Recalculare pensie

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000530

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ---------

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa nr. 530/2018

Şedinţa publică de la 04 Mai 2018

Completul compus din:

Preşedinte --------

Asistent  judiciar ---------

Asistent  judiciar ---------

Grefier Şef ---------

Pe rol se află pronunţarea asupra dezbaterilor din şedinţa publică din 23.04.2018, privind acţiunea formulată de reclamantul A.G., în contradictoriu cu pârâtele Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii Publice, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din 23.04.2018.

Deliberând, instanța pronunță următoarea sentință:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin  acțiunea înregistrată pe rolul Secţiei de Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 17.01.2018, sub nr. -------, reclamantul A.G. a chemat în judecată pe pârâtele Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii Publice.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost pensionat pe caz de invaliditate în 23.11.2000, cu diagnostic „hernie cronică”, dar la apariţia primei decizii din anul 2000, cu numărul  49790, a constatat că ceva nu este în regulă la calculul drepturilor bănești, având în vedere că a beneficiat de  grupa I de muncă.

Intrând la pensie la limită de vârstă tot nu a fost pus în dreptul său care i se cuvine, deoarece, deși i s-au recunoscut 35 ani vechime şi respectiv 46 ani  şi 10 luni de contribuţie, i s-a stabilit o pensie de 742 RON.

A mai precizat reclamantul că în luna august, după cum spun cei de la Casa Judeţeană de Pensii, ar fi fost înaintat dosarul său la Comisia de Contestaţii Bucureşti.

De asemenea, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta şi la cheltuieli  de judecată.

Prin rezoluţia din data de 18.01.2018, instanţa a pus în vedere reclamantului să precizeze sediile pârâtelor, obiectul acţiunii şi motivele de fapt şi de drept, conform art. 194 lit. a, c şi d din Codul de procedură civilă.

La data de 23.01.2018 reclamantul a înaintat la dosar o precizare la acţiune, prin care a arătat că, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii Gorj Tg-Jiu, solicită anularea deciziei de pensie din 26 mai 2017, obligarea ambelor instituţii la recalcularea pensiei, în baza buletinului de calcul din 2005, respectiv  2016, deoarece suma pe cupon nu coincide cu sumele din buletinul de calcul. Totodată , a solicitat ca recalcularea să se facă din anul 2000.

A învederat că a formulat contestație  împotriva deciziei nr. 494790/26 mai 2017 din luna  iunie 2017, dar nu a primit niciun răspuns până în prezent.

Pentru aceste motive a solicitat să fie obligată Casa Judeţeană de Pensii Gorj să emită o altă decizie şi să se ia în consideraţie anii de contribuţie şi cei  de grupă I de muncă  şi, totodată, să fie obligate ambele instituţii la cheltuieli de judecată.

Pârâtele Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii Publice au formulat întâmpinare, prin care au solicitat  respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivare s-a arătat  că, prin cererea nr. 23596/12.05.2017 reclamantul a solicitat transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă şi a fost emisă decizia nr. 49790/26.05.2017.

Reclamantul a depus contestaţia înregistrată sub nr. 27195/31.05.2017, în care precizează că, raportat la veniturile avute, cuantumul pensiei este mic.

Urmare a reverificării dosarului de pensionare s-a constatat că decizia contestată a fost emisă în baza prevederilor legale şi a documentelor depuse de reclamant la dosar.

Prin decizia nr. 49790/26.05.2017 s-a stabilit în favoarea reclamantului o pensie în cuantum de 742 lei, aferentă unui punctaj mediu anual de 0.80799 puncte.

Raportat la motivele cererii de chemare în judecată, au arătat pârâtele că reclamantul nu aduce critici concrete asupra nemulțumirilor avute, motiv pentru care consideră că trebuie să-şi precizeze acţiunea în acest sens.

Au mai învederat faptul că acţiunea ce formează obiectul prezentului dosar nu se încadrează în dispoziţiile art.153 din Legea 263/2010.

Prin răspunsul formulat la întâmpinare reclamantul a solicitat admiterea cererii aşa cum a fost formulată.

Reclamantul a arătat că nici în întimpinarea formulată de  pârâte  nu este precizat din ce motive nu s-a introdus la plata pensiei limită de vârstă, grupa I de muncă, sporuri de noapte, orele lucrate, etc.

