Litigiu privind funcţionarii publici

Sentinţă civilă **** din 26.06.2017


R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr. ………

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică de la 07 Iunie 2017

Tribunalul constituit din:

Preşedinte*****

Grefier  *******

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii …… şi pe pârâtele ……, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică răspund reclamanţii reprezentaţi prin avocat  în baza împuternicirii avocaţiale aflate la dosarul cauzei, lipsă fiind pârâtele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă  care învederează faptul că prin serviciul registratură sa-a depus de către reclamanţi răspuns la întâmpinare, după care,

La interpelarea Tribunalului reclamanţii prin avocat arată faptul că nu mai au alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat.

Tribunalul în temeiul art. 258 rap. la art. 255 cod de procedură civilă, încuviinţează pentru părţi proba cu înscrisuri, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune şi asupra fondului.

Reclamanţii prin avocat arată că deşi pârâta a invocat excepţia prescripţiei, în motivare a făcut referire la inadmisibilitate, având în vedere că s-a invocat lipsa parcurgerii procedurii instituite de art. 11 din OUG 83/2014. Totodată solicită respingerea excepţiei având în vedere că procedura instituită prin art. 11 din OUG 83/2014 nu este o veritabilă procedură prealabilă a cărei parcurgere ar duce la inadmisibilitate cererii. Arată că pentru a fi o procedură prealabilă ar fi trebuit să solicite prin acţiune anularea deciziilor de salarizare. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesule pasive a pârâtei …. solicită respingerea acesteia, având în vedere calitatea de ordonator de credite a instituţiei angajatoare dar şi pe motiv de opozabilitate, având în vedere că aceasta a emis decizia pusă în aplicare de toate direcţiile generale, în baza ordonanţei 43/2016, respectiv să majoreze salariile la nivelul celor 8 …... Pe fondul  cauzei solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi motivată având în vedere că între cele 8 direcţii … şi …. există o singură diferenţă dată de masa de contribuabili, asupra căreia instituţiile aplică politica de fiscalitate. Solicită cheltuieli pe cale separată.

Tribunalul declară dezbaterile închise şi reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL

Pentru a se depune concluzii sau note scrise la solicitarea  reclamantei,

DISPUNE

Amână pronunţarea în cauză la data de ….

Pronunţată în şedinţa publică de la ….

Preşedinte  Grefier

Liliana Petrovan Tania Iuliana Riza

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr. ….

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică de la …..

Tribunalul constituit din:

Preşedinte Liliana Petrovan

Grefier  Tania Iuliana Riza

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii …… şi pe pârâtele ….., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999).

Dezbaterile asupra fondului au avut loc la termenul din data de …. fiind consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de …..

TRIBUNALUL

În aceiaşi compunere şi pentru aceleaşi motive,

DISPUNE

Amână pronunţarea în cauză la data de ….

Pronunţată în şedinţa publică de la ….

Preşedinte  Grefier

Liliana Petrovan Tania Iuliana Riza

Dosar nr. …..

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia civilă  Nr. …….

Şedinţa publică de la 26 Iunie 2017

Tribunalul constituit din:

Preşedinte Liliana Petrovan

Grefier  Tania Iuliana Riza

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii …… şi pe pârâtele ….., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999).

Dezbaterile asupra fondului au avut loc la termenul din data de …. fiind consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de …. şi ulterior la data de …..

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii civile de faţă, constată că:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr….., reclamanţii ….., în contradictoriu cu pârâţii ….. au solicitat obligarea pârâtei ….. să stabilească drepturile salariale cuvenite reclamanţilor la nivelul maxim al acestor drepturi salariale aflat în plată în cadrul ….., începând cu data de …., şi să achite diferenţele de drepturi salariale, respectiv obligarea pârâtei …. la finanţarea drepturilor salariale pretinse.

În motivarea cererii, s-a arătat că există diferenţe nejustificate în stabilirea salariului pentru persoane care se află în subordinea aceluiaşi ordonator de credite şi îndeplinesc aceleaşi funcţii şi atribuţii.

În drept, s-au invocat dispoziţiile legii nr.188/1999, OUG nr.43/2016.

S-au depus la dosar înscrisuri privind raportul de serviciu al reclamanţilor.

Prin întâmpinare, pârâta ….. a invocat excepţia prescripției dreptului la acțiune, in condițiile in care art.11 din OUG nr.83/2014 prevede atacarea stabilirii salariilor in 5 de zile de la luarea la cunoștința. Pe fondul cauzei solicita respingerea acțiunii ca neîntemeiata.

Pârâta ….. a cerut prin întâmpinare respingerea acţiunii ca neîntemeiate, neexistând temei legal pentru recalcularea drepturilor salariale de care au beneficiat reclamanţii, care au fost încadraţi la nivelul maxim aflat în plată pentru fiecare funcţie, în cadrul tuturor ….-urilor.

In baza art.248 C.pr.civila, instanţa a analizat cu prioritate excepţiile de procedura si pe cele de fond, a căror eventuala admitere, ar face inutila, in tot sau in parte, cercetarea fondului cauzei .

Faţă de excepția prescripției dreptului material la acțiune faţă de prev.art.11 din OUG nr.83/2014, tribunalul urmează a-l respinge având pe de o parte ca prin prezenta acțiune nu s-a contestat un ordin/decizie de salarizare iar pe de alta parte nu s-a depus si făcut dovada de către pârâta ca s-a emis ordin/decizie in aplicarea OUG nr.83/2014 la data de …. si s-a adus la cunoștința reclamanților pentru ca aceștia sa poată contesta  in cele 5 zile legale,așa cum prev.art.11 alin.2 din OUG nr.83/2014 „(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite.

(2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

(3) Ordonatorii de credite soluţionează contestaţiile în termen de 30 de zile.

(4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei” .faţă de aceasta stare de fapt, in speța tribunalul retine ca nu exista act de stabilire drepturi salariale,astfel ca nu se aplica acest articol de lege si va respinge excepția ca neîntemeiata.

.

Analizând  actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Reclamanţii au calitatea de funcţionar public în cadrul …., iar aceştia au pretins că sunt îndreptăţiţi să beneficieze de stabilirea drepturilor salariale la nivelul maxim al acestor drepturi salariale aflat în plată în cadrul ….., începând cu data de ….., pârâta refuzând să recunoască dreptul solicitat de reclamanţi.

Tribunalul consideră că pârâta a procedat în mod corect stabilind drepturile salariale ale acestora la nivelul maxim aflat în plată pentru fiecare funcţie în cadrul tuturor …..-urilor, fără a se raporta la nivelul maxim din cadrul …..

Prin art.I din legea nr.71/2015, s-a aprobat OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, iar prin pct.1 la art.1, după alin.5, a fost introdus alin.51 conform căruia prin excepţie de la prevederile alin.1 şi 2, personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Actul normativ mai sus menţionat a fost adoptat în scopul de a elimina discrepanţele legate de aplicarea dispoziţiilor legilor de salarizare, care au determinat în acest domeniu diferenţe între drepturile salariale încasate de persoane cu aceeaşi pregătire şi vechime, care desfăşoară aceeaşi activitate.

Tribunalul apreciază că intenţia legiuitorului a fost clară, conform amendamentelor la lege, în sensul eliminării discriminărilor între persoane care ocupă funcţii ce presupun desfăşurarea aceleiaşi activităţi, în aceleaşi condiţii de studii şi vechime.

Prin decizia nr.23/26.09.2016 pronunţată de ÎCCJ în dezlegarea unei chestiuni de drept, s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.1 alin.51 din OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr.71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "salarizat la acelaşi nivel" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art.2 alin.1 lit.a din legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art.1 alin.1 şi 2 din OUG nr.83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr.71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice.

Art.2 alin.1 lit. a din legea-cadru nr.284/2010 indică personalul din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome, cât şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, deci şi personalul din cadrul instituţiei pîrîte face parte din categoria de personal căreia i se aplică dispoziţiile legii nr.71/2015.

Potrivit art.1 alin.1 şi 2 din OUG nr.57/2015, în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, la fel şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia lunară brută de încadrare.

Prin OUG nr.43/2016, s-a modificat art.31 din OUG nr.57/2015, alin.1 prevăzând că, prin excepţie de la prevederile art.1 alin.1, începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În acelaşi timp, alin.11 al.art.31 defineşte sintagma «fiecare funcţie» de la alin.1 ca fiind funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în legea-cadru nr.284/2010, iar potrivit alin.13, în aplicarea prevederilor alin.1, prin instituţie sau autoritate publică se înţelege acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. În cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.

Prin decizia nr.794/2016, CCR a constatat că, pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de OUG nr.57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de legea-cadru nr.284/2010.

În capitolul I anexa I lit.A pct.c din legea nr.284/2010 este reglementată salarizarea funcţionarilor publici din familia ocupaţională de funcţii bugetare Administraţie. Încadrarea funcţiilor publice generale de execuţie diferă în funcţie de categoria acestor funcţii – de stat, teritoriale sau locale, astfel cum sunt acestea definite la finalul lit.A.

Astfel, funcţiile publice de stat sunt cele stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, al Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, al Inspecţiei Muncii, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi pentru funcţiile publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici din cadrul instituţiei prefectului. Funcţii publice teritoriale sunt cele stabilite şi avizate potrivit legii din cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi pentru funcţiile publice locale stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului de specialitate al consiliilor judeţene, al primarului general al municipiului Bucureşti, al primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, al primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ, precum şi al instituţiilor înfiinţate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea consiliilor judeţene ori Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv municipiilor reşedinţă de judeţ.

Nu poate exista identitate între funcţia publică de stat ocupată de un funcţionar în cadrul …. şi funcţia publică teritorială din cadrul ….

Este adevărat că, potrivit art.9 alin.1 şi anexei 1 din HG nr.520/2013, …., organ de specialitate al administraţiei publice centrale, are în structura sa organizatorică ….. şi separat ….., unităţi cu personalitate juridică conform art.13 alin.1 şi art.131 alin.1. De asemenea, directorul general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice, respectiv directorul general al …. au calitatea de ordonator terţiar de credite, în temeiul art.13 alin.6 şi art.131 alin.6.

Însă în conformitate cu art.131 alin.6, ….are ca obiect de activitate ansamblul activităţilor de administrare fiscală a marilor contribuabili aflaţi în sfera de competenţă stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei, activităţi cărora le sunt aplicabile reglementări specifice. De asemenea, alin.8 prevede că salarizarea personalului …. se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul aparatului propriu al Agenţiei sau, după caz, din instituţiile subordonate acestuia, în cazul în care nu există funcţie similară.

Deşi au acelaşi ordonator principal de credite, nu există identitate de obiect între atribuţiile … şi cele ale …, deci nu se poate afirma că funcţionarii reclamanţi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu funcţionarii … pentru ca nivelul maxim de salarizare în cadrul unei … să se raporteze la nivelul maxim  existent în ….

În condiţiile în care nu există temei pentru a stabili drepturile salariale cuvenite reclamanţilor la nivelul maxim existent în cadrul …., acestea fiind corect stabilite de pârâtă la nivelul maxim existent în cadrul … - urilor, tribunalul va respinge ca neîntemeiată acţiunea în contradictoriu cu pârâta … ...

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia prescripţiei  acţiunii.

Respinge  acţiunea privind pe ….. şi pe pârâtele ……ca neîntemeiata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti secţia CAF. 

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26.06.2017.

Preşedinte  Grefier

Red. jud. L.P./ 5ex.

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal au fost respinse recursurile declarate  împotriva sentinţei civile nr. ……. pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat.