Granituire

Pe rolul instanţei se află judecarea cererii formulată de către reclamanţii A.V. şi A.I. în contradictoriu cu pârâţii K.C. şi K.E.O. având ca obiect grăniţuire – ieşire din indiviziune.

În lipsa părţilor.

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 10.01.2017, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 17.01.2017, apoi pentru data de 25.01.2017, iar ulterior pentru data de astăzi, 1.02.2017.

I N S T A N Ţ A

Prin încheierea de şedinţă publică din 15.05.2013 s-a dispus disjungerea cererii reconvenţionale din dosarul  nr.13058/320/2012 al Judecătoriei Tg.-Mureş, având ca obiect ieşire din indiviziune formulată de reclamantul A.V. în contradictoriu cu  pârâtele K.K. şi K.E.O..

Prin cererea reconvenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15.05.2013 sub nr. 5942/320/2013, reclamantul pârât reconvenţional A.V. în contradictoriu cu  pârâtele reclamante reconvenţionale K.K. şi K.E.O. a solicitat a se constata:

- cu privire la imobilul casă de locuit …. existenţa coproprietăţii indivize lor în cotă de câte ½ parte cu pârâta reclamantă-reconvenţională K.K.;

- a se dispune sistarea stării de indiviziune cu privire la ap. nr.., - în suprafaţă de …., având cota de 1/3 parte faţă de întregul imobil, - prin împărţirea în natură a casei de locuit conform Anexei 5, astfel:

- prin atribuirea lotului 1 reclamantei pârâte-reconvenţională (a suprafeţei de 36,25 mp., reprezentând 54%), compusă din una cameră de 20,7 mp., un antreu de 3,75 mp., una baie de 3 mp., una bucătărie de 8,8 mp, cu pivniţă de 5,2 mp. şi pod de 29,25 mp.;

- prin atribuirea lotului 2 reclamantului (în suprafaţă de 30,75 mp., reprezentând 46%) compusă din una cameră de 15 mp. (fosta bucătărie), una bucătărie de 3 mp. (fost antreu), una cămară de alimente de 6 mp., o baie de 3 mp., şi un antreu de 3,75 mp. cu pivniţă de 5,2 mp. şi pod de 29,25 mp.

- a se dispune:

- cu privire la teren având destinaţie „grădină" prin împărţirea în natură potrivit folosinţei faptice, conform Anexei 6,

- demolarea construcţiilor ridicate ilegal, în mod abuziv, fără autorizaţie şi fără acordul lor pe terenul coproprietatea părţilor, respectiv a casei de vară din lemn ridicată pe fundaţie de beton, a garajului de 16 mp., a şopronului, toate fiind edificate după anul 1985 precum şi a bucătăriei de vară alipită ap. III., neînscrisă în c.f.;

- obligarea pârâtelor la plata sultei cuvenite pentru diferenţa de suprafaţă rezultată în urma partajului casei de locuit şi terenului,

- obligarea pârâtelor la plata sumei totale de 2250 EUR corespunzător a 9.844 RON cu titlu de despăgubire pe perioada 1 aprilie 2010 martie 2013 precum şi la plata sumei de câte 100 EUR pe luna socotit de aprilie 2013 şi până la predarea efectivă a apartamentului realizat în urma partajării în natură;

- obligarea pârâtelor de a lăsa liber curtea comună prin desfiinţarea grădinii aflat la intrarea în imobil ce împiedică folosinţa nestingherită a acesteia;

- obligarea pârâtelor să-şi ţină animalele de companie doar pe terenul ce urmează să fie atribuit reclamantei pârâte- reconvenţional în loc închis, respectiv să elibereze locul astfel amenajat în curtea comună ;

- obligarea pârâtelor la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că, a dobândit ap. nr. … în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. 4938/1974 dată de la care locuieşte efectiv la această adresă. Anterior imobilul a format în tot unitar (str. D. …), care în temeiul încheierii nr. 5068-69/1 iunie 1974 a Notarului de Stat Judeţean Mureş a fost împărţit în trei apartamente. Au rămas în indiviziune forţată curtea, grădina, împrejmuirile şi instalaţiile exterioare.

De asemenea a mai arătat că prin partajarea în natură a ap. nr. III. conform propunerii lui (Anexa5) reclamantei pârâtă-reconvenţională iar reveni din suprafaţa totală de 67 mp. o suprafaţă de 36,25 mp., reprezentând 54% din întreg, dispunând de una cameră de 20,7 mp., un antreu de 3,75 mp., una baie de 3 mp., una bucătărie de 8,8 mp. La această se adaugă o pivniţă de 5,2 mp. şi 1/2% parte din pod respectiv de 29,25 mp. Lotul s-ar atribui acestuia şi ar avea o suprafaţă totală 30,75 mp. din locuinţă, reprezentând 46% din întreg, compusă din una cameră de 15 mp. (fosta bucătărie), una bucătărie de 3 mp. (fost antreu), una cămară de alimente de 6 mp., o baie de 3 mp., şi un antreu de 3,75 mp. La cresta se adaugă cotă parte din pivniţă respectiv 5,2 mp. şi din pod de 29,25 mp.

Consideră că prin acest mod de împărţire a imobilului casă de locuit ap. III. este echitabil fiecare dintre coproprietari beneficiind de câte o cameră şi dependinţele necesare unei vieţi decente, acesta având nevoie de apartament din moment ce actualmente în ap. nr. II. locuiesc 3 generaţii respectiv 2 familii, adică 5 persoane.

De asemenea a menţionat faptul că, prin împărţirea în natură a terenului suprafaţă de 184,5 mp. conform folosinţei faptice pârâtelor reclamantei reconvenţională ar reveni o suprafaţă, de 105 mp (57%) iar lui 79,5 np. (43%) conform propunerii lui (Anexa 6). Totodată rămâne în folosinţă comună curtea în suprafaţă totală de 113 mp.

Pe această suprafaţă s-au construit în mod abuziv, fără consimţământul lui prealabil şi fără autorizaţie de construire, o casă de vacanţă din lemn pe fundaţia de beton, un garaj şi un şopron, solicitând demolarea acestora împreună cu bucătăria de vară alipită apartamentului III., neînscrisă în c.f., întrucât îngreunează folosinţa liberă şi nestingherită a curţii cât şi a terenului. De asemenea a solicitat eliberarea suprafeţei de 7 mp. din curtea comună ocupată în mod abuziv de pârâta reclamantă-reconvenţională prin amenajarea a unei grădini de flori, care împiedică folosinţa curţii cu autovehiculul ce-l deţine.

Pârâtele-reclamante reconvenţionale abuzează de spiritul lui de bună vecinătate întrucât în curtea comună deţin animale de companie, două câini, care provoacă nelinişte zilnic, o stare psihică de nelinişte şi de groază nepoatei lui de 4 ani, care, din cauza pericolului ce reprezintă aceste animale, nelegate şi nepăzite şi a mizeriei ce produc, nu poate să se joace în curte şi nici să invite alţi copii. Ori în această situaţie se impune ca aceste animale împreună cu cuştile lor să fie mutate pe un loc îngrădit şi păzit pe lotul de teren ce revine acestora.

Având în vedere că pârâtele ocupă din 1985 întregul ap. III., a cărui coproprietar este în cotă de 1/2 parte, fără să îi achite vreo sumă de bani drept chirie, refuzând încheierea unui contract de locaţiune consideră că prin fapta lor i-a cauzat un prejudiciu pe care trebuie să-l repare. Aşa fiind prin neachitarea contravalorii folosinţei cotei de 1/2 parte a apartamentului a suferit un prejudiciu echivalent cu cuantumul chiriei lunare la care pârâtele erau ţinute în temeiul dispoziţiunilor actelor normative în vigoare şi a cutumei locale din moment ce prin darea imobilului în chirie ar fi putut obţine în mod legal venituri suplimentare. Consideră că, analizând preţul de piaţă al chiriei pentru apartamente asemănătoare celui în prezenta cauză, conform estimărilor este îndreptăţit pe perioada 1 aprilie 2010-31 martie 2013 la suma totală de 2250 EUR corespunzător a 9.844 RON reprezentând despăgubire precum şi la plata sumei de câte 100 EUR pe lună socotit de la 1 aprilie 2013 şi până la predarea efectivă a apartamentului realizat în urma partajării în natură.

Faţă de cele de mai sus a solicitat admiterea cererii reconvenţionale pentru motivele de fapt şi de drept arătate.

În drept a invocat art. 82, art. 112, art. 115 şi urm., art. 119 şi urm., art. 138 şi urm., art. 274, art. 275, art. 6731 - 67314 C. pr. civ., art. 634 şi urm., art. 669 şi urm., art. 1349, art. 1357, art. 1375-1377, art. 1381-1382 n. C. civ. precum şi celelalte dispoziţiuni legale în materie în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C. pr. civ. a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

La data de 19.06.2013 reclamantul pârât reconvenţional a depus la dosar precizare de acţiune prin care a solicitat a se lua în considerare modificarea petitului 3 din acţiune iar prin hotărârea ce urmează a se pronunţa  să se dispună:

- cu privire la teren, având destinaţia de grădină şi teren aferent anexelor în sensul partajării în natură a suprafeţei în cote egale de câte 1/2 parte pentru părţi;

- prin împărţirea în natură a terenului în suprafaţa totală de 184 mp., atât reclamanţilor cât şi pârâtei de rd. I. ar reveni câte 92 mp., rămânând în folosinţă comună curtea de 113 mp.

- prin împărţirea în natură a terenului aferent construcţiilor anexe şi a grădinii conform anexei s-ar realiza un partaj echitabil între părţi, ceea ce presupune ca pârâţii să-şi mute gardul şopronului (pct.13-14) în linie continuă cu zidul garajului lor (pct.3-15), linia de hotar dintre cele două proprietăţi fiind la pct. 4-15-3.

De asemenea terenul aferent cămării de lemne pct. 16-1 7-18-2 în suprafaţă de 4 mp, pe care doreşte după efectuarea partajului ap. 3 să construiască o baie,  i-ar reveni în schimbul suprafeţei de teren de 7 mp. ocupată de pârâtă din curtea comună fiind împrejmuită şi amenajată ca grădină de flori. Astfel petitul 7 din acţiune ar rămâne fără obiect.

La data de 17.06.2014 reclamantul a depus la dosar o altă precizare a cererii reconvenţionale  în sensul că renunţă la petitul nr. 4 privind „demolarea construcţiilor ridicate ilegal, în mod abuziv, fără autorizaţie şi fără acordul lui pe terenul coproprietatea părţilor, respectiv a casei de vară din lemn ridicată pe fundaţie de beton, a garajului de 16 mp., a şopronului, toate fiind edificate după anul 1985 precum şi a bucătăriei de vară alipită ap. III., neînscrisă în c.f."

De asemenea renunţă la petitul nr. 7 privind „obligarea pârâtelor de a lăsa liber curtea comună prin desfiinţarea grădinii aflat la intrarea în imobil ce împiedică folosinţa nestingherită a acesteia".

Astfel fiind a solicitat ca prin hotărârea ce urmează a se pronunţa să se dispună:

- a se constata cu privire la imobilul casă de locuit ap. III. şi teren situat în Tg. Mureş str. Dorobanţilor nr. 54 înscris în CF nr. 124641 Tg. Mureş existenţa coproprietăţii indivize a subsemnaţilor în cotă de câte ½ parte cu pârâta reclamantă-reconvenţională K.K.;

- sistarea stării de indiviziune cu privire la ap. nr. III. din …., - în suprafaţă de 67 mp, compusă din 1 cameră, 1 bucătărie, 2 antree, 1 baie, 1 cămară de alimente, având cota de 1/3 parte faţa de întregul imobil, - prin împărţirea în natură a casei de locuit conform Anexei 5, astfel:

- prin atribuirea lotului 1 reclamantei pârâte-reconvenţională (a suprafeţe de 36,25 mp., reprezentând 54%), compusă din una cameră de 20,7 mp., un antreu de 3,75 mp., una baie de 3 mp., una bucătărie de 8,8 mp, cu pivniţă de 5,2 mp. şi pod de 29,25 mp.;

- prin atribuirea lotului 2 lui (în suprafaţă de 30,75 mp., reprezentând 46%) compusă din una cameră de 15 mp. (fosta bucătărie), una bucătărie de 3 mp. (fost antreu), una cămară de alimente de 6 mp., o baie de 3 mp., şi un antreu de 3,75 mp. cu pivniţă de 5,2 mp. şi pod de 29,25 mp.

- a se dispune:

- cu privire la teren, având destinaţia de grădină şi teren aferent anexelor (garaje şi şoproane) în sensul partajării în natură a suprafeţei în cote egale de câte Vi parte pentru părţi;

-  obligarea pârâtelor la plata sultei cuvenite pentru diferenţa de suprafaţă rezultată în urma partajului casei de locuit şi terenului;

- obligarea pârâtelor la plata sumei totale de 2250 EUR corespunzător a 9.844 RON cu titlu de despăgubire pe perioada 1 aprilie 2010 - 31 martie 2013 precum şi la plata sumei de câte 100 EUR pe lună socotit de la 1 aprilie 2013 şi până la predarea efectivă a apartamentului realizat în urma partajării în natură;

-  obligarea pârâtelor să-şi ţină animalele de companie (câinii) doar pe terenul ce urmează să fie atribuit reclamantei pârât-reconvenţional în loc închis, respectiv să elibereze locul astfel amenajat în curtea comună ;

- obligarea pârâtelor la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată;

În probaţiune, instanţa a administrat proba cu următoarele înscrisuri în copie: chitanţe (f.9-11, 79, 80, 89, 112, 121, 152-155, 157, 189,195, 241-244, 253, 264-268, 282, 290, 304, 318, 326, 332, 333, 359-360419, 426, 439, 447, 457-467), extras CF (f.13-14, 24-25, 401,), certificat de moştenitor (f.15-16,228), contract de vânzare cumpărare (f.17-18, 441-442), planşe foto (f.20, 23, 100-107), schiţe (f.21-22, 82, 263, 264, 28, 301), adrese (f.26, 100, 162, 254,255, 315, 331), certificat de atestare fiscală (f.27,146), cererii (f.28), centralizator (f.29), copii CI (f.30,63-67), cupon de pensie (f.31,63-67), adeverinţe (f.32, 33, 69, 70), bonuri de casă, facturi (f.35-60), declaraţii (f.61), certificat de naştere (f.68,232), interogatoriu (f.124-133), plan apartament (f.142-144), notă de evaluare (f.164, 334), raport de expertiză tehnică-judiciară (f.165-180, 337-356), raport de expertiză tehnică specialitatea topografie (f.196-216), cererii (f.269-272), pagini din Flash (f.276), plic (f.416), completări la raportul de expertiză tehnică şi răspuns la obiecţiunile formulate de către reclamant (f.427-433),

Au fot audiaţi martorii B.G. fila 133, D.A. fila 134, B.L. fila 135 din dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Imobilul în litigiu este situat în Târgu Mureş, str. D., şi constă într-un apartament (cu ...) şi cota aferentă de teren, aflat într-o curte comună cu alte două apartamente, din care apartamentul nr. 1 aparţine pârâtei, iar apartamentul nr. 2 – reclamanţilor. Potrivit CF 124641-C1 Târgu Mureş, apartamentului ... îi revine cota parte comună de 1/3, apartamentul fiind compus din 1 cameră, 1 bucătărie, 2 antree, 1 baie, 1 cămară de alimente, cu cota de 1/3 parte din întregul imobil,  cf. col. ...417. Asupra imobilului în litigiu este înscris dreptul de proprietate asupra cotei ideale de 2/4 , dobândită în baza certificatului de moştenitor nr. 752/1984, în favoarea pârâtei K.K., asupra cotei ideale de ¼, dobândit prin succesiune în baza actului nr. 1695/1994, în favoarea reclamantului A.V. şi asupra cotei de ¼, în baza actului notarial nr. 738/2012 – în favoarea reclamantului  A.V. şi a reclamantei A.I. – ca şi bun comun. Cei doi reclamanţi nu au solicitat instanţei să analizeze distinct cele două sferturi deţinute de dânşii din proprietatea în indiviziune,  astfel că nu s-a realizat o distincţie din perspectiva regimului comunităţii de bunuri, instanţa având în vedere că părţilor din prezentul litigiu (pe de o parte reclamanţilor, împreună pe de altă parte pârâtei) l-i se cuvine, potrivit înscrierilor în cartea funciară, cote ideale de câte ½ din imobilul în litigiu.

Potrivit art. 137 alin. 1 din vechiul Cod de Procedură Civilă se impune a se analiza cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei K.E.O. invocată de pârâtă prin reprezentant la termenul de judecată din data de 19.06.2013 (f. 84), excepţie unită de instanţă cu fondul cauzei prin Încheierea din data de 26.06.2013. În ce priveşte petitele 1,2,3,4 ale acţiunii precizate, observăm că acestea vizează constatarea stării de coproprietate în care se află reclamanţii cu pârâta K.K., şi sistarea acestei stări de indiviziune, prin atribuirea de loturi de valori apropriate părţilor, şi obligarea pârâtei la sultă compensatoare. În mod evident, aceste petite nu privesc pârâta K.E.O., care nu are vreun drept real asupra respectivului imobil, astfel că se impune a se admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei K.E.O. în ce priveşte petitele 1, 2, 3, şi 4 ale acţiunii precizate, şi a se respinge faţă de pârâta K.E.O. petitele 1,2,3,4 ca fiind formulate în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

În ce priveşte solicitarea reclamanţilor de a fi obligate pârâtele la plata unor despăgubiri pentru utilizarea acestor părţi din imobil, şi la îndepărtarea câinilor de pe proprietate, reţinem că această solicitare poate fi analizată, pe fond, şi raportat la pârâta K.E.O., persoană despre care se indică faptul că ar fi utilizat efectiv imobilul.

În ce priveşte cererea de sistare a stării de coproprietate formulată, reţinem că, potrivit art. 670 C.civ., „Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.”, şi potrivit art. 676 alin. 1 C.civ. „(1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.” 

În cazul de faţă, litigiul a fost promovat pe fondul neînţelegerii dintre părţi în privinţa modalităţii de sistare a stării de coproprietate asupra apartamentului 3 şi a terenului aferent. Pentru a se identifica o modalitate de sistate a stării de coproprietate cât mai echitabilă pentru ambele părţi, s-au efectuat în dosar o expertiză tehnică topografică, de către expert M.O. (f. 196-216), şi expertiza tehnică în construcţii a expertului P.I. (f. 337-356, 427-433, 449-451). Pe parcursul judecării procesului, poziţiile părţilor au devenit mai convergente, reclamanţii renunţând la solicitarea iniţială de obligare a pârâtelor la demolarea construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire pe terenul în cauză – casa de vară din lemn cu fundaţie de beton, garajul de 16 mp, şi şopronul („toate edificate după anul 1985”), bucătăria de vară alipită apartamentului III, neînscrisă în CF, şi la solicitarea de obligare a pârâtelor de a desfiinţa grădina de la intrarea în imobil.

Observând expertizele efectuate, şi aspectele asupra cărora părţile au ajuns la un acord, apreciem că, în ce priveşte apartamentul nr. …. înscris în CF 124661 nr. top. 4839/1/1/III în suprafaţă de 67 mp, compus, scriptic, din o cameră, o bucătărie, 2 antree, 1 baie, 1 cămară de alimente, având cota de teren aferentă de 1/3 parte din terenul intravilan situat în Tîrgu Mureş, str. D. înscris în CF colectiv nr. 124641-C1, apartament de valoare estimată de 48135 lei, formarea celor două loturi ale părţilor, în conformitate cu expertiza realizată de expert tehnic P.I., se impune a se realiza astfel:

-apartamentul  3/1, al  pârâtei K.K., în suprafaţă construită de  39,66 mp, compus din cameră, antreu, baie,  cu bucătăria de vară, cu jumătate din pivniţă,  în valoare estimată de 27.209 lei.

-apartamentul 3/2, al reclamanţilor, în suprafaţă construită de 30,84 mp compus din hol, cămară, bucătărie, şopron de 7,97 mp, şi jumătate din pivniţă, în valoare estimată de 20.926 lei.

Astfel cum reţine şi expertul, părţile au convenit ca pivniţa să rămână a fi utilizată în comun, în părţi egale, deci în indiviziune forţată, fiecare parte având câte ½ din pivniţă. Tot expertul tehnic a identificat o suprafaţă construită de 39.66 mp a apartamentului 3/1 propus spre atribuire pârâtei, cu valoarea totală de 27.209 lei (f. 343), şi o suprafaţă construită de 30,84 mp pentru apartamentul .../2 al reclamanţilor, cu o valoare aferentă de 20.926 lei. Pentru apartamentul ce urmează a reveni reclamanţilor, s-a avut în vedere suprafaţa de 22,87 mp evaluată la 19.064 lei identificată de expert, la care s-a adăugat suprafaţa şi valoarea şopronului alipit de această parte a apartamentului ..., şopron neidentificat în cartea funciară, în suprafaţă de 7,79 mp şi valoare de 1.862 lei (f. 430).

În ce priveşte şopronul indicat mai sus, poziţia reclamanţilor a fost fluctuantă, respectiv, iniţial au indicat că pârâtele l-au edificat în mod abuziv, după anul 1984, şi au solicitat să fie obligate să-l demoleze, pentru ca apoi să ceară atribuirea lui, subliniind că nu a fost edificat de pârâte. Pe de altă parte, din descrierea apartamentului ... realizată în Planul de situaţie din anul 1974 (f. 229 verso), rezultă că acesta avea un şopron din lemn ataşat la acel moment, aspect confirmat şi de martorul D.A. (f. 134), şi de martorul B.L. (f. 135). Deşi martorul B.G. a afirmat diferit, că soţul pârâtei de rând 1 ar fi edificat şopronul, de vreme ce probele administrate de instanţă în această privinţă sunt contradictorii, reţinem că pârâtele au omis să-şi probeze susţinerea în sensul că dânsele ar fi fost cele care ar fi edificat în concret anexa respectivă.

Menţionăm că, indiferent cine şi când ar fi edificat şopronul din lemn ataşat de viitorul apartament 3/2, acesta a fost dobândit în coproprietate de coproprietarii de la momentul respectiv ai terenului aferent, pe măsura încorporării materialelor (art. 492 din Codul Civil de la 1864). O variantă de  sistare a stării de coproprietate care să stabilească dreptul de proprietate al pârâtei asupra unei anexe la apartamentul reclamanţilor, anexă aflată pe terenul ce va reveni reclamanţilor, şi care ar impune asigurarea accesului separat al pârâtei, şi alte inconveniente practice pentru ambele părţi, limitând şi posibilitatea reclamanţilor de a se bucura de dreptul dobândit de ei, şi reducând substanţial comoditatea viitorului apartament .../2, nu poate fi avută în vedere de către instanţă. O asemenea variantă ar fi de natură să dezechilibreze semnificativ drepturile recunoscute ambelor părţi din proces, drepturi care ar trebui să fie egale.

Ca şi soluţie mai practică, aşadar, se impune ca apartamentul ... să fie împărţit în maniera propusă mai sus, iar în privinţa terenului aferent, se va dispune sistarea stării de indiviziune cu privire la terenul intravilan situat în Tîrgu Mureş, str. D. înscris în CF colectiv nr. 124641-C1, în suprafaţă scriptică de 554 mp, potrivit expertizei topografice întocmite în prezentul dosar de expert M.O., anexa 2 (f.206) ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru suprafaţa reală de 523,29 mp, în suprafeţe egale, astfel:

-Lotul  1, al  pârâtei K.K., evidenţiat pe anexa 2 a expertizei realizate de expert M.O. cu culoare roşie

-Lotul 2, al reclamanţilor A.V.  şi A.I. evidenţiat pe anexa 2 a expertizei realizate de expert M.O. cu culoare albastră;

-Suprafaţa de 140,71 mp reprezentând curte comună va rămâne în continuare în indiviziune.

În ce priveşte valoarea imobilelor astfel identificate, relevanţă are doar valoarea apartamentelor, de vreme ce terenurile au suprafeţe şi valori egale. Reclamanţilor le va reveni un apartament de valoare actuală de 20.926 lei, iar pârâtei un apartament de valoare estimată de 27.209 lei. Sulta compensatorie are rolul de a egaliza loturile, astfel ca cele două loturi (dintre care unul întregit cu sulta) să aibă valori egale. Deci ea nu se poate stabili printr-o simplă scădere din valoarea apartamentului 3/1 a valorii apartamentului 3/2, deoarece o asemenea sultă nu ar face decât să păstreze dezechilibrul. Pentru egalizarea celor două loturi, calculul de efectuat impune stabilirea a jumătate din valoarea întregului imobil, deci a valorii de 24.067,5 lei, valoare care trebuie să revină fiecărei părţi, urmare a sistării stării de indiviziune. Prin urmare, prin stabilirea unei sulte în cuantum de 3.141,5 lei (=24.067,5 lei-20.926 lei) în sarcina pârâtei K.K., cele două loturi se vor egaliza.

În ce priveşte solicitarea reclamanţilor de obligare a pârâtelor să le achite suma de 2250 euro ca şi chirie aferentă perioadei 1 aprilie 2010-31 martie 2013, şi a sumelor de 100 lei/lună calculate în continuare, până la predarea apartamentului, reclamanţii au invocat dispoziţiile legale ce instituie răspunderea delictuală pentru fapta proprie. Potrivit art. 1349 C.civ, „ (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului. (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileşte prin lege specială.” Şi potrivit art. 1357 C.civ.,  „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”

În cazul de faţă, însă, reclamanţi nu au probat o faptă culpabilă sau o culpă a pârâtelor. De altminteri, de vreme ce pârâta K.K. deţinea ½  din imobilul în litigiu, ea avea un drept  de folosinţă a respectivului apartament. Utilizarea apartamentului s-a realizat în condiţiile art. 639 C.civ. nou, şi, anterior, în baza dreptului de proprietate deţinut asupra cotei ideale de ½. Evident, a existat un acord al proprietarilor în ce priveşte utilizarea în această modalitate a imobilului, care a început în anul 1984, nefăcându-se dovada existenţei vreunei notificări sau a unor demersuri luate pentru a se întrerupe actele pârâtelor de a efectua lucrări în curtea comună. Reclamanţii au recunoscut, cu ocazia interogatorului administrat faptul că nu au notificat pârâtele cu privire la pretenţiile proprii asupra apartamentului. Apoi, până la efectuarea anumitor modificări la imobil, modificări pe care părţile le preconizează, apartamentele 3/1 şi 3/2 nici nu vor fi comod de utilizat separat. Nici nu se putea realiza o predare benevolă a apartamentului .../2 din partea pârâtei K., la momentul notificării iniţiale (comunicarea cererii reconvenţionale) de vreme ce nu aşa ceva s-a solicitat iniţial de către reclamanţi, a căror poziţie procesuală a evoluat pe parcursul soluţionării prezentului dosar.

Prin urmare, reţinem că în cauză nu s-a probat existenţa unei fapte culpabile a pârâtelor, nefiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale ca urmare a faptei de folosinţă a imobilului aflat în coproprietate cu reclamanţii.

În ce priveşte solicitarea de obligare a pârâtelor de a îndepărta cei doi câini din partea de curte ce nu va fi în proprietatea lor exclusivă, reţinem că nu s-a probat că ar exista în prezent câini ţinuţi de pârâte în curte. S-a reţinut că în trecut pârâtele aveau în curte un câine lup, câine care, însă, potrivit celor 3 martori audiaţi de instanţă, nu mai este ţinut de pârâte. În ce priveşte câinele mai mic, martorul B.G. a arătat că acesta este ţinut în casă de pârâte, aspect necontestat de ceilalţi martori. Prin urmare, se impune a se respinge ca neîntemeiată şi această solicitare.

În ce priveşte cheltuielile de judecată pretinse de reclamanţi, se impune, în baza art. 276 suportarea lor împreună de către coproprietari, având în vedere, pe de o parte, că prezentul litigiu a fost cauzat de imposibilitatea lor de a conveni asupra sistarea stării de coproprietate, şi, pe de altă parte, că profită ambelor părţi.

Reclamanţii au probat suportarea următoarelor cheltuieli: 712 lei taxă de timbru (f. 9,10), 1550 onorariu avocat (f. 11), 2.729 lei taxă de timbru (f. 79), 1000 lei – onorariu expert P.F., 500 lei – onorariu expert R.M., 1375,02 lei onorariu expert P.I., 5435,37 lei onorariu avocat (f. 457-467). Acţiunea reclamanţilor nu a fost admisă în totalitate, astfel că un cuantum de 1038,87 lei – este apreciată taxa de timbru aferentă petitelor la care s-a renunţat, respectiv au fost respinse. Prin urmare, raportat la cotele de proprietate ale părţilor, se impune ca pârâta K.K. să fie obligată la suportarea a jumătate din cheltuielile de judecată suportate pentru soluţionarea cererii de sistare stare de coproprietate, respectiv la cheltuieli de judecată în cuantum de 6131,26 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea precizată de reclamanţii A.V. şi A.I., domiciliaţi în Târgu Mureş, str. D., , jud. Mureş, în contradictoriu cu pârâta K.K., domiciliată în Târgu Mureş, str. D., …, jud. Mureş.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei K.E.O. domiciliată în Târgu Mureş, str. D., , jud. Mureş, în ce priveşte petitele 1, 2, 3, şi 4 ale acţiunii precizate. Respinge faţă de pârâta K.E.O. petitele 1,2,3,4 ca fiind formulate în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Dispune sistarea stării de indiviziune cu privire la apartamentul nr. III din Tîrgu Mureş, str. D. înscris în CF 124661 nr. top. 4839/1/1/III în suprafaţă de 67 mp, compus, scriptic, din o cameră, o bucătărie, 2 antree, 1 baie, 1 cămară de alimente, având cota de teren aferentă de 1/3 parte din terenul intravilan situat în Tîrgu Mureş, str. D. înscris în CF colectiv nr. 124641-C1, apartament de valoare estimată de 48135 lei, în conformitate cu expertiza realizată de expert tehnic P.I., astfel:

-apartamentul  3/1, al  pârâtei K.K., în suprafaţă construită de  39,66 mp, compus din cameră, antreu, baie,  cu bucătăria de vară, cu jumătate din pivniţă,  în valoare estimată de 27.209 lei.

-apartamentul 3/2, al reclamanţilor, în suprafaţă construită de 30,84 mp compus din hol, cămară, bucătărie, şopron de 7,97 mp, şi jumătate din pivniţă, în valoare estimată de 20.926 lei.

Dispune sistarea stării de indiviziune cu privire la terenul intravilan situat în Tîrgu Mureş, str. D. înscris în CF colectiv nr. 124641-C1, în suprafaţă scriptică de 554 mp, potrivit expertizei topografice întocmite în prezentul dosar de expert M.O., anexa 2 (f.206) ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru suprafaţa reală de 523,29 mp, în suprafeţe egale, astfel:

-Lotul  1, al  pârâtei K.K., evidenţiat pe anexa 2 a expertizei realizate de expert M.O. cu culoare roşie

-Lotul 2, al reclamanţilor A.V.  şi A.I. evidenţiat pe anexa 2 a expertizei realizate de expert M.O. cu culoare albastră;

-Suprafaţa de 140,71 mp reprezentând curte comună va rămâne în continuare în indiviziune.

Obligă pârâta K.K. să achite reclamanţilor sultă compensatoare în cuantum de 3141,5 lei.

Obligă pârâta K.K. să achite reclamanţilor suma de 6131,26 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Respinge ca neîntemeiată, în rest, acţiunea precizată de reclamanţii A.V.  şi A.I. în contradictoriu cu pârâta K.E.O. şi pârâta K.K..

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 1.02.2017.

Domenii speta

Spete similare