Referitor la decizia din 26.05.2017, s-a menționat doar faptul că s-a transformat pensia din invaliditate în limită de vârstă, însă nu s-a arătat motivele pentru care nu i s-a dat un răspuns la contestaţia depusă în 31.05.2017, ci doar faptul că aşa a rezultat punctajul .

Dacă se vor lua în calcul actele depuse de el la dosar, se va constata că nu s-a luat în considerare adeverinţa de muncă şi buletinul de evaluare emis de către cele 2 instituţii, deci îşi menţine solicitarea de a fi obligate ambele instituţii să fie anulată decizia nr. 49790 din 31.05.2017 şi să se ia în calcul toate detaliile din adeverinţa şi buletinele de evaluare.

Totodată a solicitat să fie obligate ambele instituţii la recalcularea pensiei din anul 2000 și la cheltuieli de judecată.

Față de precizarea la acțiune formulată de reclamant, pârâtele au formulat un punct de vedere prin notele de şedinţă depuse la dosar în şedinţa publică din 23.04.2018 , solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Au arătat că, prin cererea nr. 23596 din data de 12.05.2017, reclamantul a solicitat transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, fiind emisă decizia nr. 49790/26.05.2017.

Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestaţie, ce a fost înregistrată sub nr. 27195/31.05.2017, în care precizează că, raportat la veniturile avute, cuantumul pensiei este mic.

Au învederat pârâtele că reclamantul a fost înscris la pensie de invaliditate prin decizia nr. 49790/26.05.1987, iar, prin decizia nr. 49790/31.11.2005, a fost recalculată pensia conform O.U.G. 4/2005 şi H.G. 1550/2004.

Prin cererea nr. 18130/09.04.2008 reclamantul solicită recalcularea pensiei, depunând adeverinţele nr. 276/04.04.2008, nr. 279/04.04.2008 şi nr. 277/04.04.2008, motiv pentru care a fost emisă decizia nr. 49790/29.05.2008, prin care au fost valorificate sporurile menţionate în adeverinţele nr. 279 şi 277/04.04.2008.

Adeverinţa nr. 276/2008 a fost valorificată la calculul pensiei, mai puţin perioada 25.08.1976-01.10.1977, deoarece în această perioadă reclamantul a urmat un curs de calificare, activitatea desfăşurată fiind în condiţii normale de muncă.

Prin cererea nr. 138122/31.07.2015 reclamantul a solicitat recalcularea pensiei la limită de vârstă, motiv pentru care C.J.P. Gorj a emis decizia nr. 49790/17.09.2015 prin care a respins această cerere, motivat de faptul ea nu sunt îndeplinite prevederile art. 52 din Legea 263/2010.

Prin deciziile emise a fost recunoscut un stagiu de cotizare de 15 ani, 2 luni și 12 zile ca fiind lucrat în grupa I de muncă, motiv pentru care reclamantul beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 7 ani şi 6 luni, aspect comunicat reclamantului cu adresa nr.

137322/08.09.2015.

Prin decizia nr. 49790/19.01.2017 a fost revizuită decizia anterioară, în sensul că a

fost valorificată perioada de ucenic, dar s-a constatat că a fost valorificată eronat perioada

05.01.1984-05.05.1984 ca fiind lucrată în grupa I de muncă, precum şi faptul că nu au fost

scăzute absenţele din carnetul de muncă. Aceasta decizie nu a fost contestată de reclamant.

Prin deciziile nr. 49790/16.02.2017 II şi III au fost acordate drepturile conform O.U.G. 100/2008 şi art. 169 din Legea 263/2010.

Urmare a deciziei nr. 49790/19.01.2017, necontestată de reclamant, s-a stabilit un stagiu de cotizare lucrat în grupa I de muncă de 14 ani, 8 luni şi 12 zile, iar reducerea vârstei standard de pensionare, în acest caz, este de 7 ani.

Reclamantul a contestat la Comisia Centrală de Contestaţii decizia nr. 49790 din 16.02.2017, dar aceasta nu s-a pronunţat până la acest moment.

Prin cererea nr. 23596/12.05.2017 reclamantul a solicitat recalcularea pensiei la limită de vârstă, motiv pentru care C.J.P. Gorj a emis decizia nr. 49790/26.05.2017, prin care a fost admisă această cerere şi pe care reclamantul a contestat-o la Comisia Centrală de Contestaţii.

