Pensii

Sentinţă civilă 121 din 29.06.2018


Valorificarea adeverinţei care atestă că reclamantul, în perioada 1972-1974, elev al şcolii Profesionale de pe lângă Ş. N. D.T. S, a fost ucenic cu plată, beneficiind de sume plătite lunar cu titlu de „venituri realizate”, pentru care s-au reţinut şi virat contribuţiile prevăzute de lege. Aplicabilitatea deciziei nr. 18/05.10.2015 a ÎCCJ-Completul competent să judece recursul în interesul legii. Decizia stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea art.3 alin.(1) lit.p) şi art.19 alin.(1) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată şi a urmat cursurile unei şcoli profesionale, după 01 ianuarie 1954 şi până la 01 aprilie 2001 va fi considerată stagiu de cotizare şi vechime în muncă perioada practicii în producţie.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 29.06.2018

La data de 25.01.2018 s-a înregistrat pe rolul Tribunalul Mehedinţi – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale contestaţia formulată de reclamantul R. V. în contradictoriu cu pârâtele C. J. de P. M. şi C. N. de P. P.-C. C. de C., împotriva deciziei de pensionare nr. / 2017 emisă de C. J. de P. M., prin care a solicitat  anularea acestei decizii şi obligarea pârâtei la valorificarea adeverinţei  nr. / 2015 emisă de S. SA S. D. T. S..

În fapt reclamantul a  arătat că, prin Deciziei nr. / 2017, emisă de C. J. de P. M., a devenit beneficiarul unei pensii anticipate,  începând cu data de 22.06.2017, fiindu-i stabilită o pensie în cuantum de 961 lei, aferentă unui punctaj mediu anual de 1,04699.

A arătat şi că, împotriva deciziei nr. / 2017 a formulat contestaţia înregistrată la C. J. de P. M. sub nr. / 2017, întrucât la stabilirea drepturilor de pensie , în mod nelegal, nu i-a fost valorificată adeverinţa nr. / 2015, emisă de S. SA S. D. T. S..

De asemenea, a arătat că, în temeiul art. 150 alin. 4 din Legea 263/2010, C. C. de C. trebuia să emită în termen de 45 de zile o hotărâre cu privire la contestaţie, însă nici până în prezent nu a primit un răspuns.

Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr. / 2017, a solicitat C. J. de P. M.  eliberarea unei copii a contestaţiei formulate, iar la data de 21.12.2017 a revenit asupra cererii şi a solicitat şi un răspuns la contestaţia depusă, alături de documentele anexate.

Prin adresa nr. / 2018 C. J. de P. M. i-a comunicat că dosarul de pensie şi implicit contestaţia au fost înaintate C. C. de C., conform adresei de înaintare din 21.11.2017.

A menţionat că, din adeverinţa nr. / 2015, emisă de S. SA S. D. T. S., reiese că a avut încheiat cu Ş. N. D. T. S. contractul de ucenicie nr. / 1973 şi a beneficiat în perioada septembrie 1972-iunie 1974, de sume lunare plătite din fondul de şcolarizare.

Mai mult, faptul că s-au reţinut şi virat sume la asigurările sociale în perioada septembrie 1972-iunie 1974 rezultă şi din adeverinţa nr. / 2009 eliberată de C. T. ,,D. T.”.

Reclamantul a precizat că urmare a memoriului formulat la M. M. a primit răspunsul / / / / 2015  din care rezultă că raporturile juridice generate de pregătirea ucenicilor, fundamentate pe contractul de ucenicie, au format un raport de muncă în formă atipică, ucenicii primind pe timpul pregătirii lor practice o bursă sau o indemnizaţie, iar în timp, ucenicia a fost reglementată diferit prin mai multe acte normative.

A considerat că prin Decizia nr. 18/2015 a ÎCCJ s-a tranşat în mod destul de clar modul în care ucenicia poate fi considerată sau nu vechime în muncă.

În drept, îşi întemeiază contestaţia pe disp. art. 149, art. 150 alin. 4 şi următoarele din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În dovedirea  susţinerilor a depus în copie: carte identitate, numerele de înregistrare a cererilor formulate la C. J. de P. M., decizia nr. / 2017 privind acordarea pensiei anticipate, contestaţia nr. / 2017, adresa nr. / 2018, adresa nr. / / / 2015 emisă de M. M., adeverinţa nr. / 2009 emisă de C. D. T., adeverinţa nr. / 2015 emisă de S. SA S. D. T. S., diplomă de absolvire a şcolii profesionale, decizia nr. 18/2015 a ÎCCJ.

La data de 31.01.2018 pârâta  C. J. de P. M. a formulat cerere de suspendare a cauzei prin care în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ. a învederat că dosarul administrativ de pensie  şi contestaţia nr. / 2017 au fost înaintate C. C. de C. spre competentă soluţionare, solicitându-se  suspendarea judecării cauzei până la emiterea unei hotărâri de către comisie.

În susţinerea cererii de suspendare pârâta a depus la dosar  adresa nr. / / 2017, prin care dosarul administrativ de pensie a fost înaintat comisiei.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare  formulată de către intimată, întrucât consideră că aşa cum textul de lege are termene imperative în care deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate de persoanele interesate, aşa şi instituţiile statului, în speţă CCC trebuie să respecte termenele prevăzute de lege în care trebuie să răspundă contestaţiilor.

A arătat că a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de lege, astfel, în data de 11.10.2017 a formulat în termen contestaţie la decizia de pensionare, ori de la acea dată şi până la data de 25.01.2018 când a înregistrat contestaţia pe rolul instanţei au trecut mai mult de 45 de zile.

Prin încheierea din şedinţă din data de  23.03.2018, a fost respinsă cererea de suspendare a judecării cauzei, reţinându-se că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 413 alin.1 pct.1 Cod proc.civ., căci nu există o altă judecată în curs de derulare, pe rolul unei instanţe, de al cărei obiect să depindă dezlegarea prezentei cauze şi  a dispus emiterea unei adrese către C. C. de C. din cadrul C. N. de P. P. pentru a comunica stadiul soluţionării contestaţiei reclamantului, în cazul în care  a fost pronunţată o soluţie, să înainteze la dosar hotărârea.

Ca urmare, prin adresa nr. / / / / 2018, C. N. de P. P. a înaintat la dosar Hotărârea nr./ 2018 emisă de C. C. de C. din cadrul C.N. de P. P., prin care s-a soluţionat  contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei nr. / 2017, emisă de C. J. de P. P..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamantul R. V. a chemat în judecată pe pârâtele C. J. de P. M. şi C. C. de C. din cadrul C. N. de P. P., solicitând anularea deciziei nr. / 2017 emisă de C. J. de P.  M. şi obligarea acesteia la valorificarea adeverinţei nr. / 2015, eliberată de S.C. S. S. D. T. S. (fila 11 dosar), privitoare la valorificarea perioadei de ucenicie.

Ulterior, după depunerea Hotărârii C. C. de C., reclamantul a înţeles să solicite şi anularea acesteia ca netemeinică şi nelegală.

Reclamantul a formulat contestaţie împotriva deciziei emise de C. J. de P., înregistrată sub nr. / 2017, urmând astfel procedura prealabilă instituită de Legea 263/2010, dosarul său fiind înaintat, împreună cu contestaţia, la C. C. de C., conform adresei C. J. de P. M. nr. / 2018 (fila 7 dosar).

Astfel, în cursul procesului, analizând contestaţia sa, pârâta C. C. de C. a respins contestaţia, conform Hotărârii nr.  / 2018, reţinând, în esenţă, că în mod corect nu i-a fost valorificată perioada de ucenicie din adeverinţa mai sus menţionată, întrucât nu reiese că reclamantul a fost ucenic cu plată pe perioada în care a urmat cursurile şcolii profesionale.

Aceste susţineri nu pot fi însă reţinute.

Astfel, aşa cum rezultă din adeverinţa a cărei valorificare se solicită, precum şi din diploma de absolvire a şcolii profesionale (filele 11 şi 12 dosar), reclamantul R. V., elev al şcolii profesionale de pe lângă Ş. N. D. T. S., în perioada 1972-1974 a fost ucenic cu plată, beneficiind de sume plătite lunar cu titlu de ,,venituri realizate”, pentru care s-au reţinut şi virat contribuţiile prevăzute de lege (aşa cum rezultă şi din adeverinţa de la fila 10 dosar,  eliberată de Şcoala Profesională).

Ori, prin decizia nr. 18/2015 din 5 octombrie 2015, ÎCCJ- Completul competent să judece  recursul în interesul legii a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea art. 3 alin. (1) lit. p) şi art. 19 alin. (1) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, perioada în care o persoană a fost ucenic cu plata şi a urmat cursurile unei şcoli profesionale, după 1 ianuarie 1954 şi până la 1 aprilie 2001 va fi considerată stagiu de cotizare şi vechime în muncă perioada practicii în producţie.

Astfel, s-a reţinut în decizie că, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 4.161/1953 privind stabilirea contribuţiei pentru Asigurările Sociale de Stat, în conformitate cu art. 6 lit. b) şi art. 7, asupra sumelor plătite de întreprindere elevilor şcolilor profesionale pe timpul cât aceştia făceau practică în producţie sau în sectorul particular se datora  contribuţia pentru asigurările sociale.

Obligaţia de plată a contribuţiilor la asigurările sociale asupra sumelor primite de  ucenici, elevi ai unei şcoli profesionale, indiferent de forma în care aceştia realizau veniturile, a fost menţinută şi prin  art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat, care a succedat Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 4.161/1953, decret rămas în vigoare până la 1 aprilie 2001, când a intrat în vigoare Legea 19/2000.

Rezultă, faţă de această expunere, că începând cu 1 ianuarie 1954, data intrării în vigoare a Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 4.161/1953 privind stabilirea contribuţiei pentru Asigurările Sociale de Stat, regula contributivităţii, potrivit căreia perioadele contributive se includ în stagiul de cotizare, se aplică în privinţa ucenicilor cu plata către care au urmat cursurile unei şcoli profesionale.

Prin urmare, cum reclamantul a făcut dovada că a fost ucenic cu plata în perioada cât a fost elev al şcolii profesionale şi s-au plătit contribuţiile pentru asigurări sociale, iar, conform art. 517 pct. 4 Cod procedură civilă, referitor la Decizia nr. 18/5 oct. 2015 a ÎCCJ, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării, instanţa urmează să admită acţiunea, ca întemeiată, să anuleze atât decizia nr. / 2017 emisă de C. J. de P. M., cât şi Hotărârea nr. / 2018 emisă de C. C. de C. din cadrul C. N. de P. P., ca fiind nelegale şi netemeinice.

În consecinţă, urmează să oblige pârâta C. J. de P. M. să recalculeze pensia reclamantului prin valorificarea veniturilor menţionate în adeverinţa nr. / 2015 emisă de SC S. SA S. D. T. S. şi să emită o nouă decizie în acest sens.