Îndreptare eroare materială cu privire la identitatea persoanei condamnate. Recunoasterea vinovătiei. Neretinerea circumstantei atenuante a provocării. Acordare daune materiale si morale.

Cu privire la nulitatea relativă a sentinţei ca urmare a împrejurării că dispozitivul cuprinde date de identitate în legătură cu o altă persoană, nu se impune desfiinţarea hotărârii apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece prin încheierea pronunţată la data de 15.11.2017 în dosarul nr. …/212/2016 (neatacată), Judecătoria Constanţa a constatat eroarea materială strecurată în dispozitivul hotărârii de condamnare cu privire la identitatea persoanei condamnate şi, în temeiul art. 278 alin. (1) Cod procedură penală, a procedat la îndreptarea acesteia, nefiind niciun dubiu asupra persoanei condamnate şi faptei acestuia.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică, cererea apelantei părţi civile de schimbare a calificării faptei de “lovire şi alte violenţe” prev. de art.193 alin.(2) cod penal în infracţiunea de „vătămare corporală” prev. de art.194 cod penal nu este admisibilă deoarece din probe nu există niciuna dintre consecinţele circumscrise laturii obiective a infracţiunii: infirmitate, leziuni care să fi necesitat peste 90 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, un prejudiciu estetic grav şi permanent, avort sau punerea în primejdie a vieţii persoanei.

Nu se poate face aplicarea circumstanţei atenuante a provocării prev. de art.75 alin.(1) lit. a) Cod penal, întrucât partea civilă nu a indicat, nu a probat apariţia de la pronunţarea hotărârii a unor date, împrejurări care să agraveze periculozitatea faptei sau inculpatului şi nu s-a schimbat încadrarea juridică într-o infracţiune mai gravă, astfel încât nu se poate proceda la reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii, respectiv majorării cuantumului şi modificării modalităţii de executare.

Art. 193 alin. (2) Cod penal

Art. 278 alin. (1) Cod procedură penală

Art. 396 alin. (10) Cod procedură penală

1. Sesizarea Curţii

În termenul legal, inculpatul [...] şi partea civilă [...] au declarat apel împotriva sentinţei penale nr. 855/15.06.2017 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. …/212/2016, privind săvârşirea infracţiunii de „lovire sau alte violenţe” prev. de art. 193 alin. (2) cod penal.

2. Circumstanţele cauzei

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa nr.12941/P/2014 din data de 18.08.2016, inculpatul [...] a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „lovire sau alte violenţe” prev. de art.193 alin. (2) cod penal, prin aceea că, la data de 16.08.2014, în jurul orelor 2300, în timp ce se afla în clubul [...], a agresat-o fizic pe persoana vătămată [...], producându-i leziuni care au necesitat 8 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

3. Judecata în primă instanţă

31. Procedura în camera preliminară

Dosarul s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. …/212/2016.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu nr. 1059/25.11.2016 pronunţată în dosarul nr. …/212/2016/a1, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

32. Procedura în fond

În şedinţa de judecată din data de 05.04.2017, instanţa a admis cererea inculpatului de a fi judecat potrivit art.374 alin.(4) şi art.375 cod procedură penală, acesta recunoscând în totalitate fapta reţinută în sarcina sa prin rechizitoriu şi solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a eventualelor înscrisuri prezentate de părţi.

33. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa penală nr. 855 pronunţată la data de 15.06.2017 în dosarul penal nr. …/212/2016, Judecătoria Constanţa a hotărât:

 „I. În temeiul art.386 alin.(1) cod procedură penală, respinge ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de „loviri sau alte violenţe” prevăzută de art.193 alin.(2) cod penal în infracţiunea de „lovire sau alte violenţe” prevăzută de art.193 alin.(2) cod penal cu aplicarea art.75 alin.(1) lit. a) cod penal.

În temeiul art.193 alin.(2) cod penal raportat la art.61 alin.(3), alin.(4) lit.c) şi alin.(6) cod penal şi cu aplicarea art.396 alin.(10) cod procedură penală, condamnă la un număr de 150 zile amendă pe inculpatul [...] (cetăţean american) pentru săvârşirea infracţiunii de „lovire sau alte violenţe”.

În temeiul art. 61 alin.(2) cod penal, suma corespunzătoare unei zile-amendă este de 20 de lei, în final suma pe care inculpatul trebuie să o plătească cu titlu de amendă penală fiind de 3.000 de lei.

II. În temeiul art.397 alin.(1) cod procedură penală rap. la art.19 alin.(1), art.25 alin.(1) cod procedură penală coroborat cu art.1357 alin.(1) cod civil, art.1381 alin.(1) cod civil, admite în parte ac?iunea civilă formulată de partea civilă [...] ?i obligă inculpatul [...] la plata următoarelor sume de bani:

- 1.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral.

- 1.060,75 lei titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material.

Respinge ca neîntemeiate în rest pretenţiile formulate de partea civilă [...].

III. În temeiul art.274 alin.(1) cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 1700 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care 1500 de lei pentru faza de urmărire penală).

În temeiul art.276 alin.(2) cod procedură penală, obligă inculpatul la plata către partea civilă [...] a sumei de 3.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare (onorariu parţial de avocat).”

Pentru  pronunţarea hotărârii, instanţa de fond a stabilit în fapt şi în drept:

La data 16.08.2014, în jurul orei 23.00, în timp ce persoana vătămată [...] se afla în clubul [...] din sta?iunea Mamaia, a observat-o pe martora [...], care se afla la o masă alăturată cu mai multe persoane, printre care ?i prietenul său, inculpatul [...].

Martora [...] a fost deranjată de atitudinea persoanei vătămată, de a o invita insistent la dans, aceasta dându-i de în?eles inculpatului că dore?te să fie ajutată.

Inculpatul s-a apropiat de martora [...], moment în care l-a împins pe persoana vătămată, apoi a turnat o frapieră cu ghea?ă în capul prietenei sale. Fiind deranjat de gestul inculpatului, persoana vătămată [...] a intervenit, fiind lovit de către inculpat.

Instan?a constată că declaraţiile inculpatului şi cele ale persoanei vătămate concordă sub aspectul motivului izbucnirii conflictului spontan din noaptea de 16.08.2014, din clubul [...] – sta?iunea Mamaia, dezacordul intervenind în privinţa corpului contondent cu care inculpatul a ac?ionat pentru producerea leziunilor, dar ?i a numărului de lovituri aplicate cu acesta.

Încadrarea juridică

Acţiunea inculpatului [...] care, la data de 16.08.2014, în jurul orei 23.00, l-a lovit cu pumnul în zona fe?ei pe persoana vătămată [...], cauzându-i suferinţe fizice ce au necesitat 8 zile îngrijiri medicale pentru vindecare (certificat medico - legal nr. … din 02.09.2014), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „lovire sau alte violenţe” prevăzută de art.193 alin. (2) cod penal.

În legătură cu latura obiectivă, elementul material constă în acţiunea de lovire, actele de agresiune care au constat în acţiunea mecanică a inculpatului asupra părţii civile, lovirea bruscă şi violentă a victimei.

Urmarea imediată constă în provocarea unei suferinţe fizice victimei, în cazul lovirii, suferinţa fizică este prezumată, fiind inerentă acţiunii. Potrivit certificatului medico legal nr. … din 02.09.2014: persoana vătămată [...] a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp dur, leziunile putând data din 16.08.2014 şi necesitând circa 8 (opt) zile îngrijiri medicale, nepunând în primejdie viaţa victimei..

Subiectiv, inculpatul a acţionat cu intenţie directă - art.16 alin.(3) lit.a) cod penal, prevăzând suferinţele fizice asupra persoanei vătămate şi urmărind producerea lor prin loviturile aplicate. Intenţia directă rezultă din modalitatea de desfăşurare a evenimentelor.

În raport de situaţia de fapt reţinută, cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de către apărătorul inculpatului la termenul din 05.04.2017, este neîntemeiată deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textul legal, pentru a se constata incidenţa provocării: a) s-a săvârşit o infracţiune intenţionată de către inculpat, iar b) infracţiunea fiind săvârşită sub stăpânirea unei puternice tulburări; chiar dacă s-ar re?ine ca dovedită acţiunea ilicită nejustificată a provocatorului – parte civilă (lovitura cu pumnul – violenţă; de?i declara?iile inculpatului ?i martorei sunt oferite pro causa în această privin?ă, câtă vreme nu există alte mijloace de probă ca să demonstreze acest aspect) a constituit cauza infracţiunii săvârşite şi că inculpatul nu ar fi comis fapta fără existenţa acţiunii provocatoare (altercaţia dintre cei doi ar fi rămas la stadiul injuriilor şi jignirilor verbale), fapta păr?ii civile nu putea da na?tere unei puternice tulburări. Conflictul a fost ini?iat de către inculpat (el a fost cel care a împins pe partea civilă), astfel că acesta nu poate beneficia de circumstanţa atenuantă a provocării. Reacţia persoanei vătămate a fost urmarea atitudinii agresive a inculpatului, acţiunea ilicită desfăşurată de inculpat nu trebuie scindată în două momente.

De?i împrejurările cauzei sugerează momente de încordare şi enervare (prietena inculpatului ar fi fost agasată de către partea civilă), condiţiile scuzei provocării sunt foarte exact reglementate de lege, nefiind suficient ca inculpatul să fi fost sub imperiul unei tulburări în momentele critice, cerându-se ca aceste tulburări să fie puternice şi determinate de acţiuni concret şi clar definite prin lege, întreprinse de victimă.

4. Apelul, cale de atac exercitată împotriva sentinţei instanţei de fond

Apelul inculpatului [...] a vizat atât acţiunea penală cât şi acţiunea civilă. În primul rând, prin apărător, inculpatul a solicitat reţinerea circumstanţei atenuante a provocării şi, pe cale de consecinţă, reindividualizarea pedepsei în sensul cuantumul reducerii cuantumului unei zile  de amendă şi faţă de înscrisurile depuse în circumstanţiere având un copil minor în întreţinere. Sub aspectul laturii civile, apelantul inculpat a motivat că se impune reducerea cuantumului daunelor morale şi cheltuielilor judiciare acordate părţii civile ţinând seama de culpa comună în producerea pagubei.

Cu ocazia dezbaterilor în apel, apărarea a completat motivele de apel invocând şi nulitatea relativă a sentinţei observând că dispozitivul priveşte o altă persoană.

În motivarea apelului părţii civile [...], apărătorul a solicitat, pe de o parte, trimitererea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond dispozitivul hotărârii nefiind identic cu cel al minutei, iar pe de altă parte, schimbarea încadrării juridice a faptei din cea prev. de art.193 alin.(2) cod penal în cea prev. de art.194 alin.(1) lit.a) cod penal, aplicarea unei pedepse în regim de detenţie, precum şi majorarea daunelor materiale şi a daunelor morale la suma de 100.000 euro.

5. Aprecierea Curţii

Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, prin prisma criticilor formulate de apelanţii inculpat [...] şi partea civilă [...], luând concluziile procurorului şi din oficiu în limitele art. 417 cod procedură penală, Curtea constată apelurile nefondate pentru considerentele expuse în continuare.

În primul rând, cu privire la critica privind nulitatea relativă a sentinţei ca urmare a împrejurării că dispozitivul cuprinde date de identitate în legătură cu o altă persoană, nu se impune desfiinţarea hotărârii apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece prin încheierea pronunţată la data de 15.11.2017 în dosarul nr. …/212/2016 (neatacată), Judecătoria Constanţa a constatat eroarea materială strecurată în dispozitivul hotărârii de condamnare cu privire la identitatea persoanei condamnate şi, în temeiul art. 278 alin. (1) cod procedură penală, a procedat la îndreptarea acesteia, nefiind niciun dubiu asupra persoanei condamnate şi faptei acestuia.

Referitor la celelalte motive formulate de către apelanţi, conform art.396 cod procedură penală, instanţa pronunţă condamnarea când constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, existenţa faptei, că aceasta constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

În cauză, părţile - inculpat, persoană vătămată - constituită şi parte civilă au dispus de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, beneficiind de asistenţă juridică calificată şi asigurându-li-se administrarea tuturor probelor potrivit legii; astfel, s-au administrat pe parcursul procesului, în şedinţe publice, în primă instanţă, atât probele în acuzare- martori, înscrisuri, examinări medico-legale, cât şi probele apărării - audierea lor, acte în circumstanţiere, inculpatul [...] recurgând la procedura simplificată prev. de art. 396 alin. (10) cod procedură penală); în apel, ambele părţi nu s-au prezentat, fiind reprezentaţi de apărători aleşi.

