lunar, i se pare o măsură extrem de drastica raportat si la faptul ca nu a avut niciodată cunoştinţa de faptul ca instalaţia sa electrica nu ar fi in regula cu atat mai mult cu cat, anterior, la o distanta foarte scurta de timp de la momentul in cauza, la începutul lunii februarie 2015, s-au prezentat cei de la ................... care au verificat si au sigilat nisa si contorul de energie electrica.

Apelantul a învederat că in aceste condiţii, este evident ca nu se poate vorbi despre un consum neinregistrat de energie electrica decât pentru cel mult aproximativ o luna de zile atata timp cat nisa si contorul doar ce au fost verificate şi mai mult decât atat, chiar si din fisa privind rezultatele de citire a contorului pe care o ataşează se poate observa ca eu a inregistrat un consum aproximativ egal periodic atat inainte de momentul controlului cat si ulterior acestuia si raportat la acest aspect apreciez ca suma de 45116,25 lei pentru care s-a emis factura contestata este aberant de mare in condiţiile in care locuieşte singur intr-o casa la tara.

De asemenea apelantul a precizat că făcând un calcul logic al consumului calculat de către apelante conform facturii nr. ..................... in valoare de 45116,25 lei pe o perioada de 12 luni anterior întocmirii notei de constatare înseamnă ca, pe lângă sumele pe care deja le-a achitat conform facturilor care i s-au emis periodic ar mai trebui sa achite in plus 3759,68 lei/luna, o suma colosala in raport de consumatorii pe care îi are in casa si pe care ii foloseşte frecvent, un bec, un frigider si un televizor, pentru ca restul aparatelor electrocasnice le folosesc ocazional.

A solicitat respingerea apelului si raportat la faptul ca prin motivarea acestuia se solicita sa fie obligat sa achite suma totala de 45274,57 lei compusa din factura nr. 2061730247/18.03.2015 in valoare de 45116,25 lei si factura nr. .................... in cuantum de 158,32 lei şi din înscrisurile pe care le-a ataşat se poate observa ca in data de 27.03.2015 a achitat factura nr. ...................... in cuantum de 158,32 lei astfel incat nu mai poate fi obligat sa mai achite inca o data contravaloarea aceleaşi facturi.

La dosarul cauzei, apelantele-pârâte ..................., au depus întâmpinare,  prin care au solicitat: excepţia tardivităţii formulării apelului, respingerea apelului formulat ca nelegal şi netemeinic şi obligarea apelului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în prezenta cauză.

Au arătat faptul că apelantul-Reclamant prin apelul formulat cirtica Sentinţa in sensul in care: instanţa de fond a dat o hotarare nelegala si netemeinica.

Apelantele au arătat că sunte de parare ca instanţa de fond a avut in vedere in motivarea Sentinţei toate aspectele prevăzute de lege pentru a da, in parte, o hotarare temeinica si legala, facand aplicarea si interpretarea corecta a dispoziţiilor legale aplicabile spetei, mai puţin aspectele criticate prin apelul formulat de paratele intimate, precum si a intregului probatoriu administrat in cauza.

S-a învederat că, in acest sens instanţa de fond a retinut in mod corect faptul ca la locul de consum al Apelantului- Reclamant s-a găsit, in urma verificărilor efectuate, o serie de neregului la instalaţia electrica motiv pentru care s-a întocmit Nota de constatare nr. RO ................. ("Nota de constatare") şi ca urmare a acestor constatări Intimata-Parata CEZ Vanzare a emis cele doua facturi, Factura nr. 2061730247/18.03.2015 in cuantum de 45.116,25 lei ("Factura nr.l") si a Factura nr. ................... in valoare de 158,32 lei ("Factura nr.2"), prima reprezentând energia electrica de recuperat ca urmare a prejudiciului suferit, iar cea de a doua reprezentând serviciile prestate cu urmare a verificărilor efectuate.

S-a mai arătat că aceste aspecte cu privire la situaţia de fapt au fost reţinute in mod corect si de instanţa de fond in motivarea Sentinţei: "In speţa, paratele au facturat reclamantului, urmare a constatărilor efectuate prin nota de constatare NTL nr. RO 100176 energie electrica calculate pe 36 luni anterior controlului, in cuantum de 45.116,25 lei pentru cantitatea de 67.909 kwh, calculata in sistem pausal, ce rezulta din factura nr. 2061730247/18.03.2015.

Apelantele au arătat că in dosar a fost administrata si proba cu expertiza tehnica de specialitate efectuata de expert tehnic judiciar ...................., expertiza care a concluzionat ca asupra contorului s-a intervenit in mod neautorizat, iar energia electrica nu era înregistrata de contorul electric si in consecinţa nefacturata de furnizorul .........................

