Procedura insolvenţei

Sentinţă civilă 123 din 20.02.2018


Potrivit art. 102 din Legea 85/2014, „cu excepţia salariaţilor (…), toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului; sunt creanţe anterioare şi creanţele bugetare constatate printr-un raport de inspecţie fiscală întocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului; în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală şi vor întocmi raportul de inspecţie fiscală, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanţei în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, dacă este cazul.”

Prin Decizia Civilă nr. 301/A/10.05.2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. …, a fost respins apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 123/20.02.2018 pronunțată de Tribunalul Arad, având ca obiect contestaţie.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de control judiciar a reţinut că prin sentinţa apelată, Tribunalul Arad, prin judecătorul sindic a respins contestaţia formulată de creditorul bugetar împotriva tabelului definitiv al creanţelor debitoarei în faliment, acesta constatând că prin Încheierea civilă nr. 106/25.04.2017 s-a deschis procedura simplificată a falimentului împotriva debitoarei şi s-a numit lichidator judiciar provizoriu.

Prin declaraţia de creanţă înregistrată la data de 7.06.2017, creditorul bugetar a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al creanţelor debitorului cu o creanţă în sumă de 274.190 lei, creanţă inclusă în tabelul preliminar al creanţelor debitorului publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. ...

Ulterior, în data de 3.07.2017, aceeaşi creditoare a înregistrat o declaraţie de creanţă suplimentară pentru înscrierea în tabelul preliminar al creanţelor debitorului şi a sumei de 157.200 lei, conform art. 102 din Legea nr. 85/2014 reţinută ca fiind datorată pentru perioada 25.01.2016-25.04.2017 ca urmare a controlului fiscal demarat la data de 14.06.2017.

Cum declaraţia suplimentară a fost respinsă, creditoarea a formulat o contestaţie împotriva tabelului preliminar (obiect dosar nr..) contestaţie respinsă prin Sentinţa civilă nr. 798/14.11.2017.

În condiţiile art. 112 din Legea nr. 85/2014, lichidatorul judiciar a întocmit tabelul definitiv pe care l-a înregistrat în data de 27.11.2017 şi l-a publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. ..

Anterior publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului definitiv respectiv în data de 31.10.2017, creditoarea a înregistrat o precizare la creanţa suplimentară prin care a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 191.030 lei faţă de suma de 157.200 lei solicitată prin declaraţia de creanţă suplimentară depusă în data de 3.07.2017, în total cu suma de 465.220 lei.

Măsura neînscrierii acestei precizări în tabelul definitiv a determinat formularea acestei contestaţii în temeiul art.113 din Legea nr. 85/2014, temei inaplicabil în speţă.

Norma vizată de contestator dă posibilitatea pe tot parcursul desfăşurării procedurii de insolvenţă, oricărei persoane interesate să formuleze contestaţie împotriva trecerii unei creanţe în tabelul definitiv în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

Ori, titlurile de creanţă de care se prevalează contestatorul nu intră în categoria „titlurilor hotărâtoare” existente la momentul expirării termenului prevăzut de art. 111 şi descoperite ulterior, ci acestea sunt titluri de creanţă nou întocmite care urmează reglementarea specială din art. 102 al. 1 teza a II-a din Legea nr. 85/2014, ignorată însă, faţă de cele ce preced, în aplicarea art. 45 lit. j din Legea nr. 85/2014.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel creditoarea prin care a solicitat admiterea apelului formulat, modificarea sentinţei apelate, în sensul admiterii contestaţiei, modificarea tabelului definitiv al debitoarei, în sensul admiterii cererii de înscriere în tabelul creanţelor debitoarei a creditoarei bugetare şi a creanţei suplimentare în sumă de 191.030 lei.

În motivare, creditoarea arată că instanţa de fond în mod greşit a respins contestaţia formulată de apelanta împotriva tabelului preliminar, dând astfel o sentinţă neîntemeiată.

Creditoarea aduce în atenţia instanţei de apel că prima instanţă nu a analizat niciunul din motivele contestaţiei invocate de apelantă. În acest sens, judecătorul-sindic în mod eronat a considerat că în speţă apelanta este decăzută din dreptul de a înregistra declaraţia de creanţă care viza debitul stabilit prin decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală nr. .., soluţia pronunţată fiind fundamentată pe o greşită aplicare a legii, deoarece instanţa a avut în vedere numai un singur text de lege pe care l-a aplicat unilateral şi greşit, fără a-l corobora cu niciun alt text de lege care reglementează materia acestui tip de creanţă şi fără a avea în vedere situaţia de fapt în ansamblu.

În aceste condiţii, creditoarea consideră că se impune admiterea apelului şi, implicit, a contestaţiei formulate. Se mai arată că în tabelul definitiv al creanţelor publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă în data de 05.12.2017, creditoarea nu a fost înscrisă cu suma de 191.030 lei reprezentând creanţa stabilită urmare a controlului ulterior finalizat prin emiterea Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare, încălcându-se astfel prevederile art. 102, alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

La art. 102, alin. 1, teza finală din Legea nr. 85/2014 se prevede foarte clar: „(1) Sunt creanţe anterioare şi creanţele bugetare constatate printr-un raport de inspecţie fiscală întocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului. În termen de 60 de zile de la data publicării în B.P.I. a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală şi vor întocmi raportul de inspecţie fiscală, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

La data de 03.07.2017, în termenul de 60 de zile prevăzut de art. 102 din Legea nr. 85/2014, creditoarea a depus la Tribunalul Arad o cerere de înscriere a creanţei suplimentare pentru debitoarea falită solicitând înscrierea la masa credală şi a sumei de 157.200 lei, reprezentând obligaţii estimative rezultate în urma estimării Serviciului Inspecţie Fiscală Persoane Juridice din cadrul A.J.F.P. Arad, ca urmare a controlului fiscal demarat la data de 14.06.2017, comunicată cu adresa nr. 14807 înregistrată la creditoare în data de 16.06.2017, precizând că, după finalizarea controlului va solicita înscrierea la tabelul creditorilor cu o creanţă certă, stabilită printr-o decizie de impunere, pentru perioadă anterioară datei intrării societăţii în insolvenţă.

Având în vedere că la data de 09.10.2017 s-a finalizat controlul şi s-a emis Decizia de impunere nr. . de organele de control, apelanta arată că a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 191.030 lei stabilită suplimentar ca fiind o sumă certă, lichidă şi exigibilă faţă de suma de 157.200 lei pe care a solicitat-o prin cererea de înscriere a creanţei suplimentară depusă la data de 03.07.2017 la Tribunalul Arad.

Apelanta învederează că nu înţelege argumentele pentru care administratorul judiciar a respins cererea de înscriere a creditoarei în tabelul creditorilor debitoarei cu suma de 191.030 lei atâta timp cât cererea apelantei a fost depusă la Tribunalul Arad în termenul legal prevăzut de dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 85/2014.

Mai mult, administratorul judiciar trebuia să procedeze la înscrierea creanţei acestei creditoare în tabelul preliminar al debitoarei cu suma de 191.030 lei, iar în cazul în care a considerat înscrierea ca fiind tardivă, să menţioneze acest aspect la rubrica observaţii, dându-se posibilitatea contestării tabelului în condiţiile impuse de lege.

Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/2014: „(3) asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare şi derulare a procedurii într-un timp util şi rezonabil, într-o manieră obiectivă şi imparţială, cu un minim de costuri; 4. asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelaşi rang; 5.asigurarea unui grad ridicat de transparenţă şi previzibilitate în procedură; 6. recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, având la bază un set de reguli clar determinate şi uniform aplicabile.”

Art. 58 lit. k) din Legea nr. 85/2014 prevede: „verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau înscrierii parţiale a creanţelor, precum si întocmirea tabelelor de creanţe...”.

În aceste condiţii, creditoarea consideră că, în cazul de faţă, contestaţia creditoarei ca fiind întemeiată, fiind îndeplinite dispoziţiile art. 113 alin. (1) din Legea 85/2014 care prevăd: „(1) După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 111 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenţei unui fals, doi sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.”

Cum suma precizată în cuantum de 191.030 lei se referă la obligaţii datorate până la data deschiderii procedurii şi cum aceste sume sunt certe, lichide si exigibile, aceste creanţe trebuiau înscrise de lichidatorul judiciar în tabelul definitiv în temeiul art. 102, alin. 1 din Legea nr. 85/2014, fiind creanţe născute înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, neînscrierea fiind datorată unei erori esenţiale a administratorului judiciar.

De asemenea, se arată că titlul hotărâtor în prezenta cauză este decizia de impunere privind obligaţiile fiscale stabilite de inspecţia fiscală nr. .. emisă ca urmare a controlului ulterior efectuat în conformitate cu prevederile art. 102, alin. 1 din Legea nr. 85/2014, care reprezintă titlul de creanţă, fiind executoriu.

În drept, se invocă  dispoziţiile art. 4, art. 58, art. 102 şi art. 113 din Legea 85/2014; art. 466 şi art. 480 alin. 2 C. pr. civ.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata-debitoare prin lichidator judiciar a solicitat respingerea apelului ca netemeinic şi nelegal şi menţinerea hotărârii Tribunalului Arad.

În motivare, intimata a arătat că apelul este nedovedit şi netemeinic.

În acest sens, intimata arată că prin contestaţia formulată în faţa instanţei de fond, apelanta-contestatoare solicită admiterea contestaţiei şi obligarea lichidatorului judiciar la înscrierea în tabelul definitiv de creanţe a societăţii debitoare a creditoarei şi cu suma de 191.030 lei aşa cum s-a solicitat prin precizarea la cererea de Înscriere a creanţei suplimentare înregistrată la Tribunalul Arad în data de 31.10.2017.

Iniţial, prin cererea de înscriere a creanţei suplimentare depusă la Tribunalul Arad în data de 03.07.2017, creditoarea a solicitat înscrierea la masa credală a societăţii debitoare şi a sumei de 157.200 lei stabilită suplimentar, suma rezultată în urma controlului fiscal.

Lichidatorul judiciar a respins această declaraţie de creanţă suplimentară, întrucât, suma de 157.200 lei stabilită suplimentar a fost stabilită prin procesul-verbal de control nr. ., care nu este act administrativ fiscal şi nu produce consecinţe juridice conform art. 135 C. pr. fiscală.

Împotriva acestei masuri a lichidatorului judiciar, apelanta  a formulat contestaţie care a fost respinsă şi care a făcut obiectul dosarului nr. ., soluţionat prin sentinţa civilă nr. 798/14.11.2017 pronunţată de către Tribunalul Arad rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 132 din 01.03.2018 pronunţată de către Curtea de Apel Timişoara.

Prin precizarea la cererea de înscriere a creanţei suplimentară, înregistrată la data de 31.10.2017 la dosar, apelanta-contestatoare solicită înscrierea la masa credală a debitoarei şi cu suma de 191.030 lei stabilită suplimentar ca fiind o sumă certă, lichidă şi exigibilă faţă de suma de 157.200 lei pe care a solicitat-o prin cererea de înscriere a creanţei suplimentare. Suma de 191.030 lei a fost stabilită în urma controlului fiscal finalizat în data de 09.10.2017, emiţându-se în acest sens decizia de impunere nr. . de către organele de control.

Lichidatorul judiciar a procedat la neînscrierea la masa credală a A.J.F.P. . cu suma de 191.030 lei, deoarece această sumă a fost solicitată tardiv. În temeiul disp. art. 102 alin. 1 din Legea 85/2014, aceasta trebuia solicitată în termen de 60 de zile de la data publicării în B.P.I. a notificării de deschidere a procedurii, ori aşa cum rezultă din dovada publicării în B.P.I. a notificării de deschidere a procedurii nr. 122420, aceasta a fost publicată în data de 09.05.2017, iar precizarea la cererea de înscriere a creanţei suplimentare pentru suma de 191.030 lei a fost înregistrată la dosarul cauzei în data de 31.10.2017, cu mult peste termenul de 60 de zile prevăzut de lege.

Pentru motivele arătate nu s-a procedat la înscrierea la masa credală a creditoarei cu suma de 191.030 lei, sumă stabilită suplimentar în urma controlului fiscal, considerând precizarea la cererea de înscriere a creanţei suplimentare pentru suma de 191.030 lei, ca tardivă. Măsura neînscrierii acestei precizări în tabelul definitiv de creanţe al societăţii debitoare a determinat formularea acestei contestaţii, care face obiectul prezentului dosar în temeiul disp. art. 113 din Legea 85/2004, temei inaplicabil în prezenta cauză.

Având în vedere motivele arătate, intimata a apreciat că instanţa de fond în mod corect a respins contestaţia creditoarei împotriva tabelului definitiv de creanţe al societăţii debitoare, neexistând niciunul din motivele indicate la art. 113 alin. 1 din Legea 85/2014.

În drept, se invocă dispoziţiile art. 201 C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 102 din Legea 85/2014, cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului; sunt creanţe anterioare şi creanţele bugetare constatate printr-un raport de inspecţie fiscală întocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului; în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală şi vor întocmi raportul de inspecţie fiscală, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanţei în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, dacă este cazul.

În speță, notificarea deschiderii procedurii insolvenței debitoarei-intimate s-a realizat prin B.P.I. la data de 9.05.2017.

La data de 3.07.2017 apelanta-creditoare a formulat o declarație suplimentară de creanță pentru înscrierea la masa credală a obligațiilor fiscale în sumă de 157200 lei, reprezentând obligații fiscale estimative stabilite în sarcina debitoarei potrivit procesului-verbal nr. 109/14.06.2017.

Ulterior, a fost emisă decizia de impunere nr. ., iar apelanta-creditoare a formulat o precizare a declarației suplimentare de creanță la data de 31.10.2017, solicitând înscrierea în tabelul de creanțe al debitoarei și cu suma de 191030 lei.

Din textul legal indicat mai sus rezultă că legiuitorul a instituit o dispoziție de favoare pentru creditorul fiscal, care beneficiază de un termen suplimentar de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii pentru a înregistra un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale.

Fiind o normă de excepție, aceasta se interpretează în mod restrictiv, astfel că în acest termen creditorul fiscal este obligat să efectueze inspecţia fiscală, să întocmească raportul de inspecţie fiscală, titlul de creanţă fiscală și să depună declarația suplimentară de creanță, nefiind suficientă emiterea doar a unui proces-verbal estimativ, care nu constituie un titlu de creanță fiscală.

În caz contrar, intervine sancțiunea decăderii din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, astfel încât creditorul fiscal nu va dobândi calitatea de creditor îndreptăţit să participe la procedură, în conformitate cu art. 114 alin.1 din Legea 85/2014 pentru suma respectivă.

Cum în speță apelanta-creditoare nu a depus în termenul legal de 60 de zile toate documentele menţionate mai sus, în mod judicios prima instanță a respins contestația sa ca nefondată.

Față de cele de mai sus, constatând că prima instanță a pronunțat o soluție temeinică și legală, Curtea a respins apelul formulat de apelanta-creditoare.

În baza art. 451-455 din Codul de procedură civilă, nefiind solicitate, nu s-au acordat cheltuieli de judecată.