Sub aspectul acţiunii penale, criticată în parte de ambii apelanţi, pe baza probelor administrate numai în cursul urmăririi penale, având în vedere recunoaşterea vinovăţiei de către apelantul inculpat [...], solicitând judecata conform art.396 alin.(10) cu ref. la art.375 şi art.374 alin.(4) cod procedură penală - declaraţiile persoanei vătămate [...], certificatul medico-legal din 02.09.2014, declaraţiile martorilor [...] şi [...], declaraţiile inculpatului, rezultă că la data de 16.08.2014, în jurul orei 2300, fiind în club [...] din Staţiunea Mamaia, pe fondul unui conflict spontan, inculpatul [...] l-a lovit cu pumnul în zona fe?ei pe persoana vătămată [...], provocându-i leziuni ce au necesitat 8 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „lovire sau alte violenţe” prev. de art. 193 alin. (2) cod penal, fiind stabilite în mod corect de către prima instanţă situaţia de fapt şi încadrarea juridică corespunzătoare.

Potrivit art.75 alin.(1) lit. a) cod penal, constituie circumstanţa atenuantă a provocării „săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă; în cauză, persoana vătămată [...] este cea care a iniţiat declanşarea conflictului soldat cu lovirea sa de către inculpat prin aceea că, pretextând că o cunoştea mai demult, era mai insistent pe lângă martora [...], deşi se afla în compania inculpatului, invitând-o la dans şi ajungând să se manifeste că era „deranjat” de „glumele făcute de inculpat la adresa martorei”, însă acţiunile persoanei vătămate nu au fost de natură să-i producă inculpatului o tulburare atât de puternică sub stăpânirea căreia să riposteze violent. În consecinţă, critica apărării inculpatului în legătură cu nereţinerea circumstanţei atenuante a provocării nu este întemeiată.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică, nici cererea apelantei părţi civile de schimbare a calificării faptei de “lovire şi alte violenţă” prev. de art.193 alin.(2) cod penal în infracţiunea de „vătămare corporală” prev. de art.194 cod penal nu este admisibilă deoarece din probe nu există niciuna dintre consecinţele circumscrise laturii obiective a infracţiunii: infirmitate, leziuni care să fi necesitat peste 90 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, un prejudiciu estetic grav şi permanent, avort sau punerea în primejdie a vieţii persoanei.

De altfel, cunoscând că nu sunt probe în acest sens, apărătorul părţii civile a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale, însă proba nu este admisibilă câtă vreme constatările şi concluziile certificatului medico-legal din 02.09.2014 emis de Serviciul de Medicină Legală Ilfov nu au fost contestate şi nu s-a probat agravarea ulterioară a leziunilor prezentate de către partea civilă în urma agresării de către inculpat; din ”scrisoarea medicală” a dr. [...], medic primar chirurgie OMF din 25.10.17, rezultă cel mult că partea civilă prezenta la data de 18.08.2017 un traumatism cu afectarea stării de sănătate, însă nu indică vreun indiciu referitor la un raport de cauzalitate între leziunile suferite în urmă cu trei ani.

Referitor la individualizarea pedepsei potrivit criteriilor prev. de art.74 cod penal printre care şi pericolul social concret al faptei, dat de manifestarea agresivă a inculpatului, producându-i leziuni ce au necesitat 8 zile îngrijiri medicale, într-un loc public, lezând norme de bună convieţuire, dar şi cu concursul părţii civile care a generat starea conflictuală, pedeapsa amenzii aplicată inculpatului [...] este de natură să asigure prevenţia generală, reeducarea sa, să dea o minimă satisfacţie persoanei vătămate a cărei demnitate a fost lezată prin, opiniei publice profund marcată de asemenea fapte;la determinarea cuantumului pedepsei, instanţa a avut în vedere şi limitele prevăzute de art.396 alin.(10) cod procedură penală faţă de recunoaşterea faptei şi recurgerea la procedura simplificată.

Ca urmare, cum nu se poate face aplicarea circumstanţei atenuante a provocării prev. de art.75 alin.(1) lit. a) cod penal, iar partea civilă nu a indicat, nu a probat apariţia de la pronunţarea hotărârii a unor date, împrejurări care să agraveze periculozitatea faptei sau inculpatului şi nu s-a schimbat încadrarea juridică într-o infracţiune mai gravă, nu se poate proceda la reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii, respectiv majorării cuantumului şi modificării modalităţii de executare.

Asupra acţiunii civile, potrivit dispoziţiilor art.397 alin.(1) cod procedură penală rap. la art.19 alin.(1), art.25 alin.(1) cod procedură penală, coroborat cu art.1357 alin.(1) cod civil, art.1381 alin.(1) cod civil, naşterea atât a dreptului persoanei vătămate de a cere repararea prejudiciului, cât şi, corelativ, a obligaţiei autorului faptei ilicite (infracţiunii) de a-l repara presupune în mod necesar existenţa unui prejudiciu.

Alăturată acţiunii penale, acţiunea civilă are ca scop repararea prejudiciilor generate prin infracţiune persoanei vătămate constituită parte civilă.

În cauză, persoana vătămată [...] s-a constituit parte civilă cu suma de 600.000 lei daune morale, 950.000 lei daune materiale reprezentând pierderi înregistrate de firma sa prin nefuncţionare (având în vedere contractele aflate în derulare în domeniul construcţiilor civile si pretenţiile formulate de partenerii de afaceri), 500.000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia spitalizării, precum şi medicamentaţia prescrisă de medicul curant după externare care este administrată şi în prezent şi va fi administrată pe o perioadă lungă de timp, fiind necesară o intervenţie chirurgicală într-un spital din Istanbul - Turcia (incluzându-se şi cheltuieli efectuate de familia sa cu transportul, cazare etc. din Turcia la Bucureşti).

Conform probelor administrate în cauză şi anterior analizate, partea civilă [...] a suferit leziuni fizice, morale pentru care trebuie să fie despăgubită.

Potrivit înscrisurilor depuse, partea civilă a dovedit pretenţii materiale în cuantum de 1060,75 lei reprezentând cheltuieli cu îngrijirea medicală, restituirea acestora fiind reglementată în art. 1387 alin.1 cod civil (cheltuieli efectuate cu procurarea medicamentelor ?i a altor produse paramedicale pentru persoanele vătămate).

Totodată, în ceea ce priveşte cuntumul daunelor morale, suma de 1.000 lei acordată de către instanţa de fond compensează durerea suferită din cauza durerii fizice şi sufleteşti produsă de leziunile identificate în cadrul examenului obiectiv (echimoza violaceu-palidă de 1/0,5 cm, echimoza violacee, neuniform colorată de 5/5 cm, excoriaţie cafenie de 0,2/0,2 cm, dintele 21 afectat, necesitând 8 zile îngrijiri medicale de la data producerii), a lezării demnităţii şi onoarei acestuia, gravitatea redusă a leziunilor date fiind concluziile medicului legist, faţă de acţiunea inculpatului, dar şi a părţii civile cel care a insistat să danseze prietena inculpatului.

Cum in apel partea civilă nu a administrat nicio probă care să justifice majorarea cuantumului despăgubirilor civile acordate în primă instanţă sub niciuna dintre componente - materiale sau morale, iar inculpatul nu a dovedit necesitatea, justeţea micşorării acestora, nu se impune reformarea hotărârii în legătură cu acţiunea civilă.

De asemenea, acţiunea civilă fiind admisă numai în parte, inculpatul a fost obligat în mod corect, potrivit art.276 alin.(2) cod procedură penală, la plata sumei de 3000 lei onorariu parţial avocat ţinând seama de complexitatea cauzei, de conduita părţii civile în producerea conflictului.

Prin urmare, în lipsa vreunui caz de nulitate a hotărârii atacate, fiind neîntemeiate cererile de schimbare a încadrării juridice, de reindividualizare a pedepsei în sensul unei pedepse mai aspre, iar în contextul activităţii infracţionale nereţinându-se nici circumstanţa atenuantă a provocării în sensul art.75 lit. a) cod penal faţă de apelantul inculpat, apelurile formulate de inculpat, precum şi de către partea civilă, sunt nefondate şi, în baza art.421 pct.1. lit.b) Cod procedură penală, vor fi respinse.

Domenii speta

Spete similare