Deci, C.J.P. Gorj a stabilit un stagiu de cotizare recunoscut în grupa I de muncă, de 14 ani, 8 luni şi 12 zile, iar sporurile menţionate în adeverinţele nr. 279 şi 277/04.04.2008 au fost valorificate prin decizia nr. 49790/29.05.2008.

Cu privire la decizia nr. 49790/26.05.2017, decizie ce formează obiectul acestui dosar,

consideră pârâtele că reclamantul nu aduce critici concrete asupra acesteia.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

În conformitate cu prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă, instanța va analiza mai întâi excepția lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice, invocată din oficiu.

Calitatea procesuală a părților constituie  o condiție de admisibilitate a acțiunii, conform art.32 alin.1 lit. b din Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.36 Cod de procedură civilă, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată şi debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.

În speță, reclamantul contestă decizia nr. 49790/26.05.2017, de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj.

Or, potrivit dispozițiilor art. 138 din Legea nr.263/2010, emiterea deciziilor de pensie nu intră în atribuțiile Casei Naționale de Pensii Publice, ci în atribuțiile caselor teritoriale de pensii, care, conform art. 139 lit.d1din lege, stabilesc şi plătesc, conform legii, drepturi de pensii, precum şi alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special.

În conformitate cu prevederile art. 106 alin.1 din Legea nr.263/2010, admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, iar la art. 149 alin.1 se prevede că  deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale susmenționate, Casa Naţională de Pensii Publice nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensie emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj.

Pe fond, analizând probele administrate în cauză în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține:

Conform actelor din dosarul de pensionare depuse de către pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, reclamantul A.G. a beneficiat de pensie de invaliditate, iar prin decizia nr. 49790/30.11.2005, a fost recalculată pensia de invaliditate conform O.U.G. 4/2005, H.G. 1550/2004 și H.G. 1456/2005.

Ulterior au fost emise alte decizii de recalculare a pensiei de invaliditate, iar, prin  cererea nr. 138122/31.07.2015, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei la limită de vârstă, motiv pentru care C.J.P. Gorj a emis decizia nr. 49790/17.09.2015, prin care a respins această cerere, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite prevederile art. 52 din Legea 263/2010.

Prin deciziile emise, C.J.P. Gorj  a recunoscut un stagiu de cotizare de 15 ani, 2 luni și 12 zile ca fiind lucrat în grupa I de muncă, reclamantul beneficiind de reducerea vârstei standard de pensionare cu 7 ani şi 6 luni.

Prin decizia nr. 49790/19.01.2017 a fost revizuită decizia anterioară, în sensul că a

fost valorificată perioada de ucenic, dar s-a constatat că a fost valorificată eronat perioada

05.01.1984-05.05.1984 ca fiind lucrată în grupa I de muncă, precum şi faptul că nu au fost

scăzute absenţele din carnetul de muncă.

Prin această decizie, necontestată de reclamant, s-a stabilit un stagiu de cotizare lucrat în grupa I de muncă de 14 ani, 8 luni şi 12 zile, reducerea vârstei standard de pensionare fiind de 7 ani.

Prin deciziile nr. 49790/16.02.2017 II şi III au fost recalculate drepturile de pensie conform O.U.G. 100/2008 şi art. 169 din Legea 263/2010.

Reclamantul a contestat la Comisia Centrală de Contestaţii decizia nr. 49790 din 16.02.2017, însă contestația nu a fost soluționată până în prezent.

Ulterior, reclamantul a formulat o nouă cerere de transformare a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, cu nr.23596/12.05.2017.

Prin decizia nr. 49790/26.05.2017, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, a fost admisă cererea reclamantului de pensionare pentru limită de vârstă și s-a stabilit o pensie de asigurări sociale în cuantum de 742 lei.

La emiterea deciziei de pensie Casa Județeană de Pensii Gorj a avut în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de lege de 35 ani și stagiul de cotizare realizat în sistemul public de 46 ani, 10 luni și 10 zile, din care 3 ani, 1 luni și 7 zile în condiții normale, 14 ani, 8 luni și 12 zile în grupa I de muncă, 7 ani stagiu aferent grupei de muncă și 22 ani și 21 zile perioade asimilate.

De asemenea, numărul total de puncte realizate în raport de care s-au calculat drepturile de pensie este de 28.27961, iar punctajul mediu anual 0,80799.

Nemulţumit de această decizie, reclamantul a contest-o pe cale administrativă,  nefiind de acord cu suma de 742 lei stabilită în urma calculului pensiei, deoarece a avut salarii mari în ultimii 5 ani de activitate, respectiv de grupă de muncă. Contestația a fost înregistrată sub nr. 27195/31.05.2017.

În conformitate cu prevederile art. 149 alin.1 din Legea nr. 263/2010, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestaţii, iar, potrivit prevederilor alin. 2 al aceluiaşi articol, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă obligatorie, fără caracter jurisdicţional.

Potrivit disp. art. 151 alin.2 din Legea nr.263/2010 hotărârile pronunţate de Comisia Centrală de Contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.

Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 956/13.11.2012 s-a constatat că  dispoziţiile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale, în măsura în care se interpretează că nesoluţionarea contestaţiilor şi necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii nu împiedică accesul la justiţie.

În speţă, aşa cum s-a arătat mai sus, reclamantul a formulat contestaţie împotriva deciziei de pensie pe cale administrativă,  însă contestaţia nu a fost soluţionată de către  Comisia Centrală de Contestaţii, deşi a expirat termenul legal.

Prin urmare, raportat la decizia nr. 956/13.11.2012, emisă de Curtea Constituţională, instanţa este competentă să se pronunţe şi să analizeze contestaţia formulată de reclamant în prezenta cauză împotriva deciziei de pensie  nr. 49790/26.05.2017, emisă de către pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj.

Instanța reține că prin această decizie a fost transformată pensia de invaliditate de care beneficia reclamantul în baza deciziilor anterioare în pensie pentru limită de vârstă, fiindu-i stabilită o pensie de asigurări sociale în cuantum de 742 lei.

Conform prevederilor art. 82 alin.1 și 2 din Legea nr.263/2010, cu modificările și completările ulterioare, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă și se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.

De asemenea, la art. 61 alin.1 din H.G. nr.257/2011, privind normele de aplicare a Legii nr.263/2010, se prevede că pensia de invaliditate se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se acordă cuantumul şi punctajul cel mai avantajos începând cu data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

Trecerea de la pensie de invaliditate la pensie pentru limita de vârstă nu dă posibilitatea reanalizării tuturor cererilor şi deciziilor de pensie anterioare, cu privire la care  s-au finalizat procedurile legale, deciziile respective fiind definitive.

În speță, la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă Casa Județeană de Pensii a avut în vedere același stagiu de cotizare realizat în grupa I de muncă, respectiv 14 ani, 8 luni și 12 zile,  precum și același stagiu de cotizare în condiții normale de muncă, respectiv 3 ani, 1 luni și 7 zile, ca și cele stabilite prin decizia de revizuire nr. 49790/19.01.2017, prin care a fost valorificată perioada de ucenic, însă s-a constatat  valorificarea eronată în grupa I de muncă a perioadei  05.01.1984-05.05.1984, precum și faptul că nu au fost scăzute absenţele din carnetul de muncă. Or, această decizie nu a fost contestată de reclamant.

Practic prin decizia de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă a fost păstrat același stagiu de cotizare stabilit prin deciziile anterioare, la care s-a adăugat, ca perioadă asimilată, perioada necontributivă în care reclamantul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Reclamantul a formulat contestație la Comisia Centrală de Contestaţii împotriva deciziei nr. 49790 din 16.02.2017, însă instanța constată că prin deciziile nr. 49790/16.02.2017 II şi III au fost recalculate drepturile de pensie conform O.U.G. 100/2008 şi art. 169 din Legea 263/2010, fiind luat în calcul stagiul de cotizare în grupa I de muncă, de 14 ani, 8 luni și 12 zile, stabilit prin decizia de revizuire nr. 49790/19.01.2017, care, așa cum s-a arătat mai sus, nu a fost contestată.

Prin urmare, instanța reține că, în ceea ce privește decizia nr. 49790/26.05.2017, prin care a fost transformată pensia de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, nu pot fi luate în considerare  criticile referitoare la aspecte care au fost stabilite prin decizii anterioare, care nu au fost desființate.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, instanța urmează să respingă contestaţia ulterior precizată de reclamant, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă faţă de pârâta Casa Naţională de Pensii Publice şi,  ca neîntemeiată, faţă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite exceptia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice, invocată din oficiu.

Respinge contestaţia ulterior precizată, formulată de reclamantul A.G., în contradictoriu cu pârâtele Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă faţă de pârâta Casa Naţională de Pensii Publice şi,  ca neîntemeiată, faţă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se  depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 04.05.2018, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare