Faliment -Procedura insolvenţei.

Decizie 1002A din 15.05.2018


Domeniu: Faliment -Procedura insolvenţei.

Lipsa dovezii calităţii de reprezentant. Termenul limită pentru complinirea acesteia.

Cererea de chemare în judecată nu a fost însoțită, la momentul depunerii, de dovada calității de reprezentant legal a semnatarilor săi motiv pentru care, în considerarea prevederilor art.82 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța a acordat un termen pentru acoperirea acestor lipsuri. Până la termenul acordat, 15 ianuarie 2018, contestatoarea nu s-a conformat obligației instituite în sarcina sa de către judecător.

Din interpretarea prevederilor art.82 din Codul de procedură civilă, rezultă împrejurarea potrivit căreia complinirea lipsurilor constatate nu poate opera direct în calea de atac. Legiuitorul a înțeles să reglementeze în mod explicit remediul acestor deficiențe, prin stabilirea unei proceduri de care partea în culpă să se prevaleze în fața instanței de fond, situație ce nu a fost satisfăcută în cauză.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1002 A din 15.05.2018)

Prin cererea înregistrată la data de 11.10.2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă, contestatoarea I B NV a formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar al debitoarei  P S SRL, solicitând refacerea tabelului preliminar şi înscrierea creanţei băncii în categoria creanţelor chirografare cu drept de vot, prin îndeplinirea condiţiei suspensive.

I.Hotărârea primei instanțe:

Prin sentința civilă nr. 123/15.01.2018 Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civilă a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a persoanelor care au formulat contestaţia şi a dispus anularea contestaţiei ca fiind formulată de o persoană care nu are calitatea de reprezentant.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic, având în vedere că, deşi a fost citată cu menţiunea de a depune dovada calităţii de reprezentant convenţional a persoanelor care au semnat cererea prin depunerea împuternicirii în original sau dovada calităţii de reprezentant legal a acestor persoane prin depunerea certificatului ONRC (la zi) conform art. 151 Cod de Procedură Civilă astfel cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare depusă la fila 32, contestatoarea nu s-a conformat solicitării instanţei.

II. Apelul declarat:

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel I B N.V., prin I B N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti, prin care a solicitat admiterea contestaţiei şi rectificarea tabelului în sensul înscrierii creanţei băncii în categoria creanţelor chirografare cu drept de vot, prin îndeplinirea condiţiei suspensive.

În motivarea cererii apelanta, în ceea ce priveşte excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, a arătat că cei doi angajaţi au semnat în mod corect contestaţia, în concordanţă cu procurile ce le-au fost acordate de reprezentanţii legali ai băncii pentru a reprezenta şi angaja Sucursala din România în faţa terţilor. Cu privire la fondul cauzei, s-a arătat că, întrucât debitorul P S S SRL a garantat prin biletul la ordin seria RNCB3AV nr.0357657 emis la data de 23.12.2014 scadent la data de 15.12.2015 creditul acordat împrumutatului A D, iar creanţa acestuia este exigibilă, se impune înscrierea cu întreaga creanţă având drept de vot. Totodată, s-a arătat că urmare a declarării scadenţei creditului acordat şi a demarării executării silite a împrumutatului încă din septembrie 2015, s-a împlinit condiţia suspensivă a neachitării debitului de către debitorul principal, singura cale de recuperare a debitului fiind prin înscrierea băncii în cadrul prezentei proceduri de insolvenţă.

În drept, au fost invocate prevederile art.456, art.466, art.470 şi urm. C.pr.civ., art.43, art.111 din Legea nr.85/2014.

S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

III. Apărările formulate:

Intimatele nu au formulat întâmpinare.

IV. Măsuri procesuale:

La data de 15 mai 2018 a fost încuviințată apelantei contestatoare cererea de administrare a probei cu înscrisuri, luându-se act că intimatele nu au solicitat administrarea de probe noi în calea de atac.

V. Soluția instanței de apel:

Verificând, în limitele cererii de apel și în condițiile art.479 alin.1 din Codul de procedură civilă, modul în care instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor legale incidente cauzei, Curtea reține că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Se constată de către instanța de apel că este supus analizei sale modul în care judecătorul fondului a soluționat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarilor cererii de chemare în judecată, din perspectiva dispozițiilor art.82 alin.1 din Codul de procedură civilă.

În acest context, Curtea reține că cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VI-a Civilă, reprezentând contestație la tabelul preliminar al creanțelor întocmit în procedura insolvenței debitoarei P S SRL, a fost semnată în numele I B NV, prin I B NV Amsterdam, Sucursala București, de către consilier juridic L.I.P. și specialist restructurări credite D.C.L.

Potrivit dispozițiilor art.151 alin.1,2 și 4 din Codul de procedură civilă, când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii. Reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor.

Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, cererea de chemare în judecată nu a fost însoțită, la momentul depunerii, de dovada calității de reprezentant legal a semnatarilor săi motiv pentru care, în considerarea prevederilor art.82 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța a acordat un termen pentru acoperirea acestor lipsuri. Până la termenul acordat, 15 ianuarie 2018, contestatoarea nu s-a conformat obligației instituite în sarcina sa de către judecător.

Or, în aceste condiții, în mod temeinic și legal judecătorul fondului a făcut aplicarea dispozițiilor art.82 alin.1 din Codul de procedură civilă în sensul anulării cererii, dând eficiență excepției de procedură și cu caracter peremptoriu.

În ceea ce privește înscrisurile administrate ca probă direct în calea de atac a apelului de către contestatoare, cu scopul probării calității semnatarilor cererii, Curtea înțelege să sublinieze că, din interpretarea prevederilor art.82 din Codul de procedură civilă, rezultă împrejurarea potrivit căreia complinirea lipsurilor constatate nu poate opera direct în calea de atac. Legiuitorul a înțeles să reglementeze în mod explicit remediul acestor deficiențe, prin stabilirea unei proceduri de care partea în culpă să se prevaleze în fața instanței de fond, situație ce nu a fost satisfăcută în cauză.

În aceeași măsură, legiuitorul a înțeles să ofere o protecție simetrică suplimentară, în sensul că invocarea lipsei dovezii calității  de reprezentant înaintea primei instanțe să nu poată fi invocată pentru prima oară în calea de atac. În consecință, atât invocarea lipsei dovezii, dar și îndeplinirea obligației legale corespunzătoare au loc în aceeași fază procesuală.

Totodată, Curtea arată că invalidarea hotărârii instanței de fond trebuie să valorifice ca premisă o greșită stabilire a situației de fapt sau o eronată interpretare sau aplicare a legii, caz ce nu se regăsește în prezentul litigiu. La acest moment, partea apelantă se prevalează de propria sa culpă procesuală, față de încălcarea unei obligații stabilite în mod punctual de către legiuitor și circumscrise, în acest caz, etapei procesuale a fondului.

Drept urmare, Curtea a constatat că judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, a cărei menținere se impune, motiv pentru care apelul a fost respins, ca nefondat, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă.