Contestație la executare

Sentinţă civilă 1289 din 17.09.2018


Prin cererea înregistrată în data de 28.03.2018 pe rolul Judecătoriei Caracal sub. nr. ....../207/2018, contestatorul C.T.  a formulat contestație împotriva executării silite declanşate la cererea creditoarei DIRECŢIA SILVICĂ OLT, conform dosarului de executare silită nr. 22/2018 al BEJ I.D., solicitând următoarele:

1. anularea încheierii nr. 491/09.03.2018 pronunţata de Judecătoria Caracal în dosarul nr......./ 207/ 2018,  în temeiul căreia a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite a „titlului executoriu" constând în ,,Act de control fond nr. 3900/18.09.2015" emis de creditoarea Direcția Silvică Olt, având în vedere disp.art.666 alin.5 pct.2  C.p.c.

2. anularea executării silite pornite în dosarul nr. 22/2018 al BEJ  I.D." având in vedere tocmai inexistenta unui titlu executoriu potrivit art.632 şi 638 din C.proc.civilă.

În subsidiar, dacă instanța de executare apreciază că înscrisul intitulat ,,Act de control fond nr. 3900/18.09.2015" emis de creditoarea Direcţia Silvica Olt, face parte din categoria titlurilor executorii enumerate în art.638 din C. proc. civilă se formulează următoarele apărări:

1. excepția necompetenței executorului judecătoresc în executarea titlului executoriu intitulat .,,Act de control fond nr. 3900/18.09.2015 „ emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt, având în vedere dispoziţiile art.105 alin.3 din Legea nr.46/2008 modificată şi republicata;

2. anularea executării silite pornite în dosarul nr. 22/2018 al BEJ „I.D. " având în vedere necompetenta organului de executare.

Se arată că, în baza disp.art.713 al.2 cpc, contestatorul  înțelege să formulează apărări ce vizează fondul dreptului cuprins în titlu executoriu, solicitând instanţie că constate că prejudiciul nu are caracterul unei creanțe certe, lichide şi exigibile,  neîntrunind elementele definitorii  ale titlului executoriu, fapt pentru care pe fond se cere admiterea contestației şi anularea  titlului executoriu sau lămurirea întinderii acestuia.

Se solicită suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare urmând a se face aplicarea disp.art.719 alin.l, art.719 alin.4 pct. l din C.proc.civilă, cererea de suspendare urmând a fi soluţionată potrivit prevederilor art.719 alin.6 din C.proc.civilă, prin încheiere, anterior termenului fixat pentru judecarea contestaţiei.

În temeiul disp.art.453 din C.proc.civilă se solicita plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest litigiu.

In motivarea contestaţiei, arată petentul că a  fost angajat al creditorului Direcţia Silvică Olt până la data de 10.02.2016 pe postul de pădurar în Cantonul 11 F....., din cadrul Ocolului Silvic Caracal, dată la care a fost emisă Decizia nr. 35/10.02.2016, în baza căreia s-a dispus încetarea contractului său de muncă în temeiul dispoziţiilor art. 53 litera b) din Statutul personalului silvic.

Cauzele invocate de către angajator au fost întemeiate pe dispoziţiile art.75 alin. l din Regulamentul intern al RNP Romsilva , respectiv pentru faptul că a înregistrat o pagubă mai mare de 20 mc la o inspecţie sau 50 mc pe an, coroborat cu disp.art.6 litera a) din Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 23 septembrie 2009-Regulamentui de pază a fondului forestier publicat în MO. Partea 1 nr.721/26.10.2009.

S-a reţinut prin raportul responsabilului cu paza şi protecţia fondului forestier din cadrul DS Olt înregistrat sub nr. 4488/25.09.2015, că în urma controlului tematic derulat la OS Caracal s-au constatat deficienţe privind integritatea fondului forestier şi sustragerea ilegală de material lemnos în volum mare, pe o perioadă relativ scurtă într-o zonă aflată în proximitatea unor sate locuite de etnici rromi.

S-a arătat în acest raport că petentul  nu şi-a îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu, fără a se identifica şi indica cu exactitate în ce constau aceste abateri, fapt ce a determinat sustragerea din Cantonul 11 F......., a unui volum de 640,86 mc material lemnos provenind din delicte silvice nejustificate, reţinându-se ca activitatea sa a fost necorespunzătoare şi a determinat acest rezultat.

Petentul a menționat  că a atacat actul de concediere în dosarul nr. 296/104/2016* al Tribunalului Olt, nefiind pronunțată o soluţie definitivă până în prezent, cauza fiind suspendată.

De asemenea, se arata ca Directia Silvica Olt a promovat o actiune in raspundere patrimoniala, înregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr. ..../104/2016, cauza fiind suspendată.

Petentul în continuare expune argumentele de drept care demonstrează că înscrisul intitulat act de control fond nr. 3900/18.09.2015, emis de creditoarea  Direcţia Silvică Olt, nu are caracterul unui titlu executoriu împotriva sa. (Codul Silvic  - Legea  nr.46/2008  - Capitolul VI: Paza pădurilor, art.51 alin.2/1, art. 133 Anexa nr. 1, pct. 12 ).

Controlul de fond nu este o activitate ce are ca scop antrenarea răspunderii patrimoniale a pădurarului întrucât acesta răspunde potrivit art.51 alin.21 din C.silvic şi potrivit HG nr. 1076/2009-Regulamentul de pază al pădurilor (în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafețele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier pe care le are în pază).

Regulamentul de pază al pădurilor aprobat prin HG nr.l076/2009 stipulează în art.art.9 că ,, Pagubele produse fondului forestier naţional, cauzate de neîndeplinirea, totală sau parţială, a atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, se impută celor responsabili, în solidar cu pădurarul titular de canton silvic, precum şi cu alte persoane cu atribuţii pe linie de pază, potrivit fişei postului."

Noţiunea de imputaţie folosită în art.9 din HG nr.1076/2009 se interpretează conform art.254 din C.muncii-Legea nr.53/2003, neexistând noţiunea de titlu executoriu cu privire la nici unul din actele emise de către angajator, fiind posibile două variante: acordul părţilor-acord de plată sau acţiune în răspundere patrimonială.

Decizia nr.3/12 mai 2014 pronunţată de ICCJ - Completul Competent să judece recursul in interesul legii, soluţie dispusă în Dosarul nr. 1/2014, obligatorie potrivit art.517 alin.4 din C.proc.civilă care a stabilit că:

„ În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor an. 6 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri si din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispoziţiile art. 254 si art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5972000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, acţiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuţii de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafeţele de pădure pe care le are în pază, în condiţiile art. 1 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, sunt de competenţa materială a instanţelor de conflicte de muncă "

Devine astfel evident faptul că nu există posibilitatea emiterii unui act unilateral care să îmbrace forma unui titlu executoriu împotriva angajatului/fostului angajat, prin intermediul căruia să se constate, cu putere executorie, un prejudiciu, a priori cenzurii instanţelor sau acordului său de plată.

Prin interpretarea sistematică a textelor invocate cu raportare la dispozitivul Deciziei nr.3/2014 a ICCJ-soluţie obligatorie pentru instanţe, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că înscrisul intitulat Act de control de fond nu are caracterul unui titlu executoriu împotriva personalului silvic, art. 133 anexa 1 pct.12 din C.silvic găsindu-şi aplicabilitatea în alte împrejurări şi nu în cea dedusă judecăţii, personalului silvic fiindu-i aplicabile prevederile Codului muncii în ceea ce priveşte stabilirea şi antrenarea răspunderii patrimoniale.

Este esenţial a se reţine că în legislaţia muncii dar şi în legislaţia specifică silviculturii există definită noţiunea de risc al serviciului, situaţie în care trebuie evaluată incidenţa acestei instituţii nefiind posibil a emite un titlu executoriu fără analiza tuturor elementelor ce definesc antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatului.

Observând şi practica judiciară existentă la nivel naţional în sensul recuperării prejudiciilor cauzate de către angajaţii din silvicultură, se constată că nu este posibilă recuperarea acestor prejudicii prin emiterea unui „titlu executoriu" de către angajator, prezenta cauză fiind un element singular.

De asemenea , susţine petentul că, executarea silită a fost încuviinţată în mod greşit , fără a fi efectuate minime verificări aşa cum impune art.666 al.5 pct.2 din cpc. coroborat cu art.632-638  cpc.

În subsidiar, daca instanţa va aprecia ca înscrisul intitulat ,,Act de control fond nr. 3900/18.09.2015" face parte din categoria titlurilor executorii, contestatorul a invocat excepţia necompetenţei executorului judecătoresc în executarea titlului executoriu intitulat .,,Act de control fond nr. 3900/18.09.2015 „ emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt, având în vedere dispoziţiile art.105 alin.3 din Legea nr.46/2008 modificată şi republicata solicitând  anularea executării silite pornite în dosarul nr. 25/2018 al BEJ „I.D. " având în vedere necompetenta organului de executare.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt  referitoare la fondul dreptului  cuprins  în actul de  control de fond, contestatorul arată că în cadrul procedurii disciplinare  au fost înlăturate  nejustificat  apărările, apreciindu-le  că sunt neîntemeiate.

Mai arată că  reţinerea vinovăţiei sale, aceea de a considera pădurarii singurii vinovaţi de sustragerile  de arbori  din cantoanele  acestora  în contextul în care  activitatea de  pază  nu se rezumă  doar la persoana acestora , fiind  fizic imposibil  a acoperi o suprafaţă  de sute de hectare  de pădure de unul  singur  pe durata  a 24 de ore , este eronată şi vine în contradicţie  cu dispoziţiile art. 100  din CMM şi art. 111 din Codul Muncii.

Învederează angajatorul că  nu a avea cum să asigure paza pădurii decât în timpul normat  de muncă, urmând  ca diferenţa  de timp  să fie acoperită  de angajator prin alte mijloace care nu includ  şi  activitatea contestatorului.

Precizează contestatorul că se impune  analizarea individuală a fiecărei cioate având în vedere  că au fost evidenţiate, cu preponderenţă cioate vechi  şi foarte  vechi, care fuseseră  deja avute  în vedere controalele anterioare, majorând  artificial numărul  delictelor  silvice  constatate, ridicând  prejudiciul în mod artificial.

Contestatorul susţine că anunţat Ocolul Silvic Caracal  despre activitatea infracţională a cetăţenilor de etnie rromă  din satul Chilii a căror unică sursă de venit provine  din tăierea ilegală de arbori din trupurile de pădure limitrofe localităţii respective , aspecte consemnate în  procesele verbale de şedinţă . Totodată contestatorul arată că aplicat a aplicat amenzii, întocmind procese verbale de contravenţie, a formulat plângeri penale  care nu au avut nici o finalitate.

Ca urmare a demersurilor menţionate  mai sus, contestatorul învederează că a  fost  agresat fizic , a fost ameninţat  acesta şi familia sa.

La stabilirea raportului de control nu s-a avut în vedere riscul  serviciului  şi că situaţia la nivelul cantonului  era cunoscută nemijlocit de  responsabilul cu paza  şi de şeful de district , aceştia având o răspundere solidară pentru  orice lipsă  întrucât au atrribuţii directe în planificarea, executarea  serviciului de pază, controlul efectiv  şi îndrumarea  activităţii personalului.

În dovedirea contestaţiei se solicită admiterea probei cu înscrisuri, probei testimoniale şi cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea silvicultură.

De asemenea, petentul a solicitat suspendarea executării silite formulate, considerând că sunt îndeplinite condiţiile prev.de art.719 alin. 6 Cpc.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 6 din OUG 85/2006, art. 51 alin.2 1  din  Legea nr.46/2008, art. 24 din Legea 22/1969,  art. 2 din Legea 554/2004, art. 74 alin.1 din Regulamentul de pază.

Petentul a achitat taxa judiciară de timbru în suma de 1000 lei, respectiv 50 lei aferentă cererii de suspendare a executării silite şi a depus înscrisuri:  adresa nr. 22/2018, încheiere de stabilire cheltuieli executare,  somaţie din 20.03.2018, acte emise de catre BEJ I.D., act de control fond nr. 3900/18.09.2015, încheiere nr. 491/9.03.2018 pronuntata de Judecătoria Caracal în dosarul nr......./ 207/ 2018, împuternicire avocatiala.

S-a emis adresă către BEJ I.D. în vederea înaintării actelor de executare silită emise în cadrul dosarului de executare nr. 22/2018.

Prin încheierea din 2.04.2018, a fost admisa cererea de suspendare provizorie a executarii silite, dispunandu-se suspendarea provizorie a executarii silite, pornita  in dosarul de executare silita nr. 22/2018 al BEJ I.D., pana la solutionarea cererii de suspendare a executarii silite formulata in cadrul dosarului nr. ....../207/2018 al Judecatoriei Caracal avand ca obiect contestatie la executare.

La data de 21.06.2018, contestatorul a solicitat instantei ca in temeiul disp. art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 sa dispuna prin incheiere sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstituționalitatea prev art. 133 anexa 1 pct. 12 teza finala ( ,, Controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare si necontestarea acestuia in termen de 15 zile”), din Legea nr. 46/2008 referitor la norma care stabileste caracterul de titlu executoriu al acestui act de control.

Se apreciaza ca cererea este admisibilă in raport de disp. art. 29 alin. 1-3 din Legea nr. 47/1992, dispozitia criticata in art. 133 anexa 1 pct. 12 teza finala fiind neconstituționala datorita neclaritarii formularii si imprevizibilitatii sale, fiind necesara lamurirea acesteia, deoarece nu sunt asigurate garantiile unui proces echitabil si nici ale unui recurs efectiv in fata unei instante nationale, nefiind indicata calea de atac, institutia administrativa sau instanţa de judecata unde se poate formula contestatia.

Se precizeaza ca textul criticat contravine prev art. 57 din legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 1 Cod. pr.civ, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Instanţa retine ca exceptia de neconstituționalitate privind  art. 133 anexa 1 pct. 12 teza finala din Legea nr. 46/2008 este inadmisibila, urmand a fi respinsa ca inadmisibila pentru urmatoarele motive:

 Potrivit art. 29 alin. 2 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Interpretând aceste prevederi, în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională acordă o atenţie deosebită condiţiei ca excepţia să vizeze neconstituţionalitatea prevederii legale, şi nu alt gen de critici.

În acest sens sunt, spre exemplu, deciziile nr. 7/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 96/2009 şi 16/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 88/2009. În aceste decizii, Curtea a respins ca inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate a unor diverse prevederi legale pentru că, deşi se invocau texte constituţionale cărora le-ar contraveni acele prevederi, în realitate autorii excepţiilor criticau modul lor de aplicare în raport cu situaţia concretă în care ei se aflau.

Or, aspectele ce ţin de aplicarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată investite cu soluţionarea litigiului.

Se observă că autorul excepţiei nu are în vedere în mod efectiv prevederile art. 133 anexa 1 pct. 12 teza finala din Legea nr. 46/2008  prin raportare la textele constituţionale invocate, ci aplicarea lor în mod necorelat cu intregul act normativ privind codul silvic.

Retine instanţa ca interpretarea şi aplicarea textelor legale din Codul silvic prin coroborare şi corelare reciprocă este de competenţa acesteia, şi nu a Curţii Constituţionale.

Cu privire la fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Contestatorul C.T.  a formulat contestaţie împotriva executării silite declanşate la cererea creditoarei DIRECŢIA SILVICĂ OLT, conform dosarului de executare silită nr. 22/2018 al BEJ I.D., solicitând  anularea încheierii nr. 491/09.03.2018 pronunţata de Judecătoria Caracal în dosarul nr......./ 207/ 2018,  în temeiul căreia a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite a „titlului executoriu" constând în ,,Act de control fond nr. 3900/18.09.2015" emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt, având în vedere disp.art.666 alin.5 pct.2  C.p.c., precum si  anularea executării silite pornite în dosarul nr. 22/2018 al BEJ  I.D." având in vedere tocmai inexistenta unui titlu executoriu potrivit art.632 şi 638 din C.proc.civilă.

Retine instanta ca la data de 18.09.2015, a fost emis, de către Direcţia Silvica Olt,  titlul executoriu reprezentat de actul de control  de fond  înregistrat cu numărul 3900, din care rezultă că debitorul contestator  datorează  către intimată suma de 221.214,77 lei,  reprezentând contravaloare pagubă  constatată în urma controlului  la fondul forestier arondat ( f. 16,17).

Întrucât contestatorul nu şi-a onorat obligaţia de plată,  creditoarea s-a adresat BEJ I.D. - Slatina, la data de 05.03.2018,  formându-se dosarul de executare silită  nr. 22/2018.

Prin  încheierea din data de 5.03.2018, executorul judecătoresc I.D. a admis cererea formulată de creditoarea Direcţia Silvica Olt, împotriva debitorului C. T.  dispunând încuviinţarea executării silite a titlului executoriu constând în  actul de control  înregistrat sub nr. 3900/18.09.2015 pentru recuperarea creanţei în sumă de 216.529,22 lei la care se adaugă cheltuieli de executare, iar prin încheierea  numărul 491 din data de 9/03/2018, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul numărul 1142/207/2018  s-a încuviinţat executarea silită , pentru suma menţionată mai sus, în toate formele prevăzute de lege.

Ulterior prin  încheierea din 20.03.2018 întocmită potrivit dispoziţiilor art. 670 din C.P.C.  s-au stabilit de către executorul judecătoresc cheltuieli de executare în sumă totală de 6320 lei  şi  la data de 20.03.2018 a fost emisă somaţia  de înştiinţare.

Susţine contestatorul că înscrisul intitulat  „Act de control fond nr. 3900/18.09.2015” emis de creditorul Direcţia Silvică Olt, nu are caracterul  un ui  titlu executoriu, invocând ca  argumente de drept dispoziţiile art. 6  şi art. 133  Anexa nr.1 definiţii pct. 12 din OUG 85/2006, art. 51 alin.2 1  din  Legea nr.46/2008, art. 24 din Legea 22/1969,  art. 2 din Legea 554/2004, art.9 din HG nr.1076/2009, art. 74 alin.1 din Regulamentul de pază, iar pe fondul dreptului  arată că  prejudiciul nu are caracterul unei creanţe certe, lichide şi exigibile,  neîntrunind elementele definitorii  ale titlului executoriu.

Potrivit  art. 713 alin. 2 C.p.civ.  în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.

Dispoziţiile art. 133  Anexa nr.1 definiţii,  pct. 12 din OUG 85/2006, stabilesc că, actul control  de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile.

Reţine instanţa că în  procedura contestaţiei la executare nu prevede posibilitatea invocării unor apărări de fond sau lămuriri atâta timp cât legea prevede o procedură specială.

În cauză, legalitatea şi temeinicia obligaţiilor stabilite în sarcina contestatorului nu pot face obiectul unei contestaţii la executare, întrucât împotriva titlului de creanţă contestatorul se poate îndrepta cu o contestaţie ce face obiectul unei proceduri speciale reglementată de disp. art. 133  Anexa nr.1 definiţii,  pct. 12 din OUG 85/2006.

Împotriva  actului de control  fond nr. 3900/18.09.2015,  care potrivit dispoziţiilor  menţionate,  constituie  titlul executoriu, contestatorul are la îndemână posibilitatea contestării,  pe cale separată  şi nu în cadrul acestei proceduri,  beneficiind de dreptul de acces la o instanţă judecătorească, conform dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel instanţa apreciază că acesta nu mai poate invoca apărări de fond pe calea contestaţiei la executare.

Având  în vedere că, până  prezent, debitorul contestator nu a făcut dovada (potrivit art. 249 C.pciv.) contestării şi desfiinţării titlului executoriu,  instanţa apreciază că acesta beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie, până la proba contrară. 

 În ceea  priveşte  Deciziei nr.3/2014 a ICCJ , instanţa apreciază că  nu priveşte prezenta cauza , fiind stabilită  competenţa  în acţiunile  în răspundere patrimonială  formulate împotriva personalului silvic cu atribuţii de pază  a pădurilor  pentru pagube produse  pe suprafeţele de pădure  pe care le au în pază.

Reţine  instanţa că nu sunt incidente în cauza de faţă dispoz. art. 704 C.p.c., potrivit cărora nerespectarea dispoz. privitoare la executarea silită însăşi sau la  efectuarea oricărui act de executare  atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

 În consecinţă, pentru aceste considerente, instanţa urmează a respinge, ca neîntemeiată,  contestaţia la executare  formulată contestatorul  C. T.,  în contradictoriu cu Direcţia Silvica Olt.

Potrivit art. 460  alin. 3 Cpc, referitor la  unicitatea căii de atac, în cazul în care prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotărârea în întregul ei este supusă apelului. Hotărârea dată în apel este supusă recursului.

Avand in vedere ca in cauza excepţia de neconstituţionalitate invocată de contestator este o cerere incidentala, instanţa apreciaza ca hotararea in intregul ei este supusă apelului.

Postat 26.09.2018