Conţinut speţăCriticile formulate de recurenta pârâtă UAT referitoare la soluţionarea de către instanţa de fond a excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosință a reclamantului, sunt întemeiate, având în vedere că cererea de chemare în judecată analizată în cauză nu a fost formulată de entitatea care are personalitate juridică (şi anume partidul politic), ci de organizaţia locală.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 14/2003, partidele politice au personalitate juridică, acestea fiind persoane juridice de drept public. Conform art. 4 alin. 1 şi art. 12 din aceeaşi lege, partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale sau locale, în condiţiile stabilite prin statut.
De asemenea, textul de lege invocat de reclamant în susţinerea cererii – art. 26 din Legea nr. 334/2006 – prevede îndreptăţirea la acordarea unui spaţiu pentru sediu tot în favoarea partidului politic şi nu a organizaţiei locale, alineatul 1 al acestui articol făcând referire la asigurarea de „spaţii pentru sediile centrale şi locale ale partidelor politice”, „la cererea motivată a acestora”.
În speţă, cererea pentru acordarea unui spaţiu a fost formulată nu de partidul politic, ci de organizaţia locală, fără ca aceasta din urmă să facă dovada că are capacitate de folosinţă, conform unor prevederi ale Statutului partidului, care să confere personalitate juridică şi structurilor locale. De asemenea, organizaţia locală nu a făcut nici dovada că ar fi acţionat în numele partidului, în baza unui mandat acordat de acesta.
Faţă de dispoziţiile art. 56 alin. 1 Cod procedură civilă, una dintre condiţiile pentru ca o persoană să fie parte în proces este ca aceasta să aibă folosinţa drepturilor civile, sancţiunea fiind nulitatea cererii, conform art. 56 alin. 3 şi art. 40 alin. 1 Cod procedură civilă.
Instanţa de fond, soluţionând excepţia, a reţinut dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 şi a constatat că reclamantul are capacitate juridică civilă, fără a motiva această concluzie.
Ca atare, în ceea ce priveşte soluţionarea acestei excepţii, se verifică incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 Cod procedură civilă.
Faţă de cele expuse, în baza art. 496 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va admite recursul pârâtei, va casa în tot hotărârea atacată şi, rejudecând cauza, va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantului şi va anula cererea de chemare în judecată formulată de acesta.
Faţă de soluţia pronunţată asupra recursului pârâtei, curtea va respinge recursul formulat de reclamant împotriva aceleiaşi sentinţe, fără a mai analiza criticile formulate. În acest sens, are în vedere că recursul reclamantului vizează soluţia pronunţată de prima instanţă asupra fondului cauzei, iar faţă de soluţia dată în recursul pârâtei, analiza acestor critici este de prisos.
Curtea de Apel Ploiești
Încălcarea dreptului la apărare.Cerere de probe depusă de un avocat fără delegaţie.Obligaţia instanţei.
Tribunalul Brașov
Anulare decizie emisă de Decanul baroului de stabilire a onorariilor de succes
Tribunalul Mehedinți
PLATA CHELTUIELILOR AVANSATE DE STAT ÎN CELELALTE CAZURI
Curtea de Apel Alba Iulia
Renunţarea la judecata acţiunii reconvenţionale pentru partajarea masei succesorale. Inadmisibilitatea reiterării acestei cereri în recurs.
Curtea de Apel Suceava
Nepronunţarea instanţei de fond pe schimbarea de încadrare juridică pusă în discuţie nu poate fi remediată în calea de atac a inculpatului, în lipsa apelului formulat de Ministerul Public, în situaţia în care ar însemna o agravare a situaţiei în propria c