Constatare nulitate absolută titluri de proprietate

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.11.2016 sub nr. 1351/179/2016, reclamantul A.T.M.a solicitat în contradictoriu cu pârâţii P.C., R.L., C.M., Comisia locală de fond funciar Ceamurlia de Jos şi Comisia Judeţeană de fond funciar Tulcea constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate nr. 4686/17.02.1993 şi nr. 77216/31.12.2001 emise pe numele lui P.N..

În motivarea cererii reclamantul a arătat că după bunica sa, A.S., decedată în anul 1986, a rămas o masă succesorală compusă din suprafaţa totală de 5 ha teren situat în extravilanul localităţii Lunca, com. Ceamurlia de Jos, jud. Tulcea, iar moştenitorii legali acceptanţi au fost A.T., tatăl său care a decedat în anul 2011, precum şi P.Z., decedată în anul 1984.

La data apariţiei Legii nr. 18/1991, privind fondul funciar, tatăl său A.T. a formulat cerere pentru redobândirea dreptului de proprietate funciară, privind suprafaţa de 10 hectare teren reconstituit de pe urma părinţilor soţiei acestuia, respectiv bunicii materni ai reclamantului.

În ceea ce priveşte terenul rămas de pe urma defunctei A.S., în suprafaţă de 5 ha, imediat după apariţia Legii nr. 18/1991, tatăl său, A.T., cu toate că avea probleme locomotorii, l-a mandatat pe nepotul său P.N. să predea cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, acest din urmă asigurându-l că va preda cererea. Ulterior i-a creat convingerea că acesta a respectat mandatul, şi faptul că terenul a fost înscris în Asociaţia M.V., de către A.T., tatăl reclamantului.

Reclamantul a susţinut că deşi tatăl său îi solicita lui P.N. să-i prezinte titlurile de proprietate, P.N. îi replica de fiecare dată că este trecut şi el pe titlu, iar potrivit înţelegerii verbale dintre cei doi, produsele erau împărţite în mod egal între aceştia, urmare arendei primite. Începând cu anul 2015 şi după decesul lui P.N. în anul 2016, P.C. şi-a însuşit întreaga cantitate de produse aferent celor 5 ha.

În drept au fost invocate art. III pct. 1a şi 2 din Legea nr. 169/1977 cu referire la art. 29 lit. l din Ordonanţa Guvernului 80/2013 şi art. 42 din Legea nr. 18/1991.

Reclamantul a anexat cererii următoarele înscrisuri: titlurile de proprietate nr. 4686/17.02.1993 şi nr. 77216/31.12.2001 emise pe numele lui P.N., declaraţie M.V., certificat deces A.T., certificat deces A.S., cărţi identitate, certificat de moştenitor nr. 155/29.09.2011.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 42 din Legea nr. 1/2000.

La data de 08.12.2016, pârâtele P.C., R.L., C.M. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată.

Pe cale de excepţie, au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor C.M. şi R.L., precizând că potrivit Certificatului de moştenitor nr. 251/16.09.2015 emis de Societatea Profesională Notarială Vasiliev, unica moştenitoare a lui P.N. este mama lor, respectiv pârâta P.C., ca urmare a renunţării celor două la succesiunea tatălui lor.

În aceste condiţii, C.M. şi R.L., neavând calitatea de coproprietare ale celor două terenuri ce fac obiectul celor două titluri de proprietate aflate în litigiu, nu au nici calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, motiv pentru care solicită respingerea acţiunii faţă de acestea ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Totodată au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, acesta nefăcând dovada calităţii tatălui său de moştenitor acceptant al bunicii A.S., proprietara iniţială a suprafeţei de 5 ha teren agricol extravilan situat în localitatea Lunca, com. Ceamurlia de Jos, jud. Tulcea.

În acelaşi timp, cu toate că tatăl său a formulat şi depus personal prima cerere, reclamantul susţine că nu ar mai fi depus şi cea de-a doua cerere, ci l-ar fi mandatat verbal pe nepotul său P.N., soţul pârâtei P.C., să predea comisiei locale de fond funciar cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, însă acesta nu ar fi executat mandatul primit.

Aceste afirmaţii sunt contradictorii, neadevărate şi neprobate. Astfel, reclamantul nu face dovada existenţei celor două cereri de restituire a suprafeţei de 5 ha formulate de tatăl său, a presupusului mandat verbal acordat lui P.N. sau a stării de sănătate precare a autorului său, cauză ce l-ar fi împiedicat pe acesta să depună personal cererea la comisie.

Pe cale de consecinţă, reclamantul nu face dovada calităţii tatălui său de persoană îndreptăţită şi nici dovada exercitării de către acesta a dreptului de a solicita restituirea terenului în temeiul Legii nr.l8/1991, aspecte ce îl lipsesc pe reclamant de dreptul de a solicita anularea celor două titluri de proprietate, deci de calitate procesuala activă.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea acţiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată.

Referitor la incidenţa nulităţii reglementate de dispoziţiile alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, cele două titluri de proprietate, nr. 4686/17.02.1993 şi nr. 77216/03.12.2001, au fost eliberate pe numele lui P.N. cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991, acesta având calitate de unică persoană îndreptăţită a primi aceste terenuri, motiv pentru care se impune respingerea ca neîntemeiata a cererii de chemare în judecată.

Astfel cum rezulta din înscrisurile doveditoare anexate celor două cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de P.N., acesta justifică calitatea de persoană îndreptăţită întrucât era unic moştenitor al mamei sale, A.(P.Z.) I., care dobândise proprietatea exclusivă a celor două terenuri în suprafaţă totală de 5 ha de la mama sa, A.S., cu titlu de zestre, cu ocazia căsătoriei cu P.T..

În dovedirea susţinerilor pârâtele au depus înscrisurile anexate celor două cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de P.N. aflate în posesia pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Ceamurlia de Jos, certificatul de deces seria DC nr.028827/09.12.2013 a lui P.N., certificatul de moştenitor nr.251/16.09.2015 de pe urma defunctului P.N., emis de Societatea Profesională Notarială Vasiliev, certificatul de naştere a lui A.(P.Z.)I. şi certificatul de căsătorie a lui A.(P.Z.) I. cu P.T..

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe art. 205 şi următoarele Cod procedură civilă, prevederile Legii nr. 18/1991 şi cele ale Legii nr. 169/1997.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a iterat motivele arătate în acţiunea principală, solicitând admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Instanţa a încuviinţat pentru părţi probele cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum şi proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiaţi martorii M.V. şi M.D..

Analizând cu prioritate excepţiile invocate prin întâmpinare, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Potrivit art. 32 şi art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile şi constă în identitatea dintre persoana titulară a dreptului subiectiv dedus judecăţii şi cel care are poziţia procesuală de reclamant, respectiv dintre pârât şi persoana în sarcina căreia incumbă obligaţia corelativă aceluiaşi drept subiectiv.

Prin cererea formulată, reclamantul urmăreşte anularea unor titluri de proprietate prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri, în baza legilor fondului funciar. Nulitatea acestor acte juridice este reglementată de art. III din Legea nr. 169/1997, care conferă calitate procesuală activă oricărei persoane interesate, deci oricărui subiect de drept care ar obţine un folos concret în urma anulării titlurilor.

Nu prezintă relevanţă faptul că reclamantul nu a făcut dovada calităţii de moştenitor al tatălui său, A.T., raportat la bunica maternă, A.S., întrucât aceasta a decedat anterior intrării în vigoare a legilor fondului funciar, astfel încât reconstituirea s-a dispus în persoana succesorilor, din care făcea parte şi tatăl reclamantului. Este de observat şi că nici autorul pârâtelor, P.N., nu a făcut o atare dovadă, fără ca aceasta să aibă vreo consecinţă asupra cererii de reconstituire (fiind înscris în Anexa nr. 3).

De altfel, această concluzie decurge explicit din prevederile art. 13 al Legii nr. 18/1991, potrivit căruia calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.

Interesul urmărit de reclamant constă în introducerea în masa succesorală a defunctului său tată şi a imobilelor al căror drept de proprietate a fost reconstituit exclusiv pe numele lui P.N. prin titlurile de proprietate nr. 4686/17.02.1993 şi 77216/03.12.2001, motiv pentru care prima excepţie invocată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor R.L.G. şi C.M., instanţa reţine că acestea au renunţat la succesiunea autorului lor, P.N., astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 251 din data de 16 septembrie 2015, eliberat de Societatea Profesională Notarială Vasiliev (filele 43-45).

Astfel, fiind străine de moştenirea defunctului lor tată, aceste pârâte nu au niciun drept şi nicio obligaţie ce a aparţinut autorului lor şi nici nu pot lua locul acestuia în actele juridice civile care îl privesc.

În consecinţă, instanţa va admite excepţia invocată, cu consecinţa respingerii cererii formulate în contradictoriu cu pârâtele R.L.G. şi C.M. ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin titlul de proprietate nr. 4686/17.02.1993 emis de pârâta Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tulcea (fila 5), numitului P.N., autorul pârâtei P.C., i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 4 hectare şi 3000 metri pătraţi teren arabil situat în extravilanul satului Lunca, comuna Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea. Cererea de reconstituire a fost formulată în nume propriu de P.N. la data de 20.03.1991, care şi-a justificat calitatea de persoană îndreptăţită ca moştenitor al defunctei A.S., solicitând atribuirea unei suprafeţe de 5 hectare teren.

Prin titlul de proprietate nr. 77216/03.12.2001 (fila 6), numitului P.N. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 7000 metri pătraţi teren arabil situat în extravilanul satului Lunca, comuna Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea, pentru a beneficia de o suprafaţă totală de 5 hectare teren, cu care a fost validat de către pârâta Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ceamurlia de Jos (fila 86).

În drept, nulitatea absolută a titlurilor de proprietate este reglementată prin art. III din Legea nr. 169/1997, acesta cuprinzând o enumerare exemplificativă a actelor lovite această sancţiune, emise cu încălcarea legilor fondului funciar precum şi a cazurilor când aceasta intervine.

În esenţă, motivul de nulitate invocat de petent constă în omisiunea înscrierii pe titlurile de proprietate contestate în prezenta cauză a numelui autorului său, A.T., deşi acesta are calitate de moştenitor al defunctei A.S., care a avut calitate de membru cooperator şi a adus terenuri în cooperativa agricolă de producţie.

Întrucât motivul invocat de reclamantă nu se regăseşte printre cele expres enumerate de dispoziţia legală menţionată anterior, instanţa urmează a verifica în ce măsură au fost respectate normele legale în vigoare la momentul emiterii titlului de proprietate.

Instanţa are în vedere art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare la data emiterii titlului, care prevede că stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

Prin textul de lege citat anterior, legiuitorul a consacrat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor aduse în cooperativele agricole de producţie, aceasta fiind demarată exclusiv la cererea foştilor proprietari ori a urmaşilor acestora. Alineatul următor al art. 8 defineşte categoria persoanelor îndreptăţite a formula cereri de reconstituire, acestea fiind soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.

Întrucât autorul pârâtelor a fost înscris în Anexa nr. 3, dreptul de proprietate a fost reconstituit în considerarea calităţii de moştenitor al unei persoane care a avut calitatea de cooperator. Procedura de reconstituire este însă aceeaşi, neoperând de drept pentru toţi moştenitorii, ci numai la cererea scrisă a acestora.

În lipsa formulării unei cereri scrise, vocaţia autorului reclamantului de a redobândi suprafeţele de teren preluate de la autorul său nu s-a concretizat, astfel încât în mod corect titlul de proprietate a fost emis numai pe numele moştenitorului solicitant, P.N..

Susţinerile reclamantului în sensul că între acesta şi tatăl său a fost încheiat un contract de mandat (tacit) nu constituie un motiv de nulitate al titlului, ci atrage răspunderea civilă contractuală specifică actului juridic încheiat de părţile contractante.

Neexecutarea mandatului nu are ca efect, în nici un caz, anularea titlului emis de comisia de fond funciar, întrucât la momentul întocmirii acestui act nu se identifică nici o dispoziţie legală, ce reglementează o condiţie de formă sau de fond, care să fi fost încălcată.

În lumina considerentelor expuse anterior, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A.M. în contradictoriu cu pârâtele P.C., Comisia Comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ceamurlia de Jos şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tulcea.

Observând soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză, dispoziţiile art. 451 şi următoarele Cod procedură civilă, precum şi solicitarea pârâtelor persoane fizice de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, instanţa constată că părţile cărora soluţia le este favorabilă nu au făcut dovada efectuării unor cheltuieli precum cele enumerate 451 alin. 1 Cod procedură civilă, ori alte cheltuieli ce pot fi asimilate acestora, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiat acest capăt de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtele P.C., R.L.G. şi C.M. prin întâmpinare.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor R.L. Georgiana şi C.M..

Respinge cererea reclamantului A.M. în contradictoriu cu pârâtele R.L.G. şi C.M., ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A.M. în contradictoriu cu pârâtele P.C., Comisia Comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ceamurlia de Jos cu sediul în comuna Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tulcea cu sediul în municipiul Tulcea, str. Păcii nr. 101, judeţul Tulcea.

Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtelor P.C., R.L.G. şi C.M. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare asupra soluţiei date fondului cauzei. Cererea se depune la Judecătoria Babadag.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 18.05.2018.

Domenii speta

Spete similare