ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA - SECŢIA CIVILĂ
Sentinţa civilă nr. 234/2017
Şedinţa publică din data de 18.01.2017
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE –..
GREFIER – ..
Pe rol judecarea cauzei privind pe., în calitate de creditor, pe debitor, terţ poprit având ca obiect validare poprire.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 16.01.2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face corp comun cu prezenta sentinţă, dată la care instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. (1) C.pr.civ. a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 18.01.2017.
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 29.08.2016, în calitate de creditor, a solicitat în contradictoriu cu terţul poprit şi cu debitorul G., obligarea terţului poprit la plata sumei de 2579,1 lei, reprezentând pretenţii.
În motivare, creditoarea a arătat că debitorul nu a executat voluntar obligaţiile ce îi incumbă în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr., motiv pentru care a iniţiat procedura executării silite împotriva acestuia, inclusiv sub forma înfiinţării popririi asupra veniturilor salariale datorate debitorului de către angajatorul. Conform susţinerilor., se impune ca terţul poprit să fie obligat la plata către aceasta a sumei de 2579,1 lei, societăţii rămânându-i dreptul de regres împotriva debitorului pentru recuperarea sumei achitate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 780-783, art. 786, art. 787, art. 789 C.pr.civ.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, potrivit art. 27 din O.U.G nr. 80/2013 (f. 10).
2. La data de 13.09.2016,. a formulat o precizare de acţiune, în cuprinsul căreia a învederat faptul că înţelege să îşi întemeieze cererea inclusiv pe prevederile art. 788, art. 790 C.pr.civ.
3. Deşi legal citat, debitorul nu a formulat întâmpinare.
4. Prin adresa depusă la dosar în data de 04.11.2016, terţul poprit a arătat faptul că a achitat până în prezent suma de 616 lei în calitatea menţionată, transmiţând dovada efectuării plăţilor pe adresa de e-mail a B.E.J.. S-a mai învederat faptul că, în cadrul societăţii, plata drepturilor salariale are loc după data de 30 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, iar, în aceste condiţii, nu consideră că are calitatea de terţ poprit în prezenta cauză.
Înscrisul depus cu titlu de întâmpinare nu a cuprins motivarea în drept.
5. Fiind citată cu menţiunea de a depune la dosar dovada calităţii sale de creditor, astfel cum s-a menţionat în acţiune, la data de 14.11.2016 a arătat, în esenţă, faptul că a acţionat în calitate de administrator al activelor în raport de creditorul cesionar., ceea ce, potrivit pct. 48 din Decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ar constitui o formă legală de reprezentare a unei persoane juridice, prin derogare de la dispoziţiile art. 84 alin. (1) C.pr.civ. S-a mai precizat faptul că acţiunea a fost formulată de către un consilier juridic împuternicit al, în conformitate cu dispoziţiile art. 84 alin. (1) şi alin. (2) C.pr.civ.
În drept, au fost indicate prevederile art. 2, art. 3 alin. (2) din Legea 514/2003, art. 84 C.pr.civ., art. 1566 C.civ.
6. Anterior celui de-al doilea termen de judecată, la data de 19.12.2016, terţul poprit a arătat în scris faptul că a achitat până în prezent suma de 1232 lei ca urmare a înfiinţării poprii în dos. exec. nr. al B.E.J., a transmis organului de executare dovada efectuării plăţilor prin e-mail, debitorul nu mai are calitatea de angajat al terţului poprit începând cu data de 31.10.2016, motiv pentru care se apreciază că. nu care calitatea de terţ poprit în prezenta cauză.
7. Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile aflate la dosar şi reprezentate de copii după contract de credit nr. (f. 11-12), grafic de rambursare (f. 13), cărţi de identitate (f. 14), încheierea nr. 1227/2015, pronunţată de Judecătoria O. în dos. nr. 5183/271/2015 (f. 15), adresă către Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (f. 16), anexă (f. 16 verso), răspuns Casa Naţională de Pensii Publice (f. 17), anexă (f. 18-20), dovadă comunicare (f. 21), adresă de înfiinţare a popririi (f. 22, 88), notificare înfiinţare poprire (f. 23), încheierea nr. 1/287 a B.E.J. (f. 24), cerere de executare silită (f. 25-26), extras DEPABD (f. 31), ordine de plată (f. 40, 41, 84-87), extrase AEGRM (f. 47-52), contract de vânzare-cumpărare de creanţe neperformante din data de 18.12.2008 (f. 53-63), contract de cumpărare de creanţe din data de 20.01.2009 (f. 64-70), considerând aceste probe admisibile și concludente în vederea soluţionării cauzei.
De asemenea, conform dispoziţiei instanţei, B.E.J a depus în data de 13.01.2017 copie conformă cu originalul a dosarului execuţional nr., având un număr de 90 file.
8. La termenul de judecată din data de 16.01.2017, instanţa a invocat din oficiu excepţia lipsei puterii de reprezentare, privind pe, în temeiul art. 84 alin. (1) C.pr.civ., astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie publicată în Monitorul Oficial al României nr. 400/26.05.2016.
În temeiul art. 248 alin. (1) C.pr.civ., analizând cu prioritate excepţia lipsei puterii de reprezentare, privind pe., instanţa reţine următoarele:
În fapt, conform înscrisului aflat la f. 11-12 din dosar (f. 35-37 dos. exec.), între şi debitorul, în calitate de persoană împrumutată, s-a încheiat contractul de credit nr..
Creanţa izvorâtă din contractul de credit a fost cedată în mod succesiv către societăţile şi, astfel cum reiese din contractele de cesiune de creanţă aflate la f. 53-62, respectiv f. 64-70 (f. 44-57, 58-79 dos. exec.). Aşadar, cel din urmă cesionar, , are calitatea de creditor al debitorului în raportul obligaţional născut în temeiul contractului de credit nr..
În ce priveşte calitatea., acesta a acţionat în calitate de administrator al activelor creditorului cesionar, atât la momentul formulării cererii de executare silită împotriva debitorului (f. 25-26, respectiv f. 33-24 dos. exec.), cât şi la momentul formulării cererii de validare a poprii în prezenta cauză. Această calitate izvorăşte din cuprinsul procurii aflate la f. 80-84 din dosarul execuţional, fiind menţionată şi în încheierea de încuviinţare a executării silite pronunţate de Judecătoria Oradea în dos. nr. 5183/271/2015 (f. 15, respectiv f. 31-32 dos. exec.)
În drept, conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare
În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, având în vedere faptul că organul de executare a fost învestit de către. la data de 20.05.2015 în vederea declanşării executării silite împotriva debitorului, instanţa reţine aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor Noului Cod de procedură civilă (C.pr.civ.).
Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) C.pr.civ., Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii. Dispoziţiile citate au făcut obiectul unei interpretări obligatorii conţinute în Decizia nr. 9/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie publicată în Monitorul Oficial al României nr. 400/26.05.2016. Conform dispozitivului acestei decizii, În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.
Având în vedere interpretarea oferită de instanţa supremă articolului 84 alin. (1) C.pr.civ., instanţa apreciază că, în speţă,., prin consilier juridic, este lipsită de puterea de a reprezenta creditorul cesionar în faţa instanţei de judecată învestită cu cererea de validare a poprii ce face obiectul prezentei analize.
Pentru a considera astfel, se ţine seama de faptul că prevederile art. 84 alin. (1) C.pr.civ. fac referire în mod implicit la limitele puterii de reprezentare convenţională a persoanelor juridice în faţa instanţelor de judecată, aceasta fiind o ipoteză distinctă de lipsa dovezii calităţii de reprezentant, în sensul prevederilor art. 82 alin. (1) C.pr.civ. În vreme ce, în cazul lipsei dovezii calităţii de reprezentant, premisa o constituie puterea de a reprezenta o altă persoană, însă ceea ce lipseşte este producerea dovezii calităţii de reprezentant, în ipoteza din speţă se constată existenţa dovezii calităţii de reprezentant a. faţă de creditorul cesionar, însă acest drept de reprezentare născut în temeiul procurii aflate la f. 80-84 din dosarul execuţional nu poate fi exercitat în faţa instanţei de judecată.
Într-adevăr, conform considerentelor inserate la pct. 43 din Decizia nr. 9/2016, În măsura în care situaţia concretă din speţă va releva existenţa în cauză a unui raport juridic de administrare a bunurilor altuia, instituţia reprezentării nu mai este guvernată de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care constituie norma generală în materia reprezentării convenţionale în faţa instanţelor de judecată a persoanei juridice, ci de dispoziţiile speciale ale art. 810 din Codul civil, care instituie un caz de reprezentare legală, conferind administratorului dreptul de a sta în justiţie pentru orice cerere sau acţiune referitoare la administrarea bunurilor altuia.
În raport de aceste precizări aduse prin decizia menţionată, instanţa apreciază, contrar susţinerilor., faptul că eventuala aplicabilitate a dispoziţiilor art. 810 C.civ. presupune, implicit, incidenţa din punct de vedere temporal a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Or, potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, Contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa, iar procura aflată la f. 80-84 din dosarul execuţional reprezintă o convenţie a părţilor, încheiată la data de 15.01.2008.
Dat fiind faptul că Legea nr. 287/2009 privind Codul civil a intrat în vigoare la data de 01.10.2011, conform prevederilor art. 220 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, iar contractul în temeiul căruia. a dobândit calitatea de mandatar al s-a încheiat anterior, la data de 15.01.2008, instanţa constată că această din urmă convenţie este guvernată de dispoziţiile legii vechi, în vigoare la data încheierii sale. Cu alte cuvinte, se reţine faptul că dispoziţiile Noului Cod civil şi, implicit, ale prevederilor art. 810 C.civ., nu sunt incidente în cazul de faţă, pentru a întemeia reprezentarea legală în faţa instanţei de judecată a creditorului de către administratorul bunurilor sale.
Aceleaşi consideraţii pot fi reţinute şi în raport de prevederile contractului de vânzare-cumpărare de creanţe neperformante încheiat la data de 18.12.2008 între., în calitate de cedent (vânzător), şi., în calitate de cesionar (cumpărător), respectiv în raport de contractul de cumpărare de creanţe încheiat la data de 20.01.2009 între., în calitate de cesionar, şi, în calitate de cesionar, în ambele convenţii fiind menţionată calitatea de administrator al activelor cesionarilor (f. 53-62, 64-70, respectiv f. 44-57, 58-79 dos. exec.).
Totodată, spre deosebire de C.civ. aflat în vigoare, vechea reglementare ce guvernează contractul de mandat încheiat între şi nu prevedea instituţia administrării bunurilor altuia, pentru a se considera că societatea din urmă deţine un drept legal de reprezentare a creditorului cesionar în faţa instanţelor de judecată.
Concluzionând, în temeiul prevederilor art. 84 alin. (1) C.pr.civ., astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanţa constată lipsa puterii de reprezentare a în raport de în faţa instanţei de judecată învestite cu cererea de validare a popririi supusă analizei.
Pentru considerentele expuse, instanţa va admite excepţia lipsei puterii de reprezentare, privind pe., excepţie invocată din oficiu.
În consecinţă, va anula cererea de chemare în judecată formulată de către, în contradictoriu cu terţul poprit. şi cu debitorul.
În privinţa solicitării Biroului Executorului Judecătoresc de obligare a părţii interesate la plata cheltuielilor ocazionate de comunicarea copiei după dos. exec. nr., instanţa constată că aceasta este parţial întemeiată.
În prealabil, este de menţionat faptul că temeiul acordării contravalorii acestor cheltuieli îl constituie art. 717 alin. (2) C.pr.civ., incident în procedura de judecare a contestaţiei la executare şi aplicabil prin analogie în cazul de faţă. Conform acestor prevederi, Instanţa sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispoziţiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, şi îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.
În speţă, având în vedere faptul că organul de executare a efectuat deja cheltuielile menţionate, determinarea părţii care va suporta contravaloarea acestora are loc ţinând seama de partea în privinţa căreia se poate identifica o culpă procesuală pentru declanşarea litigiului, modul de raţionare fiind asemănător celui regăsit în cuprinsul art. 453 alin. (1) C.pr.civ., conform căruia Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Potrivit soluţiei ce se prefigurează, partea care va cădea în pretenţii este cea care a sesizat instanţa de executare, respectiv., motiv pentru care obligaţia de plată a contravalorii cheltuielilor ocazionate de comunicarea către instanţă a dos. exec. nr revine acesteia.
Cu toate acestea, în privinţa cuantumului acestor cheltuieli, instanţa observă că, deşi organul de executare a solicitat plata sumei de 107,10 lei, prin înmulţirea numărului de 90 file cu suma de 1 leu/pagină, rezultat parţial la care a adăugat T.V.A. în procent de 19%, în cazul de faţă nu s-au indicat temeiurile legale pentru aplicarea acestei metode de calcul.
În acest context, este de precizat faptul că dispoziţiile art. 9 lit. k) din O.U.G. nr. 80/2013, care prevăd taxarea cererilor pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora cu suma de 1 leu/pagină, nu sunt aplicabile în situaţia de faţă, câtă vreme prin textul de lege redat se reglementează o ipoteză specifică în care se determină cuantumul fix al taxei de timbru aferente unei cereri adresate instanţei, din categoria celor enumerate. Or, în speţă, nu este în discuţie eliberarea vreunui înscris de către instanţă în condiţiile precizate de art. 9 lit. k) din O.U.G. nr. 80/2013, ci de evaluarea cheltuielilor efectuate de către organul de executare obligat să se conformeze dispoziţiei privind depunerea copiei conforme cu originalul a unui dosar execuţional.
Totodată, din perspectiva absenţei oricăror mijloace de probă care să dovedească cuantumul exact al cheltuielilor suportate de către Biroul Executorului Judecătoresc, instanţa apreciază că suma solicitată de către acesta constituie o estimare a costurilor aferente comunicării copiei după dosarul execuţional.
Conform aprecierii instanţei, este incontestabil faptul că Biroul Executorului Judecătoresc a efectuat cheltuieli în vederea conformării dispoziţiilor instanţei, însă cuantumul cheltuielilor pretinse, în contextul expus anterior, apare ca fiind supraestimat.
Prin urmare, în lipsa unor dovezi concrete privind cheltuielile avansate şi presupunând, totodată, că acestea prezintă o valoare medie aproximativă, de 0,3 lei/pagină (T.V.A. inclus), instanţa va dispune obligarea la plata în favoarea Biroului Executorului Judecătoresc a sumei de 27 lei, cu titlu de cheltuieli ocazionate de comunicarea către instanţă a copiei conforme cu originalul după dosarul execuţional nr..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite excepţia lipsei puterii de reprezentare, privind pe., cu sediul în B, CIF, înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr., cu sediul procesual ales, excepţie invocată din oficiu de către instanţă.
Anulează cererea de chemare în judecată formulată de către., în contradictoriu cu terţul poprit., CIF, înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr, cu sediul în Bucureşti, respectiv în contradictoriu cu debitorul, CNP , domiciliat în O, jud. B.
Obligă. la plata în favoarea Biroului Executorului Judecătoresc, având CIF, cu sediul în O, jud. B, cont bancar nr, deschis la L S.A., Sucursala O, a sumei de 27 lei, cu titlu de cheltuieli ocazionate de comunicarea către instanţă a copiei conforme cu originalul după dosarul execuţional nr.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria O.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 18.01.2017.
PREŞEDINTE GREFIER