Au învederat că aspectele reclamate de Apelantul-Reclamant cu privire la faptul ca instanţa de fond nu a dat relevanta maxima concluziilor raportului de expertiza efectuat ai privire metoda/le de calcul folosite de expert pentru stabilirea prejudiciului şi problema ridicata de Apelantul-Reclamant nu este de natura sau fondul procedurii de calcul (metoda matematica) folosita si nici de "corectitudinea" metodei folosite si care ar trebui aplicata Apelantului-Reclamant, ci de natura pecuniara şi este o diferenţa intre o metoda corecta de calcul care reiese din raţiuni de ordin legal si tehnic si intre o metoda "corecta" de calcul care se raportează la valoarea prejudiciului mai mic stabilit.

Apelantele-pârâte au precizat că este normal ca Apelantul-Reclamant sa aleagă varianta care ii este mai puţin oneroasa şi cu toate acestea instanţa de fond este libera sa aprecieze, raportat la concluziile raportului de expertiza, care procedura este aplicabila spetei, ţinând cont de aspectele legale si nu de cele pecuniare, si sa aplice in consecinţa legea.

Au mai arătat că nici aspectele învederate de Apelantul-Reclmant cu privire la consumul de energie electrica înainte si după constatare nu poate fi luat in calcul pentru următoarele considerente:înainte de constatare Apelantul-Reclamant, fiind conştient de faptul ca energia electrica nu este înregistrata de contorul electric, putea consuma energie electrica după bunul plac fara sa tina cont de numărul consumatorilor pe care ii avea sau de numărul de ore in care le ţinea conectate; şi după constatare conduita Apelantului-Reclamant este una atenta, limitandu-se in a consuma energie electrica de o valoarea egala sau apropiata cu cea care ii era facturata înainte de constatare.

Au precizat faptul ca unitatea de măsură a energiei electrice se afla in paza juridica a Apelantului-Reclamant, aceasta fiind direct răspunzător de bunurile date in custodia sa. Potrivit contractului de furnizare a energiei electrice, apelantul-reclamant si-a asumat obligaţia de păstrare in stare intacta a contorului de decontare, a plombelor metrologice (sigiliile producătorului unitatii de măsură) si a plombelor furnizorului de la capacul de borne.

S-a arătat că in conformitate cu art. 7 lit. h din Contractul - cadru de furnizare a energiei electrice aprobat prin Decizia nr. 57/1999 emisa de Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei, consumatorul are obligaţia „sa păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice si plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia si de la firida individuala de branşament”.

Apelantele-pârâte a precizat că aceasta obligaţie este una legala, fiind stabilita si in art. 53 lit. b) din Regulament, potrivit căruia consumatorul (n.n.: Apelantul-Reclamant) are obligația „să menţină starea tehnică corespunzătoare a instalațiilor electrice proprii în conformitate cu normele în vigoare" si in art. 100 din Regulament, potrivit căruia „Se interzice clientului final să intervină asupra grupurilor de măsurare a energiei electrice sau la celelalte instalaţii ale operatorului de reţea/măsurare ori să blocheze accesul furnizorului/operatorului de reţea/operatorului de măsurare la acestea”.

S-a mai arătat că in concluzie, potrivit dispozițiilor legale invocate mai sus, paza juridica a grupului de măsurare (potrivit Anexa 1 la Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public din 02.08.2013: grup de măsurare (a energiei electrice) - ansamblul format din contor şi transformatoarele de măsurare aferente acestuia, precum şi toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare) este atribuita consumatorului, astfel incat responsabilitatea păstrării integrităţii contorului, inclusiv a sigiliilor revine consumatorului (n.n.: Apelantului-Reclamant).

Aceste aspecte au fost reţinute in mod corect si de instanţa de fond in motivarea Sentinţei apelate.

De asemenea au mai precizat că apelantul-Reclamant nu a reuşit sa demonstreze ca nu acesta a intervenit asupra controului electric, ci alta persoana pentru a putea sa se intrepte impotriva acesteia pentru prejudiciul cauzat .....................

S-a mai arătat că instanţa de fond a interpretat in mod corect probatoriul administrat in cauza si a aplicat in mod corect legea, mai puţin aspectele criticate prin apelul formulat de paratele-intimate, concluzionad ca Apelantul-Reclamant trebuie sa plateasca pentru prejudicul cauzat ....................., admitand parţial in acest sens cererea reconventionala.

Apelantele pârâte au învederat că acest raţionament este simplu de realizat:

a)Raportul de expetizata a concluzionat ca asupra contorului s-a interventi in mod neautorizat;

b)Contractul cadru de furnizare a energiei electrice stabileşte paza juridica a contorului in sarcina abonatului - Apelantului-Reclamant;

c)Singura persoana care a beneficiat de toata energia electrica consumata in mod fraudulos si neînregistrată de contor este Apelantul-Reclamant;

d)Apelantul-Reclamant nu a reuşit de demonstreze contrariul in cadrul procesului.

S-a mai arătat că instanţa trebuia sa tina cont, la stabilirea prejudiciului, de aspectele pe care le-a criticat prin apelul formulat de paratele-intimate, deci nici aceste argumente-ciritici ale Apelantului-Reclamant nu pot fi reţinute.

Fata de cele enunţate mai sus apelantele-pârâte sunt de părere ca argumentele si criticile apelantului-reclamant nu pot fi reţinute acestea nefiind întemeiate

Întâmpinarea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art.205 şi urm, art. 471 şi urm NC.pr.civ.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel şi a dispozițiilor legale incidente,  Tribunalul constată că ambele apeluri sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

Tribunalul reține că prin ambele cereri de apel se contestată modul în care instanța de fond a stabilit cuantumul prejudiciului.

Astfel, apelantul –reclamant susține că suma la care trebuia obligat către apelanta – pârâtă este de 1594,46 lei, conform procedurii de calcul  prev. de Ordinul ANRE nr. 64/2014 și nr. 121/2015.

Apelanta – pârâtă contestă, al rândul său, modul de calcul al prejudiciului, considerând că, în cauză prejudiciul nu poate fi calculat conform Ordinului ANRE nr. 121/2015, care nu era în vigoare al data întocmirii notei de constatare nr. .................... și nici conform HG 1007/2004, întrucât acesta nu mai era în vigoare la aceeași dată ( a constatării prejudiciului ), susținându-se că acest prejudiciu este în cuantum de 45.274,57 lei, fiind calculat pe o perioadă de 3 ani, anterior întocmirii notei de constatare.

Tribunalul constată că la data de 09.03.2015 singurul act normativ în vigoare era Ordinul ANRE nr. 64/2014; Ordinul ANRE nr. 121/2015 fiind adoptat ulterior, iar HG 1007/2004,  fiind abrogat;

Totodată, se constată că deși Ordinul ANRE nr. 64/2014 în cuprinsul art. 60 definește intervenția neautorizată, impune niște pași de urmat, relativi la întreruperea furnizării energiei electrice și sesizarea organelor de cercetare penală, fără a stabili  modul în  care se calculează prejudiciul  ca urmare a constatării unei atare intervenții.  Acest mod de calcul a fost stabilit prin Ordinul ANRE nr. 121/2015, publicat în Monitorul Oficial din 6 august 2015.

Prin urmare, în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 1 alin.2 C.Civ., potrivit cu care ” În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora dispozițiile legale privitoare al situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului .”

Analogia dreptului ( analogia iuris) este rezolvarea unui caz concret, nereglementat de lege, pe baza principiilor generale ale dreptului, spiritului general al legislației și ordinii de drept. Astfel, principiile generale ale dreptului , ca sursă de inspirație a interpretului în cazuri neprevăzute de lege, sunt surse generale unanim recunoscute, care, uneori, în lipsă de reglementare legală, pot avea valoarea unor surse autonome de drept. Este astfel, principiul bunei – credințe și  principiul echității. 

Analogia, ca instituție juridică, se plasează în sfera de aplicare a legii ca argument de interpretare, căci analogia implică absența normei, și, în consecință libertatea recunoscută, în mod excepțional, unei autorități publice, de a stabili ea însăși regula după care urmează să se rezolve un caz, luând ca model o altă soluție formulată într-un cadru reglementat ( Decizia CCR 1590/2010).

Așa cum s-a arătat, în cauză nu pot fi aplicate dispoz. Ordinului ANRE nr. 121/2015, întrucât acesta nu era în vigoare la data întocmirii notei de constatare -09.03.2015, (ordinul menționat fiind  publicat în Monitorul Oficial din 6 august 2015), pentru a se  cuantifica  un prejudiciu de 1594,46, conform susținerilor apelantului- reclamant.

Nu se poate reține cu temei nici susținerea apelantei – pârâte, în sensul că prejudiciul suferit ar trebui cuantificat pe o perioadă de trei ani anterior întocmirii notei de constatare, și că prejudiciu calculat, în acest caz, ar fi de 45.274,57 lei.

Tribunalul apreciază că stabilirea de către instanța de fond a unui prejudiciu în cuantum de 15.038, 52 lei, corespunde cerințelor de echitate, instanța de fond apreciind în mod întemeiat că acesta este un cuantum rezonabil pentru un consum constatat ca fraudulos( situație necontestată de către niciuna dintre părți prin cererea de apel) , prejudiciul trebuind stabilit în același cuantum ca atunci când consumul de energie electrică ar fi măsurat în mod adecvat prin mijloacele de măsurare.

Ca atare, constatând că în cauză nu există motive de schimbare a sentinței apelate, în raport de dispoz. art. 480 alin.1 C.pr.civ., vor fi respinse apelurile ca nefondate.

 PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelurile formulate de apelantul reclamant ...................şi de apelantele pârâte ........................ împotriva sentinței civile nr. 7822/30.05.2016 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ..............., având ca obiect constatare nulitate act.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare