Uzucapiune

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă constată următoarele:

La data de …s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. …, acţiunea civilă formulată de reclamantul …. în contradictoriu cu pârâta ….., prin care a solicitat instanţei să constate că este proprietarul unei suprafeţe de 2.776 m.p. teren, situat în intravilan sat …, comuna … tarla …, parcelele …. jud. …., cu următoarele vecinătăţi: la Nord – propr. ….., la Sud – drum stradal, la Est – propr. …. şi la Vest – drum stradal, pe care a edificat o construcţie cu destinaţia locuinţă edificată din chirpici, acoperită cu azbociment, compusă din 4 camere şi un hol, ocupând o suprafaţă totală de 104 m.p. şi un grajd în suprafaţă de 51 m.p., fără cheltuieli de judecată.

 În motivarea în fapt, reclamantul a arătat că este fiul numitului …. care a deţinut din anul …. fără a avea acte de proprietate suprafaţa de …. m.p. teren, situată în intravilan sat …., comuna …, jud. …. Începând cu anul …. pe acest teren a edificat o construcţie în suprafaţă de 104 m.p. cu destinaţia de locuinţă şi un grajd pentru animale în suprafaţă de 51 m.p.. După moartea tatălui său intervenită la data de …., a fost cel care a posedat în continuare imobilul menţionat pentru care plăteşte taxele şi impozitele de rigoare. De asemenea, a refăcut şi construit gardul, care împrejmuia suprafaţa de teren, pentru a delimita imobilul în cauză şi pentru a putea adăposti şi ţine sub control animalele pe care le creştea. Ulterior, s-a racordat la reţeaua electrică şi la apă, achitând în mod regulat taxele aferente acestor facilităţi. De asemenea, este luat în evidenţele Serviciului de Impozite şi Taxe al comunei ….., jud. …., aşa după cum rezultă din certificatul de atestare fiscală nr. ….

Din anul …. şi până în prezent a stăpânit acest imobil, în continuu, neîntrerupt, netulburat şi sub nume de proprietar, astfel încât a apreciat că sunt întrunite condiţiile uzucapiunii, situaţie în care a solicitat să se constate faptul că în urma joncţiunii posesiilor, a dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa de teren şi construcţiile respective.

Justifică interesul prin necesitatea de a deţine un titlu de proprietate în legătură cu acest imobil, în vederea intabulării dreptului său de proprietate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 Cod procedură civilă şi art. 1890 Cod civil.

În susţinere, reclamantul au depus înscrisuri în copii certificate pentru conformitate.

S-a achitat o taxă judiciară de timbru în cuantum de …. lei (fila 14).

Pârâta nu a formulat în termen procedural întâmpinare şi nici nu a propus probe în apărare.

În şedinţa publică din data de ...., reclamantul, prin apărător a înţeles să-şi mărească câtimea obiectului cererii la suprafaţa de .... m.p., astfel cum a rezultat potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză şi a depus la dosar concluzii scrise.

În temeiul art. 255-258 Cod procedură civilă, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar, pentru reclamant şi proba testimonială cu martorii propuşi prin cererea de chemare în judecată respectiv …. precum şi proba cu expertiza topografică, apreciind că aceste probe sunt utile, pertinente şi concludente pentru elucidarea situaţiei de fapt şi soluţionarea cauzei.

Raportul de expertiză topografică a fost întocmit de expert …. şi depus la dosar la data de …. (fila 37-48). La acest raport, instanţa a solicitat completări, răspunsul expertului fiind depus la dosar la data de 25…. (fila 67-68).

Martorii …., propuşi de reclamant, au fost audiaţi nemijlocit de către instanţă la termenul din data de ….., fiind încheiate în acest sens procese-verbale distincte ataşate la dosarul cauzei (fila 63-64).

În cadrul probei cu înscrisuri au fost solicitate relaţii de la pârâta ….. …..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil dispoziţiile art. 930-934 Cod civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.

Uzucapiunea constituie un mod de dobândire a proprietăţii ori asupra altor drepturi reale cu privire la un lucru prin posedarea neîntreruptă a acestuia în tot timpul fixat de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 644 Cod civil de la 1864, proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenţie şi prin tradiţiune iar potrivit art. 645 Cod civil de la 1864, proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune, prin prescripţie, prin lege şi prin ocupaţiune.

Uzucapiunea, în măsura în care apare ca un efect al posesiei prelungite în timp, despărţită de dreptul de proprietate, poate să reprezinte o sancţiune împotriva adevăratului proprietar, care dând dovadă de o anumită neglijenţă a delăsat bunul timp îndelungat.

Fiind un mod de dobândire a proprietăţii, uzucapiunea se întemeiază pe faptul posesiei imobilului pe perioada de timp cerută de lege. Aşadar, când posesiunea unui imobil se prelungeşte pe o anumită perioadă, în anumite condiţii impuse de lege, acest fapt nu rămâne fără consecinţe juridice, cea mai importantă fiind aceea că la epuizarea termenului această stare de fapt duce la naşterea dreptului de proprietate asupra imobilului în patrimoniul persoanei care a avut posesia utilă a acestuia.

În sensul celor menţionate sunt dispoziţiile art. 1837 Cod civil de la 1864, conform cărora prescripţia este un mijloc de a dobândi proprietatea, iar potrivit art. 1846 Cod civil de la 1864 orice prescripţie este fondată pe faptul posesiunii.

Conform art. 35 Cod procedură civilă cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.

În concepţia Codului civil român posesia presupune întrunirea de către aceeaşi persoană a celor două elemente care o compun: elementul material – corpus (care presupune contactul direct cu lucrul posedat, concretizat în acte materiale de stăpânire) şi elementul intenţional sau psihologic – animus rem sibi habendi (care constă în intenţia de a stăpâni lucrul pentru sine, ca un adevărat titular al dreptului de proprietate sau al altui drept real).

În speţă de faţă, corpus este suprafaţa de teren de 2.809 m.p. pe care reclamantul susţine că a stăpânit-o împreună cu autorul său şi o stăpâneşte şi în present, după decesul acestuia.

Cât priveşte cel de-al doilea element esenţial animus, interesează voinţa sub care acţionează posesorul atunci când efectuează actele materiale de stăpânire a bunului.

Potrivit art. 1847 Cod civil de la 1864, pentru ca posesia să producă efecte juridice, adică pentru a opera prescripţia achizitivă, deosebit de corpus şi animus, ea trebuie să fie utilă, adică să fie neîntreruptă, continuă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Posesia este o stare de fapt, astfel încât, ea poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.

Conform raportului de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză suprafaţa terenului deţinut de reclamant din măsurători este de …. m.p. pe care se află edificate construcţii.

Din declaraţia martorului … rezultă că reclamantul a venit în satul … prin anul …., iar tatăl său a ocupat acest teren pe care a edificat o casă, a împrejmuit terenul, a sădit pomi şi a plantat viţă de vie, fiind recunoscuţi în comunitate ca proprietari ai acestuia (fila 63).

Martorul …. a relatat că tatăl reclamantului a luat acest teren de la o persoană din sat prin anul …., iar până în anii …. s-a construit şi casa de locuit. A mai arătat martorul că locul a fost împrejmuit, s-au sădit pomi şi s-a pus viţă de vie, iar terenul nu a suferit modificări în timp, reclamantul fiind recunoscut în comunitate ca proprietar (fila 64).

Legea recunoaşte dreptul actualului posesor de a uni posesia sa cu cea a autorului său, putând astfel să solicite recunoaşterea dreptului său de proprietate prin efectul joncţiunii posesiilor, dacă perioadele cumulate ale celor două posesii ating termenul de 30 de ani. În acest sens, art. 1860 Cod civil dispune că orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripţia, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.

Joncţiunea posesiilor este întotdeauna posibilă, când cel care o invocă este un succesor în drepturi ale autorului, însă dacă posesorul actual se prevalează de posesia autorului său, el este obligat să o continue cu toate viciile sau calităţile sale.

Pentru incidenţa art. 1860 Cod civil de la 1864 este necesar să fie îndeplinite următoarele condiţii: în discuţie să fie o posesie propriu-zisă, iar nu o detenţie precară; posesorul actual să fi dobândit bunul în temeiul unui raport juridic de la autorul cu a cărui posesie vrea să-şi unească propria-i posesie, iar nu pe căi de fapt.

Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte cea de a doua condiţie, reclamantul (posesorul actual) trebuie să facă dovada transmiterii posesiei de la autorul său către sine pentru bunul pentru care cere să fie constatat dreptul de proprietate prin uzucapiune, joncţiunea posesiilor neputând avea loc decât în limita acestui transfer.

Coroborând depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, cu înscrisurile existente la dosar, rezultă că autorul reclamantului, …., iar ulterior, reclamantul, au posedat încă din anul …. imobilul constând în teren şi locuinţă, la care ulterior s-au mai efectuat şi alte lucrări, iar potrivit certificatului de atestare fiscală nr. …. pentru construcţie reclamantul plăteşte impozite (fila 6).

Art. 1854 Cod civil de la 1864 prezumă, în caz de îndoială, că posesorul posedă pentru sine, cu titlu de proprietar, cel ce contestă, urmând să răstoarne această prezumţie, făcând dovada că posesorul a început să posede pentru altul.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză de expert …., astfel cum a fost completat, reclamantul deţine în fapt o suprafaţă totală …. m.p. situat în sat …., comuna …., judeţul …., având ca vecinătăţi la N – …, …., la E – …. şi comuna …., la S – stradă, la V – stradă, pe care sunt edificate construcţii (C1 – locuinţă, C2 – anexă, C3 – grajd). Suprafaţa de teren se află situată în intravilan sat …., comuna …, judeţul …, tarla …, parcela …. categoria de folosinţă curţi construcţii, …. categoria de folosinţă arabil, …. categoria de folosinţă vie.

În contextul celor mai sus arătate, instanţa apreciază că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1837, art. 1847 şi art. 1890 Cod civil de la 1864, pentru dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului în discuţie, prin efectul prescripţiei achizitive de 30 de ani.

Astfel, se va constata dreptul de proprietate al reclamantului asupra terenului în suprafaţă de … m.p. situat în sat …, comuna …, judeţul …, având ca vecinătăţi la N – ….. la E – ….., la S – stradă, la V – stradă, identificat prin raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit în cauză de către expert …., între punctele 1-2-3-4-5-6-38-9-10-29-30-31-32-36-37, dobândit prin efectul prescripţiei achizitive de lungă durată,

În ceea ce priveşte accesiunea raportat la construcţiile amplasate pe terenul mai sus arătat, instanţa reţine cu prioritate dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora în toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opţiune de către proprietarul imobilului, efectele sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrării.

Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului său posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra unui bun, exclusiv şi perpetuu, în putere proprie şi în interes propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare.

Conform art. 482 Cod civil de la 1864 proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă dreptul asupra a tot ce produce lucrul şi asupra a tot ce se uneşte, ca accesoriu, cu lucrul, într-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeşte drept de accesiune iar în art. 489 Cod civil de la 1864 se precizează că proprietatea pământului cuprinde în sine proprietatea suprafeţei şi a subfeţei lui.

 Prin urmare, se va constata şi dreptul de proprietate al reclamantului asupra construcţiilor locuinţă şi anexă, pentru care se achită impozit, amplasate pe terenul mai sus menţionat, identificate prin acelaşi raport de expertiză tehnică judiciară.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare