Plangere solutie de netrimitere in judecta admisa art 341 alin 6 lit a cpp

Dosar nr. 10794/63/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

ÎNCHEIERE NR. 166

Şedinţa  din camera de consiliu  de la 31.10.2017

Completul compus din:

Judecătorul de cameră preliminară CC

Grefier CMC

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj

a fost reprezentat prin procuror DP

Pe rol, judecarea cauzei penale privind plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.) formulată de  DGRFP CRAIOVA, PENTRU STATUL ROMÂN PRIN ANAF, privind pe intimat VL.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 09.10.2017, care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunţa, când instanţa având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 CPP a dispus ca deliberarea şi pronunţarea să se facă la o dată ulterioară, respectiv 16.10.2017, apoi, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 2 CPP, a amânat pronunţarea la data de 31.10.2017, când a hotărât următoarele:

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Asupra cauzei penale de faţă,

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 21.08.2017, sub nr. 10794/63/2017, petenta DGRFP CRAIOVA, PENTRU STATUL ROMÂN PRIN ANAF a formulat plângere împotriva ordonanţei nr. 135/II/2/2017 din data de 27.07.2017 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi a Ordonanţei de clasare nr. 479/P/2013 din data de 26.06.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 14.03.2008 Direcţia Generala a Finanţelor Publice Dolj -Activitatea de Inspecţie Fiscala a sesizat organele de cercetare penala cu privire la unele abateri de la normele legale privind modul de înregistrare in evidenta contabila a documentelor pe baza carora au fost justificate cheltuielile declarate de SC NI SRL, in vederea acordării despăgubirilor prevăzute de Legea 381/2002, fiind înaintat Procesul-verbal de control financiar nr. 191/18.01.2008. In cuprinsul sesizării se arata ca, în evidenta contabila a societăţii nu a fost identificat exemplarul original si nu a fost înregistrata, factura fiscala seria DJWCB nr.1147 973725.09.2006, emisa de SC E  SRL care atesta achiziţionarea cantitatii de 92.000 kg samanta de grâu, iar la solicitarea organelor de control fiscal a fost prezentata o copie legalizata a acesteia, care purta seria DJVEU si totodată prezenta o serie de neconcordante fata de factura originala, referitoare la menţionarea codului fiscal al cumpărătorului, existenta numelui delegatului, menţionarea punctului de lucru al societăţii, elementele de identificare a delegatului.

Din probele administrate in cauza a rezultat ca SC NI SRL, cu sediul in mun.Craiova, jud.Dolj, a fost înregistrata la ORC Dolj in anul 2005, avand ca asociaţi patru cetateni francezi, iar ca administrator pe unul dintre aceştia, respectiv pe CFM, principalul obiect de activitate fiind activitati de servicii anexe agriculturii. 

Aceiaşi asociaţi au detinut si părţile sociale ale SC E  SRLCraiova, ambele societăţi avand deschise sedii secundare in corn. Urzicuţa jud.Dolj si fiind administrate in drept je către CFM, iar in fapt, de către suspecta VL.

In anul 2007, in baza prevederilor Legii 381/2002, privind acordarea despăgubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura, SC NI SRL a depus la Direcţia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj dosarele de despăgubiri pentru culturile cţe grâu, orzoaica si floarea-soarelui, infiintate pe o suprafaţa de 572,31 ha pe raza comunejor Urzicuţa, Afumaţi si Cerat.

Pentru justificarea cheltuielilor cu samanta de grâu, societatea a depus o copie xerox a facturii.fiscale seria DJWWCB nr.11479731125.09.2006, emisa de SC

EURAGRI SRL, in valoare de 93.058 lei, in care era consemnata achiziţionarea cantitatii de 92.000 kg samanta de grâu, precum si un bon de consum fara numar- din aceeaşi data, in care s-a menţionat darea in consum a cantitatii de samanta de grâu consemnata in aceasta factura.

Cu privire la activitatea economica desfasurata de societate in perioada decembrie 2005 - septembrie 2007, a fost efectuat un control de către DGFP Dolj, cu aceasta ocazie fiind solicitata documentaţia in baza careia au fost acordate despăgubirile de către DADR Dolj. S-a constatat ca reprezentanţii SC NI SRL nu au pus la dispoziţia organelor de control exemplarul original al facturii sus menţionate, iar după analizarea documentelor de evidenta contabila s-a constatat ca factura nu a fost înregistrata in jurnalul de cumpărări. De asemenea, a fost verificat jurnalul de vanzari întocmit de SC E  SRL. - emitentul facturii, stabilindu-se ca in luna august 2006, la poziţia 292 a fost înregistrata factura nr.1147973 din data de 30.08.2006 cu explicaţia „ vanzare către persoana fizica PF ", cu o valoare de 670, 50 lei.

Din Adresa nr. 5842/29.09.2014, emisa de Direcţia pentru Agricultura Dolj rezulta ca SC NI SRL a primit pentru cultura de grâu,

afectata de seceta excesiva, despăgubirile prevăzute de Legea 381/2002 si HG 636/2007, in suma de 226.760, 66 lei. Stabilirea cuantumului despăgubirilor s-a făcut in funcţie de mai multe elemente, respectiv suprafaţa afectata, gradul de daunare, cheltuielile efectuate. La calcularea despăgubirilor acordate in anul 2007 pentru cultura de grâu a fost luata in calcul o singura factura de sămânța grâu, respectiv suma de 78.200 lei, reprezentând valoarea fara TVA a cantității de 92 000 kg sămânța de grâu.

Probatoriul administrat in cauza a relevat faptul ca operaţiunea comerciala atestata de factura fiscala seria DJWCB nr.1147973/25.09.2006 a avut loc, in sensul ca SC E  SRLa vândut cantitatea de 92.000 kg samanta grâu către SC NI SRL, samanta ce a fost folosita pentru înfiinţarea culturii de grâu, pentru care ulterior au fost solicitate despăgubiri. In acest sens sunt atat declaraţiile martorilor audiaţi in cauza, cat si procesele verbale de constatare si evaluare a pagubelor la culturile agricole, întocmite de reprezentanţii unitatii administrativ-teritoriale ai DADR, ai DGFP, ai asigurătorului AGRAS, in prezenta producătorului, care atesta existenta culturii de grâu pe suprafaţa calamitata.

In aceste condiţii, nu se poate concluziona ca Direcţia pentru Agricultura Dolj a fost indusa in eroare cu privire la cheltuielile efectuate pentru obţinerea culturii pentru care s-au solicitat despăgubiri, astfel incat, sub aspectul laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

In ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscala prev. de art. 9 alin. 1 lit. h) din Legea 241/2005, constând in omisiunea evidenţierii in contabilitatea SC E  SRL a veniturilor obţinute in baza facturii seria DJWCB nr. 1147973/25.09.2006, se constata ca probatoriul administrat in cauza nu a relevat comiterea faptei cu vinovăţia prevăzută de lege, in sensul ca aceasta omisiune nu s-a făcut in scopul sustragerii de la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat, ci s-a datorat unor împrejurări obiective legate de modul de administrare a societăţii.

Astfel, societatea a avut ca administrator un cetatean francez, care nu se ocupa in fapt administrarea acesteia, rol ce ii revenea suspectei VL, angajata, potrivit contractului invidual de munca pe funcţia de inginer agronom. înregistrarea documentelor justificative in evidenta contabila se facea de către martora CM, in baza unui contract de consultanta, probatoriul administrat neputand stabili, dincolo de orice dubiu, daca aceasta tura i-a fost predata de administratorul de fapt, in vederea înregistrării in contabilitate.

Având in vedere aceste aspecte, nu se poate retine intenţia suspectei de a prejudicia bugetul de stat prin omisiunea înregistrării in contabilitate a documentului justificativ, astfel cat, infracţiunea de evaziune fiscala nefiind comisa cu forma de vinovăţie prevăzută de lege. e va dispune clasarea, in temeiul dispozițiilor art. 16 alin. 1) lit. b) teza a 11-a din Codul de procedura penala.

Arătăm ca soluţia dispusa prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj u nr. 479/P/2013 din 26.06.2017, si menţinută prin ordonanţa nr. 135/11/2/2017, a fost pronuntata cu o apreciere greşita a probelor administrate in cursul urmăririi penale.

Se precizează in cuprinsul Ordonanţei nr. 135/11/2/2017 ca plângerea iniţiala se respinge trucat din actele de cercetare penala rezulta ca infracţiunea de înşelăciune nu exista, in conditiile in care din factura fiscala seria DJWCB nr. 1147973 din data de 25.09.2006 rezulta ca operatiunea comerciala a avut loc, in sensul ca SC E  SRL. a vândut cantitatea de 2.000 kg seminţe grâu către SC NI  SRL., seminţe ce au fost folosite pentru înfiinţarea culturii de grâu pentru care ulterior au fost solicitate despăgubiri potrivit Legii nr. 381/2002.

A mai precizat domnul prim-procuror ca in mod corect a apreciat domnul procuror ca misiunea evidenţierii in contabilitate a veniturilor obţinute in baza facturii aratate a avut loc din culpa in condiţiile in care administrarea in fapt a societăţii ii revenea cetăţeanului francez Voicu ala, iar înregistrarea documentelor justificative in evidenta contabila se facea de către martora CM in baza unui contract de consultanta, probatoriul administrat neputand dovedi incolo de orice dubiu rezonabil inmanarea facturii precizate administratorului de fapt, in vederea înregistrării in contabilitate.

Astfel, asa cum s-a aratat atat in procesul verbal de control financiar încheiat la data de 18.01.2008 de către DGFP Dolj-AIF-Compartimentul Control financiar cat si in plângerea penala cu nr. 883/05.03.2008 si cum au retinut si organele de control exemplarul original al facturii cu seria DJWCB nr. 1147973/25.09.2006, emisa de SC E  SRLin calitate de furnizor nu a fost înregistrata in contabilitatea beneficiarului SC NI SRL.

Pentru a justifica neprezentarea in original a facturii, societatea beneficiara a depus la DGFP Dolj o copie legalizata a facturii menţionate mai sus.

Din examinarea documentului indicat de societate, ca fiind copia legalizata a facturii originale seria DJWCB nr. 1147973/25.09.2006, a rezultat ca aceasta copie reprezintă in realitate un alt document decât cel depus de SC NI SRL la D.A.D.R. Dolj, pentru justificarea samantei de grâu in vederea obţinerii despăgubirilor pentru calamitati naturale, avand in vedere următoarele deosebiri evidente:

-factura fiscala nr. 1147973/25.09.2006, prezentata de D.A.D.R. Dolj are seria DJWCB in timp ce factura cu acelaşi număr, legalizata la notar ca fiind copia facturii originale menţionate are seria DJVEU;

-intre factura fiscala prezentata ca originala si copia legalizata a acesteia apare o serie de neconcordante referitoare la menţionarea codului fiscal ai cumpărătorului, existenta numelui delegatului, menţionarea punctului de lucru al societăţii, elemente de identificare a delegatului.

De asemenea, asa cum au constatat organele de control, factura nr. 147973/25.09.2006 prin care a fost justificata aprovizionarea cantitatii de 92 000 kg samanta de grâu nu apare înregistrata in evidenta contabila a SC NI SRL, nu se regaseste printre documentele puse la dispoziţia organelor de control ca urmare a solicitării exprese a acestora iar la societatea emitenta SC E  SRL factura respectiva apare in registrul de vanzari in luna august 2006, ca reprezentând o livrare in suma de numai 670,50 lei catre o persoana fizica.

Aşadar, nici in contabilitatea emitentului nici in contabilitatea furnizorului nu este inregistrata aceasta tranzacţie. Apreciază ca s-a făcut dovada indubitabil ca, atat copia egalizata a facturii originale cat si factura ,,emisa,, de SC E  SRL ce apare in registrul de vanzari din luna august 2006, ca reprezentând o livrare in suma de numai 570,50 lei, către o persoana fizica nu reflecta realitatea dar au fost folosite in scopul de a produce efecte juridice. Totuşi in ciuda acestor dovezi evidente, organele de urmărire penala au apreciat ca, in speţa nu a fost savarsita nicio fapta penala deşi s-a făcut dovada ca factura seria DJWCB nr. 1147973/25.09.2006, prin care a fost achiziționata cantitatea de 92 000 Kg sămânța grâu Dropia nu a fost înregistrata niciodată in evidenta contabila a societăţii beneficiare si nici in evidenta contabila a societăţii emitente.

D-na procuror de caz a reținut ca, in ceea ce priveşte infracțiunea de evaziune fiscala se constata ca probatoriul administrat in cauza nu a relevat comiterea faptei cu vinovăţia) prevăzută de lege, in sensul ca aceasta omisiune nu s-a făcut in scopul sustragerii de la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat.

Potrivit art. 9 (1) din legea 247/2005 „constituie infracțiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

a)ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

b)omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate,,.

Aşadar, textul de lege nu impune obligativitatea pentru existenta infracţiunii de evaziune fiscala de a comite fapta cu intenţia de a prejudicia bugetul de stat prin omisiunea înregistrării in contabilitate a documentului justificativ. Ori, atata vreme cat contabilitatea societăţii nu reflecta realitatea tranzacţiilor este evident ca si cuantumul impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat este diminuat fata de cel real astfel ca nu trebuie dovedita in mod expres intenţia suspectei de a frauda bugetul de stat.

Se mai retine ca, de administrarea societăţii se ocupa suspecta VL, angajata, potrivit contractului individual de munca pe funcţia de inginer agronom iar înregistrarea documentelor justificative in evidenta contabila se facea de către martora CM, in baza unui contract de consultanta, probatoriul administrat neputand stabili, dincolo de orice dubiu, daca aceasta factura i-a fost predata de administratorul de fapt, in vederea înregistrării in contabilitate.

Faptul ca factura nu a fost înregistrata in contabilitate ii este imputabila administratorului de drept al societăţii, aceasta trebuind sa procedeze la înregistrarea in contabilitate a tuturor facturilor, nu doar a celor de care-si aminteşte.

In consecința, având in vedere cele arătate mai sus, a solicitat sa admită plângerea formulata împotriva Ordonanţei Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj cu nr. 479/P/2013 din 26.06.2017, prin care s-a dispus clasarea cauzei cu privire la comiterea de către suspecta VL a infracţiunii de evaziune fiscala, prev. de art. 9 alin. 1 lit.b din Legea 241/2005, prin care va solicitam, desfiinţarea acesteia si continuarea urmăririi penale.

A fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. 479/P/2013 (1 vol.) al de Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu motivele plângerii depuse de către petentul Statul Român prin ANAF, prin mandatar DGRFP Craiova, judecătorul de cameră preliminară constată următoarele:

Situaţia de fapt:

La data de 14.03.2008 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj — Activitatea de Inspecţie Fiscală a sesizat organele de cercetare penală cu privire la unele abateri de la normele legale privind modul de înregistrare în evidenţa contabilă a documentelor pe baza cărora au fost justificate cheltuielile declarate de SC NI  SRL, în vederea acordării despăgubirilor prevăzute de Legea 381/2002 ”, fiind înaintat Procesul-verbal de control financiar nr. 191/18.01.2008. In cuprinsul sesizării se arată că în evidenţa contabilă a societăţii nu a fost identificat exemplarul original şi nu a fost înregistrată factura fiscală seria DJWCB nr. 1147973/25.09.2006, emisă de SC E  SRL care atesta achiziţionarea cantităţii de 92.000 kg sămânţă de grâu, iar la solicitarea organelor de control fiscal a fost prezentată o copie legalizată a acesteia, care purta însă seria DJVEU şi totodată prezenta o serie de neconcordanţe faţă de factura originală, referitoare la menţionarea codului fiscal al cumpărătorului, existenţa numelui delegatului, menţionarea punctului de lucru al societăţii, elemente de idemificare a delegatului.

Din probele administrate în cauză a rezultat că SC NI SRL, cu sediul în mun.Craiova, jud.Dolj, a fost înregistrată la ORC Dolj în anul 2005, având ca asociaţi patru cetăţeni francezi, iar ca administrator pe unul dintre aceştia, respectiv pe CFM, principalul obiect de activitate fiind „activităţi de servicii anexe agriculturii; grădinărit peisagistic”.

Aceiaşi asociaţi au deţinut şi părţile sociale ale SC E  SRLCraiova, ambele societăţi având deschise sedii secundare în corn. Urzicuţa, jud.Dolj şi fiind administrate în drept de către CFM, iar în fapt, de către suspecta VL.

În anul 2007, în baza prevederilor Legii 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, SC NI SRL a depus la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dolj dosarele de despăgubiri pentru culturile de grâu, orzoaică şi floarea-soarelui înfiinţate pe o suprafaţă de 572,31 ha pe raza comunelor Urzicuţa, Afumaţi şi Cerăt.

Pentru justificarea cheltuielilor cu sămânţa de grâu, societatea a depus o copie xerox a facturii fiscale seria DJWCB nr.l 147973/25.09.2006, emisă de SC E  SRLîn valoare de 93.058 lei, în care era consemnată achiziţionarea cantităţii de 92.000 kg sămânţă de grâu, precum şi un bon de consum fără număr din aceeaşi dată, în care s-a menţionat darea în consum a cantităţii de sămânţă de grâu consemnată în această factură.

Cu privire la activitatea economică desfăşurată de societate în perioada decembrie 2005 — septembrie 2007 a fost efectuat un control de către DGFP Dolj, cu această ocazie fiind solicitată documentaţia în baza căreia au fost acordate despăgubirile de către DADR Dolj. S-a constatat că reprezentanţii SC NI SRL nu au pus la dispoziţie organelor de control exemplarul original al facturii susmenţionate, iar după analizarea documentelor de evidenţă contabilă s-a constatat că factura nu a fost înregistrată în jurnalul de cumpărări. De asemenea, a fost verificat jurnalul de vânzări întocmit de SC E  SRL— emitentul facturii, stabilindu-se că în luna august 2006, la poziţia 292 a fost înregistrată factura nr. 1147973 din data de 30.08.2006, cu explicaţia „vânzare către persoana fizică PF ”, cu o valoare de 670,50 lei.

Din Adresa nr.5842/29.09.2014 emisă de Direcţia pentru Agricultură Dolj rezultă că SC NI SRL a primit pentru cultura de grâu, afectată de seceta excesivă, despăgubirile prevăzute de Legea 381/2002 şi HG 636,2007, în sumă de 226.760,66 lei. Stabilirea cuantumului despăgubirilor s-a făcut in funcţie de mai multe elemente, respectiv suprafaţa afectată, gradul de dăunare. cheltuielile efectuate. La calcularea despăgubirilor acordate în anul 2007 pentru cultura de grâu a fost luată în calcul o singură factură de sămânţă grâu, respectiv suma de 78.200 lei, reprezentând valoarea fără TVA a cantităţii de 92.000 kg de sămânţă de grâu.

Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că operaţiunea comercială atestată de factura fiscală seria DJWCB nr.l 147973/25.09.2006 a avut loc, în sensul că SC E  SRLa vândut cantitatea de 92.000 kg sămânţă grâu către SC EI  SRL, sămânţă ce a fost folosită pentru înfiinţarea culturii de grâu pentru care ulterior au fost solicitate despăgubiri.

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art.9 alin.l lit.b din Legea 241/2005, constând în omisiunea evidenţierii în contabilitatea SC EUF4GRI SRL a veniturilor obţinute în baza facturii seria DJWCB nr. 1147973/25.09.2006, s-a constatat de procurorul de caz, că probatoriul administrat în cauză nu a relevat comiterea faptei cu vinovăţia prevăzută de lege, în sensul că această omisiune nu s-a făcut în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, ci s-a datorat unor împrejurări obiective legate de modul de administrare a societăţii.

Astfel, societatea a avut ca administrator un cetăţean francez, care nu se ocupa în fapt de administrarea acesteia, rol ce îi revenea suspectei VL, angajată, potrivit contractului individual de muncă pe funcţia de inginer agronom, iar înregistrarea documentelor justificative în evidenţa contabilă se făcea de martora Carp Mihaela, în baza unui contract de consultanţă, probatoriul administrat neputând stabili, dincolo de orice dubiu, dacă această factură i-a fost predată de administratorul de fapt, în vederea înregistrării în contabilitate.

Având în vedere aceste aspecte, s-a concluzionat că nu se poate reţine intenţia suspectei VL, administratorul de fapt al SC E  SRL de a prejudicia bugetul de stat prin omisiunea înregistrării în contabilitate a documentului justificativ, astfel încât, infracţiunea de evaziune fiscală nefiind comisă cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, s-a  dispus clasarea, în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit.b teza a II-a din Codul de procedură penală.

Motivele pentru care Judecătorul de cameră  preliminară apreciază că soluţia de clasare în temeiul art.315 alin.1 lit.b rap.la art.16 alin.1 lit.b traza I şi teza a II-a CPP, în ceea ce priveşte fapta de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b) din Legea nr.241/2005, este neîntemeiată:

Conform dispoziţiilor art.9 alin.1 lit.b) din Legea nr. 241/2005, constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Obiectul material îl constituie actele contabile sau alte documente legale în care nu se evidenţiază operaţiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate.

Subiectul infracţiunii

Înalta Curte a stabilit că dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 sunt aplicabile oricărei persoane care are obligaţia de a urma un anumit regim contabil impus de lege. Raportat la acest fapt, subiectul activ al infracţiunii este calificat, calitatea specială cerută acestuia fiind cea de persoană obligată să conducă evidenţe financiar-contabile.

Prin raportare la dispoziţiile Codului fiscal şi ale Legii nr. 82/1991, obligaţia de a ţine evidenţele financiar-contabile revine contribuabilului, prin contribuabil înţelegându-se, conform art. 2 din Legea nr. 241/2005 şi art. 1 pct.4 din Noul C. proc.fisc.(Legea nr.207/2015), orice persoană fizică, juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică ce datorează, conform legii, impozite, taxe şi contribuţii sociale.

Art. 1 pct.4 din Noul C. proc.fisc.(Legea nr.207/2015) este aplicabil în cauză, conform dispoziţiilor art.352 din această lege şi jurisprudenţei CCR care a statuat că nu se poate susţine încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile în ceea ce priveşte dispoziţiile procedurale, întrucât legile de procedură sunt, în principiu, de imediată aplicare (de exemplu, Decizia nr.1 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.118 din 14 februarie 2008)

Raportat la subiectul activ al infracţiunii prevăzut de art. 9 alin. (1) lit.b) din Legea nr. 241/2005, sfera noţiunii de contribuabil se reduce, norma fiind aplicabilă doar contribuabilului datorând impuneri în sistem real. În concret, obligaţia de a conduce evidenţele contabile şi fiscale este exercitată personal de către contribuabil sau este delegată unei persoane fizice sau juridice.

S-a decis, de exemplu, că inculpatul nu se poate prevala pentru a se exonera de răspundere cu explicaţia că activitatea comercială a fost realizată de persoana mandatată de el‚ pentru că, potrivit legii, administratorul contribuabilului persoană juridică are obligaţia de a organiza şi conduce contabilitatea acestuia, şi aceasta cu atât mai mult cu cât infracţiunea este întotdeauna săvârşită în realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice.

Într-o altă speţă, s-a reluat ideea că subiectul activ al acestei infracţiuni este circumstanţiat, în sensul că nu poate fi decât administratorul ori persoana fizică sau juridică având obligaţia legală sau contractuală de a organiza şi conduce contabilitatea, motiv pentru care s-a decis că poate fi condamnat pentru infracţiunea de evaziune fiscală atât administratorul, cât şi persoana care exercită în fapt atribuţiile de administrator.

În doctrină au fost discuţii în legătură cu împrejurarea în care o persoană din conducerea unei societăţi comerciale nu predă contabilului documentele fiscale, fapt care are drept consecinţă neînregistrarea acestora în evidenţa financiar contabilă.

Unii autori au apreciat că o astfel de persoană poate fi considerată subiect activ al infracţiunii, în timp ce într-o altă opinie se consideră, că nu pot răspunde ca autori ai acestei infracţiuni decât administratorii şi persoanele care au obligaţia legală sau contractuală de a ţine evidenţa contabilă sau de a gestiona patrimoniul societăţii.

Pentru a susţine această teză, instanţa supremă a avut în vedere art. 10 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, potrivit căruia răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective, fiind evident că legea are în vedere doar răspunderea pentru angajarea contabilului şi organizarea contabilităţii, iar nu răspunderea pentru modul în care sunt aplicate reglementările contabile. Că este aşa rezultă şi din reglementarea expresă introdusă ulterior prin OUG nr. 37/2011, respectiv alineatul 4 al art. 10 din Legea nr. 82/1991 potrivit căruia: „Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine. În cazul în care contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări de servicii, încheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestora, potrivit legii şi prevederilor contractuale”.

În privinţa participaţiei penale, într-o soluţie de speţă s-a stabilit că, întrucât inculpatul, în calitate de asociat în firmă, cu ocazia derulării activităţilor comerciale, s-a comportat ca un administrator de fapt al societăţii, acesta va fi tratat, pe cale de consecinţă, în această calitate, respectiv coautor în realizarea activităţii evazioniste, urmând să fie tras la răspunderea penală alături de administrator, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Latura obiectivă a infracţiunii de evaziune fiscală prev de art.9 alin.1 lit.b) din Legea nr. 241/2005:

Elementul material constă în fapta de a omite evidenţierea în acte contabile sau alte documente legale „în tot sau în parte a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor obţinute”. Ca atare, într-o speţă s-a reţinut că nu faptul de a nu achita obligaţiile fiscale acumulate către bugetul consolidat constituie infracţiune, ci sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin modalităţile prevăzute în textul de incriminare, aşa cum au fost expuse mai sus.

Elementul material al infracţiunii de evaziune fiscală se analizează faţă de următoarele faze:

1. Premisa infracţiunii constă în efectuarea de operaţiuni comerciale sau realizarea de venituri de către făptuitor.

Operaţiunile comerciale vizate de norma de incriminare cuprind faptele de comerţ, astfel cum sunt ele enumerate în art.3 Codul comercial (în vigoare la data la care s-au desfăşurat relaţiile comerciale între SC E  SRL şi SC NI  SRL)  actele de comerţ şi celelalte operaţiuni supuse evidenţierii în contabilitate. Prin venituri realizate se înţelege venitul realizat din orice sursă, care este supus impunerii conform Codului fiscal. Venitul se consideră realizat la data naşterii dreptului de creanţă al contribuabilului contra unui debitor, şi nu la data plăţii, plata fiind doar o modalitate de stingere a creanţei.

2. Neevidenţierea se raportează, în sensul legii penale, la acte contabile sau alte documente legale, înţelegând prin acestea toate documentele legale întocmite în activitatea de ţinere a evidenţei contabile şi fiscale.

Sunt acte contabile sau alte documente legale: formularele unice pe economie, cu regim juridic de document justificativ, registrele contabile, exclusiv cele obligatorii, situaţiile financiare recapitulative şi declaraţiile fiscale. Aceste înscrisuri au un regim strict de întocmire pe fond şi pe formă şi de arhivare, lipsa unui element din conţinutul unui document legal nefiind de natură să vicieze existenţa lui atât timp cât caracterul infracţional al operaţiunii nu derivă din eroarea scriptică.

3.  Evidenţierea unei operaţiuni efectuate sau a unui venit realizat presupune mai multe etape: întocmirea documentului justificativ, înregistrarea documentului justificativ, sintetizarea operaţiunilor efectuate şi completarea declaraţiilor fiscale.

Evidenţierea pentru orice operaţiune sau venit este rezultatul unor consemnări succesive în acte de natură diferită, ansamblul înregistrărilor cu privire la acea operaţiune sau acel venit realizând conţinutul obligaţiei de evidenţiere.

Iniţial,operaţiunea efectuată sau venitul realizat presupune întocmirea sau receptarea unui document justificativ: factură, bon de consum, bon de primire, notă de recepţie, chitanţă, stat de salarii, proces-verbal de recepţie. Pe baza acestui document se efectuează înscrierea operaţiunii în registrele contabile ale societăţii.

Pe baza acestor registre contabile se întocmesc, la finele perioadei fiscale (lunar, trimestrial sau anual) situaţiile financiar-contabile recapitulative, iar ulterior, pe baza situaţiei financiare recapitulative, contribuabilul depune declaraţia fiscală, la termenele indicate de lege.

Astfel, omisiunea de a evidenţia poate să fie totală sau parţială, în noţiunea de neevidenţiere fiind inclusă şi inexistenţa actului contabil.

Latura subiectivă

Forma de vinovăţie sub care se săvârşeşte această infracţiune este intenţia directă calificată prin scop, fapta săvârşindu-se pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Forme

Infracţiunea are caracter continuu, se consumă la data efectuării unei operaţiuni neevidenţiate şi se epuizează la data încetării activităţii infracţionale.

Judecătorul de cameră preliminară, analizând actele şi lucrările dosarului prin raportare la situaţia de fapt reţinută şi la consideraţiile teoretice şi practice expuse anterior, constată că, în cauză există suficiente indicii care conduc spre concluzia că, neînregistarea în evidenţa contabilă  a SC NI  SRL  a facturii fiscale seria DJWCB nr.1147973/25.09.2006 emisă de SC E  SRL dublată de lipsa exemplarului original al acesteia din evidenţa contabilă a societăţii SC NI  SRL, la care se adaugă depunerea unei fotocopii a facturii fiscale seria DJWCB nr.1147973/25.09.2006 emisă de SC E  SRL la DADR Dolj în vederea obţinerii despăgubirilor în caz de calamităţi în agricultură, precum şi depunerea de către SC NI  SRL  la solicitarea organelor fiscale de control a unei copii legalizate a facturii fiscale nr.1147973/25.09.2006, care însă are o altă serie decât factura pretins originală, dar şi faptul că ambele societăţi aveau aceeaşi asociaţi şi acelaşi administrator de drept, iar în jurnalul de vânzări al SC E  SRL factura fiscală 1147973/30.08.2006 a fost înregistrată cu explicaţia "vânzarea către persoană fizică PF", cu o valoare de 670,50 de lei, s-a făcut în mod evident în scopul sustragerii de la plata impozitului datorat bugetului de stat. 

Cum SC E  SRLa fost administrată în fapt de către suspecta VL, care, conform contractului individual de muncă a fost angajată pe funcţia de inginer agronom, iar înregistrarea documentelor justificative în evidenţa contabilă se făcea de către martora CM, în baza unui contract de consultanţă, oraganele de urmărire penală ar fi trebuit să stabilească, dincolo de orice dubiu, dacă martora CM şi suspecta VL, se fac sau nu vinovate de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în varianta prevăzută de dispoziţiile art.9 alin.1 lit.b) din Legea nr. 241/2005.

Sub acest aspect, Judecătorul de cameră preliminară, apreciază că nu au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului în cauză.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că există o serie de inadvertenţe între depoziţiile date de suspecta VL şi martora CM, ce nu au fost clarificate prin probele administrate de către organele de urmărire penală.

 Astfel, în declaraţia olografă dată în faţa organelor de cercetare penală, suspecta VL susţine că în dosarul de despăgubiri de la DADR Dolj a fost depusă în fotocopie factura cu seria DJWCB din 25.09.2006, iar organelor fiscale de control le-a prezentat o fotocopie legalizată a acelei facturi, ce prezenta, însă, seria DJVEU şi că îşi explică acest fapt printr-o "greşeală la fotocopierea ei", dar că ulterior le-a prezentat organelor fiscale de control factura în original, fără a mai fi alt fel de probleme.

Or, este evident că, la fotocopierea unui facturi originale nu se poate produce niciun fel de "eroare" care să determine imprimarea pe fotocopie a unei alte serii faţă de seria facturii originale.

Faptul că suspecta VL ar fi prezentat organelor fiscale de control originalul facturii  respective este nereal, aspect ce reiese din Procesul verbal de control financiar încheiat la data de 18.01.2008 (f.14-24 dosar UP), organele de control menţionând că factura în original nu se regăseşte printre documentele puse la dispoziţia organelor de control ca urmare a solicitării exprese a acestora.

Mai mult decât atât, în declaraţia dată în faţa organelor de cercetare penală la data de 11.05.2011, suspecta VL a afirmat că este vina contabilului, respectiv a martorei CM, care ţinea evidenţa contabilă pentru ambele societăţi la acel moment şi care, atunci când şi-a dat probabil seama că a omis să înregistreze factura în contabilitatea SC E  SRL(plătitoare de TVA), nu a mai făcut această operaţiune nici la SC NI  SRL(care nu avea obligaţia colectării de TVA), prin această neînregistrare neurmărindu-se însă sustragerea de la plata de TVA.

După ce face această afirmaţie, în declaraţia dată în calitate de suspect, la data de 27.06.2014 suspecta VL afirmă că a completat conţinutul unei singure facturi fiscale, iar în declaraţia dată în aceeaşi calitate la data de 05.10.2016, suspecta VL afirmă că a completat factura fiscală seria DJWCB nr.1147973/25.09.2006 emisă de SC E  SRL prin care atesta vânzarea unei cantităţi de 92.000 de kg de grâu sămânţă către SC NI  SRL pentru suma de 93.058 de lei, la solicitarea martorei CM, care i-a înmânat un facturier al SC E  SRL în acest scop, iar preţul pe kg şi valoarea înscrisă în factură i-au fost comunicate de martoră în baza datelor existente în contabilitate.

În plus, în declaraţia dată în calitate de suspect la data de 05.10.2016, suspecta a mai afirmat că a completat şi cea de-a doua factură cu  seria DJVEU nr.1147973/25.09.2006 emisă de SC E  SRLtot la solicitarea martorei CM, care a motivat această solicitare prin faptul că cea de-a doua factură trebuie să aibă acelaşi scris cu prima factură.

Or, conform depoziţiilor martorei CM, în perioada în care a fost angajată în calitate de contabil la cele două societăţi comerciale, martora nu avea acces la documentele financiar contabile decât în prezenţa suspectei VL.

Potrivit dispoziţiilor art.131 alin.1 şi 2 Cpp:

(1) Când se constată că există contraziceri între declaraţiile persoanelor audiate în aceeaşi cauză, se procedează la confruntarea lor dacă aceasta este necesară pentru lămurirea cauzei.

(2) Persoanele confruntate sunt audiate cu privire la faptele şi împrejurările în privinţa cărora declaraţiile date anterior se contrazic.

La adoptarea soluţiei, Judecătorul de cameră preliminară are în vedere şi depoziţia martorului PF care confirmă faptul că operaţiunea atestată  în jurnalul de vânzări al SC E  SRL cu explicaţia "vânzarea către persoană fizică PF", cu o valoare de 670,50 de lei, era fictivă, dar şi depoziţia martorului TA, care arată că suspecta VL era cunoscută printre angajaţii SC E  SRL ca "doamna directoare".

Aşadar, organele de urmărire penală ar fi trebuit să procedeze la confruntarea suspectei VL şi a martorei CM cu privire la faptele şi împrejurările asupra cărora aceste se contrazic.De asemenea, judecătorul de cameră preliminară apreciază că ar fi trebuit identificate şi alte persoane, care au fost angajate în cadrul celor două societăţi comerciale, pentru a fi audiate în calitate de martor.

Pentru aceste considerente, Judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 341  alin. 6 lit. b) cod procedura penala, va admite  plângerea formulata de  petentul Statul Român prin ANAF, prin mandatar DGRFP Craiova, împotriva  Ordonanței  nr.479/P/2013 din 26.06.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj si a Ordonanței nr.135/II/2/2017 a Prim-Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Va desfiinţa în parte Ordonanța  nr.479/P/2013 din 26.06.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj si a Ordonanța nr.135/II/2/2017 a Prim-Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, si va trimite cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj in vederea completării urmăririi penale cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005.

In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala,  cheltuielile  judiciare vor rămâne in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRŞTE

In baza art. 341  alin. 6 lit. b) cod procedura penala, admite  plângerea formulata de  petentul Statul Român prin ANAF, prin mandatar DGRFP Craiova, cu sediul in Craiova, str. Mitropolit Firmilian nr. 2, judeţul Dolj, împotriva  Ordonanței  nr.479/P/2013 din 26.06.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj si a Ordonanței nr.135/II/2/2017 a Prim-Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Desfiinţează în parte Ordonanța  nr.479/P/2013 din 26.06.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj si a Ordonanța nr.135/II/2/2017 a Prim-Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, si trimite cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj in vederea completării urmăririi penale cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005.

In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala,  cheltuielile  judiciare rămân in sarcina statului.

Definitiva.

Pronunțată in camera de consiliu, azi, 31.10.2017.

Judecătorul de cameră preliminară,

CC

Grefier,

CMC

Red.jud. C.C.

Tehnored.C.M.C.

2/17.12.2017

Domenii speta

Spete similare