Înscrisurile descoperite în Arhivele Statului nu reprezintă „înscrisuri noi” în sensul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă de la 1865 pentru că nu a existat o împrejurare mai presus de voinţa părţilor să le înfăţişeze

Decizie 19 din 02.02.2018


Revizuienta solicită retractarea deciziei de restituire a unui imobil în baza Legii nr. 10/2001 deoarece a descoperit ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive înscrisuri în Arhivele Statului ce atestă că autorul intimatelor nu ar fi fost îndreptăţit la măsurile reparatorii prevăzute de acest act normativ (Legea 10/2001).

Decizia civilă nr. 19/A din 02.02.2018 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată sub nr. 886/44/2017 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, pârâta ISJ Vrancea a solicitat retractarea deciziei civile nr. 540/2005 a aceleiaşi instanţe deoarece după pronunţarea  deciziei s-au descoperit înscrisuri noi de natură să schimbe datele problemei.

Susține că în urma unor studii, ANS prin Serviciul Judeţean Vrancea, au descoperit înscrisuri  din perioada 1942-1950, înscrisuri emise de autorităţile din acea perioadă, comunicate ISJ Vrancea prin adresa nr. 8882 din dat de 2.10.2017 şi care dovedesc că imobilul din  str.  ….  nr…., nu mai aparţinea urmaşilor M. la naționalizarea din 1950 şi că imobilul din str. …. nr. … nu a aparţinut niciodată  lui …. sau moştenitorilor acestuia. Ca atare, retrocedarea celor două imobile către moştenitorii lui … nu a fost legală.

În drept, s-au invocat disp. art.  509 alin.1 pct. 5 N.C.pr.civ. (art.  322 pct. 5 C.pr.civ. de la  1865).

Intimata apreciază că cererea de revizuire este inadmisibilă deoarece înscrisurile pe baza cărora  revizuientul a formulat cererea existau la momentul pronunțării deciziei civile numărul  240/A/2005.  Faptul că nu au fost prezentate în cadrul litigiului în anul  2005 nu se datorează nici reținerii lor de către partea potrivnică nici unei imposibilității de prezentare determinată de o împrejurare mai presus de voința părților.

 Faptul că la momentul respectiv revizuientul nu a făcut demersurile  la Arhivele Naționale pe care le-a făcut după 12 ani nu se datorează niciuneia dintre cele două ipoteze prevăzute de art.  322 al.1, pct.5 (reținerea de partea potrivnică sau unei împrejurări mai presus de voința părților).

Neglijența acestuia nu poate constitui motiv pentru a justifica admiterea revizuirii.

Ca atare, solicită respingerea revizuirii ca inadmisibilă.

Prin decizia civilă nr. 19/A/2018 Curtea de Apel Galaţi a constatat că excepția inadmisibilității revizuirii este fondată.

Articolul 322 pct.5  Cod procedură civilă de la 1865 (aplicabil în speță conform articolului 3 din Legea 76/2012) reglementează posibilitatea retractării unei hotărâri definitive dacă, după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

Pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite cererea de revizuire, trebuie îndeplinite cumulativ  următoarele condiții:

- partea interesată să prezinte un înscris nouă care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată;

- înscrisul să aibă forță probantă prin el însuși, fără să fie nevoie de a fi confirmat prin alte mijloace de probă;

- înscrisul invocat să fi existat la data când  a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită;

- înscrisul nu a putut fi invocat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părților;

- înscrisul să fie determinant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării fondului, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.

 Dacă una din aceste condiții nu este îndeplinită, cererea de revizuire este inadmisibilă.

 În speță, revizuienta invocă faptul că după pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care s-a dispus restituirea către autorul  intimatelor  a imobilelor din …str. … nr … în baza Legii 10/2001 a descoperit în A.N.S. prin Serviciul Județean V. acte ce dovedesc că autorul intimatelor nu ar fi fost îndreptățit la restituirea acestor imobile.

Or, atâta vreme cât  aceste acte se aflau într-o instituție a cărei înființare s-a dorit tocmai pentru a administra,  supraveghea,  clasa,  utiliza,  arhiva  documente create și/sau deținute de-a lungul timpului de către orice persoană de drept public sau privat în exercițiul activității sale, precum și de persoane fizice, instanța constată ca nefiind îndeplinită în speță condiția impusă de art. 322 pct. 5  și anume ”nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților”.

 Simpla necunoaștere la data judecății din 2005 a înscrisurilor depuse astăzi în fața instanței de recurs se datorează unei deficiențe de apărare (oricând ar fi accesat fondul arhivistic al Arhivelor Naționale ar fi descoperit aceste înscrisuri) sau de pregătire a apărării și nicidecum o împrejurare  mai presus de voința părților.

 Față de aceste considerente de mai sus, a fost respinsă cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Domenii speta