Pensii militare de serviciu. Luarea in calcul a sporului prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 doar la stabilirea pensiei brute.

Din împrejurarea că veniturile din pensii sunt supuse impozitului pe venit, astfel cum rezultă din coroborarea art. 61 lit. e) şi art. 99 din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, şi din aceea că beneficiul litigios este tot un venit din pensii, care nu este exclus de la includerea în baza de calcul al impozitului pe venitul din pensii, trebuie conchis că şi acest beneficiu litigios se include în cuantumul brut al pensiei de serviciu, care constituie, în integralitate, bază de calcul pentru stabilirea impozitului pe venitul din pensii şi din care se determină, prin deducerea impozitului pe venit, pensia de serviciu netă.

Nu există niciun temei pentru a aplica sporul de 20% prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 asupra pensiei nete, întrucât aceasta din urmă nu este un rezultat intermediar în cadrul calculului pensiei, la care să se mai poată adăuga ceva, ci este rezultatul final al calcului pensiei. Stabilirea pensiei nete este ultima operaţiune de calcul pentru stabilirea pensiei şi constă în scăderea din pensia brută a impozitului aferent. Astfel, peste pensia netă nu se mai poate adăuga nimic, deci sporul prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu se poate lua în calcul decât la stabilirea pensiei brute, aşa cum Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a şi procedat prin decizia nr. 169203/1/24.04.2019, contestată de apelant.

 Ca şi în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul. Această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului.

Art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificările ulterioare

Art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995

I. Sentinţa apelată:

Prin sentinţa civilă nr. 337/21.02.2020, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, a respins ca nefondată cererea formulată la 29.08.2019 de reclamantul [...] în contradictoriu cu pârâta Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 41544/18.07.2019, revocarea deciziei nr. 169203/1169203 din data de 24.04.2019 a Casei de Pensii Sectoriale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, desființarea hotărârii nr. 41544/18.07.2019 a Comisiei de Contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, ca fiind nelegale si netemeinice, obligarea Casei de Pensii Sectoriale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, să emită o nouă decizie prin care să i se calculeze cuantumul legal cuvenit al pensiei, în sensul includerii în calculul acesteia atât a procentului de 20% reprezentând sporul acordat prin art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care au o activitate de peste 25 de ani, cat şi a procentului de 9% reprezentând pensia suplimentară plătită în mod direct la buget, prin contribuție personală timp de 29 de ani.

În motivarea sentinţei, Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin Decizia nr. 169203/1/24.04.2019 reclamantul [...] a fost înscris la pensie militară de serviciu in temeiul art. 16 alin.(1)/Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, fiindu-i stabilite drepturi in cuantum brut de 2913 lei, începând cu data de 06.04.2019. Împotriva deciziei de pensie reclamantul a formulat contestația nr. R1160/29.05.2019 soluționată prin Hotărârea Comisiei de contestații din cadrul M.Ap.N., in sensul respingerii ca neîntemeiată.

Legea nr.223/2015 prevede la art.108 (aşa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 57/2015): "Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani". Art. 29 alin. (1) lit, a), prevede că: pentru militarii cu vechime cumulată de cel puțin 25 de ani, procentul este in cuantum de 65% din baza de calcul prevăzuți la art. 28; art. 29 alin. (1) lit. b), ca: pentru fiecare an care depășește vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă cate 1%. Având in vedere că vechimea cumulatei este de 45 ani, rezultă că vechimea cumulată de 25 de ani este depășită cu 20 ani, si se adaugă un procent de 20% cate un an pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani); art. 108: la stabilirea pensiei militare de stat se acorda un spor de 3%, 6%, 9% in funcție de transele de vechime a contribuției la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contribuția individuală la buget; art. 30, pensia stabilită, recalculată şi actualizată in condițiile legii, nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul folosita la stabilirea pensiei militare; art. 60 alin. (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei.

In aplicarea prevederilor legale menționate anterior, cuantumul pensiei militare de stat stabilit prin Decizia nr. 169203/1/24.04.2019, a fost calculat astfel: procent acordat pentru 25 de ani vechime = 65%; procent acordat pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani (45 de ani (vechimea cumulată conform art. 25 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare) - 25 de ani] x 1% = 20 %; procent acordat pentru vechimea contribuției la fondul pentru pensia suplimentară si/sau buget = 9%.

Având in vedere că la data deschiderii drepturilor de pensie ale reclamantului erau in vigoare prevederile art. 60 alin.(1) Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor ace normative din domeniul pensiilor de serviciu, potrivit cărora la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul a pensiei; cuantumul pensiei nete stabilit mai sus in suma de 4.632 lei (poziția C.4/Decizie) este mai mare decât media soldelor nete, respectiv suma de 2.822 lei, (înscrisa la punctul 7 al Fisei de pensie nr. A-689 din 03.04.2019, întocmit de Unitatea Militară nr. [...] Constanţa si preluată la poziția B.11.5/Decizie), pensia netă nu poate fi mai mare de 2.822 lei.

Legea nr. 223/2015 a intrat în vigoare la data de 01.01.2016 şi la art.109 alin. l prevede că pensiile militarilor recalculate în baza Legii nr.119/2010 şi revizuite în baza O.U.G. nr.1/2011 (aprobată prin Legea nr.165/2011 cu modificările şi completările ulterioare), devin pensii militare de stat şi se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art.28 din lege.

Ca urmare, începând cu această dată, cuantumul pensiilor militarilor nu mai este calculat prin raportare la punctajul mediu anual, ci prin determinarea procentelor prevăzute de art.29, 30 şi 108 din baza de calcul reglementată de art.28 din Legea nr.223/2015.

În aplicarea Legii nr.223/2015 au fost emise Ordinul ministrului apărării naţionale nr.25/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat (publicat în M. Of. nr.214/23.03.2016) şi Ordinul ministrului apărării naţionale nr.123/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar (M.Of. nr.982/30.12.2015).

În speţă, decizia contestată nr.91712/2 din 10.11.2016 s-a emis ca urmare a comunicării de către Centrul Militar Zonal Constanţa (U.M. [...] Constanţa) a Fişei cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul, nr. P 1012/14.06.2016, întocmită în baza Ordinului ministrului apărării naţionale nr.123/2015 şi a H.G. nr.1294/2001 cu modificările şi completările ulterioare. Prin această decizie, conform art.63 alin.1 lit.b din Legea nr.223/2015 şi art.6 alin.7 din anexă/M. 123/2015, drepturile de pensie s-au stabilit începând cu data de 01.02.2016.

În ceea ce priveşte procentul de 85% care s-a aplicat la baza de calcul în decizia de recalculare, potrivit art. 29 alin.1 din Legea nr.223/2015: pentru militarii cu vechime cumulată de cel puţin 25 de ani, procentul este în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28 (în speţă, baza de calcul este de 5103 lei); pentru fiecare an care depăşeşte vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%.

Legiuitorul a statuat în cuprinsul art.30 din lege că: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28".

În cazul reclamantului, la baza de calcul s-a aplicat chiar procentul maxim de 85%, astfel că nu se poate vorbi despre vreo plafonare sau eliminare a sporului acordat pentru contribuţia de 6% la Fondul pentru pensia suplimentară. De asemenea, la cuantumul astfel stabilit s-a adăugat suma aferentă Ordinului/Semnului onorific şi cea corespunzătoare majorării/indexării cu 5% aferentă anului 2019.

II. Apelul:

1. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul [...], solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de apel, reclamantul a arătat că motivarea hotărârii nr. 41544/18.07.2019 a fost realizată incomplet, nereferindu-se la includerea în calculul pensiei a procentului de 20% reprezentând sporul acordat prin art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995. Totodată, motivarea a fost neclară, cuprinzând aprecieri de ordin general, apreciindu-se abstract că aplicarea sporului de 9% pentru pensia suplimentară depinde numai de voinţa sau de necesităţile statului în mod general şi pe viitor, deşi apelantul a arătat în concret că este beneficiarul unui drept actual, reglementat printr-un act normativ. Nu a fost arătat modul concret de calcul prin care s-a avut în vedere includerea acestui spor în cuantumul pensiei. Prima instanţă trebuia să aibă în vedere că stabilirea, determinarea şi deschiderea dreptului la pensie prin plata efectivă a acestor prestaţii pecuniare trebuie să se facă şi să fie circumscrise normelor de drept incidente, cuprinse expres, imperativ şi limitativ în Legea nr. 223/2015, HG nr. 146/2016 şi Ordinul nr. 31/2016. Prima instanţă trebuia să aibă în vedere şi art. 67 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, în sensul că evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat în mod expres, dar şi normele din Legea nr. 573/2004 în vigoare la 1.01.2005, art. 12, astfel modificat  prin Legea nr. 149/2018. Sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 trebuie să se aplice la cuantumul pensiei prin adăugare la pensia netă, iar nu prin includerea în baza de calcul a pensiei militare lunare astfel determinate. În condiţiile în care textul de lege vorbeşte de cuantumul pensiei, iar nu de baza de calcul a pensiei, majorarea procentuală în discuţie se calculează după plafonarea pensiei conform de art. 30 din Legea nr. 223/2015, la 85% din baza de calcul prevăzută de art. 28 din acest act normativ.

2. Prin întâmpinare, intimata pârâtă a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că, indiferent de cuantumul pensiei rezultate după aplicarea sporului prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 la procentul de calul de 65%, pensia acordată nu poate fi mai mare decât baza de calcul prevăzută de art. 28, aşa cum prevede art. 30 din aceeaşi lege. Sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 s-a aplicat la stabilirea cuantumului pensiei brute, iar potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor lunare nete corespunzătoare soldelor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei, adică 100% din această medie, respectiv suma de 2.822 lei menţionată în Situaţia soldelor lunare realizate menţionată şi fişa de pensie nr. A689/3.04.2019 întocmită de UM [...] Constanţa.

3. În cadrul judecăţii în apel a fost ataşat dosarul de fond şi nu au fost administrate probe noi.

4. În cererea de apel, apelantul a indicat ca intimată şi Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, care însă nu a figurat ca parte în primă instanţă. Având în vedere că, potrivit art. 478 alin. 1 C. proc. civ., „[p]rin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe”, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale nu este parte în apel, aşa cum nu a fost parte nici în primă instanţă, sentinţa apelată fiind pronunţată numai în contradictoriu cu intimata Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, singura pe care reclamantul a indicat-o ca pârâtă prin cererea de chemare în judecată.

III. Analiza apelului:

1. Prima instanţă a fost sesizată cu o contestaţie împotriva hotărârii nr. 41544/18.07.2019 a intimatei, prin care s-a respins contestaţia administrativă formulată de apelant împotriva deciziei nr. 169203/1/24.04.2019, prin care i-a fost acordată pensia militară de stat.

2. În cuprinsul deciziei, s-a reţinut că sporul pentru contribuţia la pensia suplimentară este de 9%, baza de calcul prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015 este de 4.826 lei, procentul de calcul al pensiei este de 85%, rezultând cuantumul pensiei de 4.103 lei (4.826 x 85% = 4.102,10, rotunjit 4.103). La această sumă a fost adăugată suma de 821 lei reprezentând spor potrivit art. 11 din Legea nr. 80/1995, rezultând pensia brută de 4.924 lei, respectiv pensia netă de 4.632 lei. A fost însă acordată pensia netă de 2.822 lei, reprezentând media soldelor/salariilor lunare nete, invocându-se la litera D din decizie art. 60 din Legea nr. 223/2015, căreia îi corespunde pensia brută de 2.913 lei.

3. Prin hotărârea nr. 41544/18.07.2019, Comisia de contestaţii a respins contestaţia administrativă formulată de apelant împotriva acestei decizii, arătându-se că, în vederea verificării exactităţii datelor din buletinele de calcul, titularul se poate adresa UM [...] Constanţa, care a emis Situaţia soldelor/salariilor lunare brute, iar în privinţa aplicării art. 108 din Legea nr. 223/2015 a arătat că plafonarea de 85%, cu includerea procentului aferent pensiei suplimentare, a fost corect aplicată de Casa de pensii sectorială, sens în care a citat considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 652/2018 şi a invocat art. 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015.

4. Sub aspectul nivelului de concreteţe a motivării hotărârii Comisiei de contestaţii în privinţa sporului de 9% prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea constată că motivarea este suficientă şi clară, comisia arătând că acest spor se include în plafonarea la  85%, iar această apreciere acoperă şi situaţia concretă a apelantului, la stabilirea pensiei căruia s-a aplicat chiar această plafonare, prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015.

5. Este adevărat că motivarea hotărârii comisiei de contestaţii nu cuprinde referiri şi la sporul de 20% prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995, însă această lipsă nu afectează cu nimic situaţia apelantului, care şi-a putut adresa criticile aduse prin contestaţia administrativă şi în faţa instanţei de judecată, care le-a analizat în mod efectiv. De altfel, el s-ar fi putut adresa în aceleaşi condiţii instanţei de judecată şi dacă comisia de contestaţii ar fi omis să soluţioneze întreaga contestaţie administrativă, astfel cum a stabilit Curtea Constituţională prin decizia nr. 956/2012: „nesoluţionarea contestaţiilor şi necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii nu împiedică accesul la justiţie”.

6. Cu privire la sporul de 9% aferent contribuţiei pentru pensia suplimentară, Curtea reţine că plafonarea la 85% din baza de calcul a fost aplicată potrivit art. 30 din Legea nr. 223/2015, care prevede că „pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28”. Această prevedere completează art. 29, care prevede calcularea pensiei prin utilizarea procentului de 65% asupra bazei de calcul, cu acordarea a 1% suplimentar pentru fiecare an de vechime care depăşeşte 25 de ani, precum şi art. 108 din aceeaşi lege, care prevede aplicarea unor sporuri procentuale cu ocazia stabilirii, recalculării sau actualizării pensiilor pentru perioadele în care „militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget”.

7. Întrucât aceste din urmă procente se aplică, potrivit art. 108 din Legea nr. 223/2015, „la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare”, iar limita de 85% din baza de calcul priveşte, potrivit art. 30, „pensia stabilită, recalculată şi actualizată”, rezultă că această limită de 85% se aplică totalului pensiei stabilite, recalculate sau actualizate, după aplicarea majorărilor prevăzute de art. 29 şi art. 108 din lege; prin urmare, aceste majorări, acordate în considerarea vechimii în funcţie ca militar, precum şi ca civil, nu pot conduce, singure sau împreună, la o pensie mai mare de 85% din baza de calcul.

8. Rezultă că în mod corect plafonul de 85% din baza de calcul a pensiei a fost aplicat subsecvent aplicării sporului de 9% aferent contribuţiei pentru pensia suplimentară, acesta din urmă neputând conduce la depăşirea plafonului de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015.

9. Cu privire la sporul de 20% prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, s-a arătat mai sus la punctul 2 că acesta a fost adăugat cuantumului de 4.103 lei al rezultat ca urmare a aplicării plafonului de 85% asupra bazei de calcul de 4.826 lei, dar ca urmare a aplicării unui al doilea plafon, anume cel prevăzut de art. 60 din Legea nr. 223/2015, a fost acordată pensia netă de 2.822 lei, reprezentând media soldelor/salariilor lunare nete.

10. Art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 prevede următoarele: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.” Potrivit art. 3 lit. m) din aceeaşi lege, pensia netă este „pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare”.

11. Potrivit art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, „[p]ensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei” (denumirea Ordinul "Meritul Militar" a fost înlocuită cu denumirea "Semnul onorific", potrivit art. 10 pct. 3 şi 4 şi art. 87 alin. 3 din Legea nr. 29/2000).

12. În primul rând, din interpretarea literală a art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, Curtea constată că beneficiarului „Semnului Onorific” i se cuvine un spor al cuantumului pensiei. În al doilea rând, potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul.

13. Susţinerea apelantului în sensul că sporul prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 223/2015 s-ar aplica asupra cuantumului pensiei nete, adică a celei rezultate în urma aplicării plafonării prevăzute de art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, care este în acelaşi timp, potrivit art. 3 lit. m) din aceeaşi lege, pensia brută din care s-a dedus deja impozitul pe venit, nu are fundament legal. Un astfel de fundament nu se găseşte nici în Legea nr. 223/2015, HG nr. 146/2016 şi Ordinul nr. 31/2016, invocate de apelant, nici în alt act normativ.

14. Nici art. 67 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 sau art. 12 din Legea nr. 573/2004 nu conduc la altă concluzie, întrucât art. 11 alin. 3 în Legea nr. 80/1995 nu este o lege specială în raport cu art. 60 din Legea nr. 223/2015, ci dimpotrivă art. 60 din Legea nr. 223/2015 instituie un plafon la nivelul pensiei nete, aplicabil la finalul întregului proces de stabilire a pensiei brute, care cuprinde inclusiv situaţia reglementată de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.

15. Astfel, din împrejurarea că veniturile din pensii sunt supuse impozitului pe venit, astfel cum rezultă din coroborarea art. 61 lit. e) şi art. 99 din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, şi din aceea că beneficiul litigios este tot un venit din pensii, care nu este exclus de la includerea în baza de calcul al impozitului pe venitul din pensii, trebuie conchis că şi acest beneficiu litigios se include în cuantumul brut al pensiei de serviciu, care constituie, în integralitate, bază de calcul pentru stabilirea impozitului pe venitul din pensii şi din care se determină, prin deducerea impozitului pe venit, pensia de serviciu netă.

16. Nu există niciun temei pentru a aplica sporul de 20% prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 asupra pensiei nete, întrucât aceasta din urmă nu este un rezultat intermediar în cadrul calculului pensiei, la care să se mai poată adăuga ceva, ci este rezultatul final al calcului pensiei. Stabilirea pensiei nete este ultima operaţiune de calcul pentru stabilirea pensiei şi constă în scăderea din pensia brută a impozitului aferent. Astfel, peste pensia netă nu se mai poate adăuga nimic, deci sporul prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu se poate lua în calcul decât la stabilirea pensiei brute, aşa cum Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a şi procedat prin decizia nr. 169203/1/24.04.2019, contestată de apelant.

17. În speţă, dispoziţiile art. 60 (alin. 1) din Legea nr. 223/2015, în forma rezultată în urma modificărilor operate prin O.U.G. nr. 59/2017 şi prin O.U.G. nr. 114/2018, au fost respectate, prin decizia de acordare litigioasă pensia netă a reclamantului fiind plafonată la nivelul de 2.822 lei, atât cât constituie şi media salariilor nete lunare realizate de acesta la funcţia de bază corespunzătoare salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, medie comunicată de fostul său angajator şi necontestată în cauză.

18. În acelaşi sens, din interpretarea istorico-teleologică a art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma rezultată în urma modificărilor operate prin O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare inclusiv la expunerea de motive din cuprinsul preambulului actului normativ modificator, Curtea reţine că legiuitorul delegat a urmărit, prin adoptarea O.U.G. nr. 59/2017, plafonarea cuantumului net al pensiilor de serviciu stabilite în temeiul Legii nr. 223/2015 la valoarea netă a bazei de calcul utilizate la stabilirea pensiei, adică a salariilor lunare nete realizate în perioada de referinţă, indiferent de cota procentuală din baza de calcul cuvenită beneficiarului, adică indiferent de:

- vechimea cumulată a acestuia, cu relevanţă în stabilirea cuantumului (procentului) pensiei de serviciu conform art. 29 alin. 1 lit. a şi b din Legea nr. 223/2015,

- numărul anilor de contribuţie ai acestuia la pensia suplimentară, cu relevanţă în stabilirea cuantumului (procentului) pensiei de serviciu conform art. 108 din acelaşi act normativ,

- acordarea sporului la cuantumul (procentual din baza de calcul a) pensiei în temeiul art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.

19. Prin decizia nr. 849/12.12.2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 206/13.03.2020, având a se pronunţa asupra compatibilităţii plafonărilor cuantumului pensiei de serviciu instituite prin art. 30, în forma modificată prin O.U.G. nr. 57/2015, respectiv prin art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma modificată prin O.U.G. nr. 59/2017, cu dreptul fundamental la pensie, consacrat în art. 47 alin. 2 din Constituţia României, revizuită, instanţa de contencios constituţional a conchis că aceste plafonări nu aduc atingere dreptului fundamental la pensie, fiind compatibile cu regimul constituţional de protecţie a acestuia, reţinând, în fundamentarea acestei concluzii, următoarele considerente decisive în cuprinsul paragrafelor 23 şi 26 ale deciziei:

„23. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituţionalitate prevede, ca şi în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. [...]

26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziţii de lege pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reţine că această reglementare este în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, paragraful 35, precitată)”.

20. Constatând astfel că prima instanţă a stabilit corect situaţia de fapt şi a făcut o corectă aplicare a legii, pronunţând o hotărâre legală şi temeinică, pentru motivele expuse în cuprinsul deciziei civile de faţă, în baza art. 480 alin. 1 C. proc. civ., Curtea va respinge apelul formulat în cauză ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare