Contestaţie la executare

Cod ECLI:RO:TBDLJ:2017:............

Dosar nr. 31578/215/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1739/2017

Şedinţa publică de la 15 Septembrie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...........

Judecător ............

Grefier .................

Pe rol soluţionarea apelului formulat de apelanta-contestatoare ............  împotriva sentinţei civile nr. ............ pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. .......... în contradictoriu cu intimata ............., având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:

- apelul este declarat şi motivat în termen

- au fost comunicate motivele de apel

- s-a depus întâmpinare

- a fost comunicată întâmpinarea

- nu s-a depus răspuns la întâmpinare

- prin serviciul registratură la ......... apelanta-contestatoare a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de .......... lei.

- se solicită judecarea cauzei în lipsă.

Având în vedere că la apelul nominal nu au răspuns părţile, în temeiul art.121 pct.5 din ROI dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare nu au răspuns părţile.

Instanţa, având în vedere că se solicită judecarea cauzei în lipsă, reţine cauza în pronunţare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr........, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr..........,  a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatoarea .........., în contradictoriu cu intimata ...........

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a constatat că titlul executoriu este reprezentat de procesul-verbal de contravenţie seria ........., în prezenta cauză fiind începută executarea silită pentru recuperarea tarifului de despăgubire, în sumă de 28 euro.

Insanţa a reţinut că susţinerile contestatoarei în sensul că titlului executoriu  nu-i sunt aplicabile prevederile art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001 sunt neîntemeiate. Astfel,  conform acestor dispoziţii legale, executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancţiunii.

Nefiind pusă în executare o sancţiune contravenţională ci o despăgubire, nu se poate reţine prescripţia executării acesteia ca urmare a necomunicării procesului-verbal.

 Contestatoarea a invocat şi faptul că, prin necomunicarea procesului-verbal,  nu i s-a dat posibilitatea de a-l contesta.

Înscrisul care se execută silit reprezintă un proces-verbal de contravenţie, creanţa constând în contravaloarea tarifului de despăgubire, astfel că cerinţele privind punerea în executare a acestuia sunt prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. În acest sens, potrivit art. 37 din respectivul act normativ, pentru ca procesul-verbal de contravenţie să constituie titlu executoriu trebuie ca acesta să nu fi fost atacat în termenul prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001. Termenul la care face trimitere textul citat este cel de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, în care contravenientul poate formula plângere contravenţională. Prin urmare, procesul-verbal de contravenţie constituie titlu executoriu dacă nu a fost atacat cu plângere contravenţională în termen de 15 zile de la comunicare

Tocmai pentru a da posibilitatea celui sancţionat contravenţional să conteste procesul verbal, art. 27 din OG nr. 2/2001 stabileşte modalitatea de comunicare a procesului verbal: prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Se observă astfel că legiuitorul a reglementat distinct două modalităţi de comunicare, fără a stabili nici explicit, nici implicit că modalitatea de comunicare prin afişare este subsidiară şi/sau cumulativă cu modalitatea de comunicare cu aviz de primire.

Aşadar, la data emiterii procesului-verbal şi a afişării acestuia, modalităţile de comunicare erau alternative, respectiv prin poştă cu confirmare de primire sau prin afişare la domiciliul contravenientului, în speţă, actul sancţionator a fost comunicat în mod legal  prin afişare la domiciliu, în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate, deci, procedura de comunicare s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la momentul respectiv.

Ulterior, însă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 10/2013 privind recursul în interesul legii, s-a statuat că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poştă, cu aviz de primire. Cerinţa comunicării procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată este îndeplinită şi în situaţia refuzului expres al primirii corespondenţei, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcţionarul poştal.

În legătură cu efectele Deciziei nr.10/2013, trebuie reţinut că deciziile pronunţate în interesul legii nu au caracter de acte normative, însă acestea au rolul de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti. Potrivit art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă, de la data publicării, instanţele naţionale sunt obligate să interpreteze respectiva problemă de drept doar în sensul care a fost stabilit prin recursul în interesul legii. În speţă, s-a constatat că intimata a depus dovada comunicării procesului verbal de contravenţie prin afişare, la adresa din Craiova, str. Spania, nr. 4, bl. P6, sc. 1, ap. 7, jud. Dolj, adresă la care era la acea dată în evidenţa organelor de poliţie domiciliul petentei.

Potrivit prevederilor art. 712 alin. 1 NCPC, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Dispoziţiile art. 713 alin. 2  stabilesc că, în cazul în care executarea silită  se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.

Prin urmare, celelalte motive invocate de contestatoare, respectiv lipsa semnăturii olografe a agentului constatator de pe procesul-verbal, pot forma obiectul plângerii contravenţionale şi nu a contestaţiei la executare.

Potrivit  disp. art. 632 alin. (1) N. C. proc. civ., executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit alin. (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Conform art. 638 alin. (1) Cod proc. civ., sunt, de asemenea, titluri executorii şi pot fi puse în executare silită, printre altele: înscrisurile autentice, titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte puterea executorie.

Procesul-verbal fiind comunicat în mod legal la data comunicării lui şi nefiind  atacat în termen legal, a devenit titlu executoriu, care poate fi pus în executare.

În aceste condiţii, intimata are dreptul legal de a solicita executarea silită a titlului executoriu proces-verbal de contravenție, pentru recuperarea debitului constând în contravaloarea tarifului de despăgubire, întrucât autovehiculul aparținând contestatoarei a fost depistat utilizând reţeaua de drumuri naţionale fără a deține rovinieta valabilă.

Pentru aceste considerente instanţa a respins contestaţia la executare, ca neîntemeiată şi a menținut actele de executare întocmite în dos. nr.......... al BEJ ............, ca legale şi temeinice.

Împotriva acestei sentinţe  a declarat apel contestatoarea ............, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Arată că la data de .............., mi s-a comunicat de către executorul judecătoresc înștiințarea privind măsură popririi împreună cu încheierea de stabilire cheltuieli din .......... în dosarul de executare nr............. al BEJ ........ prin care mi se comunica ca as datora creditoarei- intimate suma totala de 28 EUR  reprezentând tarif de despăgubire şi 567,88 lei cheltuieli de executare silita conform titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenţiei seria ......... al .............

Adresa de înștiințare privind măsură popririi a fost comunicata la data de ............ si primita de către mama apelantei care locuieşte in .......... care i-a comunicat că a primit aceste înscrisuri.

Deoarece nu știa de existenta vreunui dosar de executare întrucât era  plecata din tara o perioada îndelungata de timp şi efectiv locuiesc fără forme legale în ..........., s-a deplasat la ......... la BEJ ............. care i-a comunicat că, de fapt, are mai multe dosare de executare printre care şi cel pentru care a primit înștiințarea privind măsură popririi.

Apelanta menţionează că a formulat cerere pentru a mi se elibera copii din dosarul de executare pentru a putea intra şi în posesia procesului verbal de contravenţie.

Astfel, BEJ i-a comunicat o copie a dosarului de executare împreună cu procesul verbal ce constituie titlu executoriu, proces verbal care stabileşte ca, la data de ......... vehiculul categoria A cu număr de înmatriculare .......... al cărei proprietar era ar fi circulat pe DN 7 Km 188+900m ........... fără a deţine rovinieta valabila.

Apelanta susţine că procesul verbal respectiv nu mi-a fost niciodată comunicat anterior, in termenul legal de la data constatării contravenţiei de către intimata şi nu a avut posibilitatea de a formula plângere împotriva sa conform OG 2/2001.

Pentru aceste motive si in conformitate cu dispoziţiile Codului de Procedura Civila, referitoare la contestația la executare, in condițiile in care titlul executoriu este un alt înscris decât o hotărâre judecătoreasca, acesta poate fi contestat in cursul contestaţiei la executare, urmând ca instanța sa stabilească daca procesul verbal comunicat noua in condițiile menționate mai sus constituie sau nu un veritabil titlu executoriu.

Consideră că procesul verbal de contravenţie este încheiat la peste  3 luni  de la data săvârșirii pretinsei contravenţii şi că  este  lovit de nulitate absoluta vedere Decizia ICCJ nr. 6 din 16 februarie 2015, pronunțata in aplicării unitare a dispozițiilor legale cu privire la nulitatea proceselor verbale contravenţie ce nu poarta semnătură olografă si originală a  agentului constatator în condiţiile in care procesul verbal este întocmit pe hârtie in forma electronică.

Apelanta menţionează că in OG nr. 15/2002 nu exista prevederi referitoare la modalitatea  de comunicare  a procesului-verbal de contravenţie, aplicabile sunt dispozițiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001. Iar acestea stabilesc că, dacă este încheiat în lipsa contravenientului, actul se trimite prin poştă, cu aviz de primire sau se comunică prin afișare la domiciliul persoanei amendate.

Apelanta arată că a solicitat instanţei de judecata sa observe ca este  în situaţia reţinută prin decizia ICCJ şi ca procesul verbal contestat ce poarta semnătura electronica si nu olografa a agentului constatator comunicat acesteia este  lovit de nulitate absoluta şi solicită instanţei să-l anuleze.

De asemenea, a  solicitat instanţei să constate ca in cauza sunt aplicabile dispozițiile art.26 alin.3 din OG2/2001 în sensul ca, deşi a fost prezentă la  momentul săvârșirii faptei contravenționale, nu i s-a prezentat vreun proces-verbal de contravenţie deoarece aceasta fapta contravențională a fost constatată  cu întrebuințarea camerelor video amplasate de intimata astfel că procesul-verbal a fost comunicat in afara termenelor legale si în condiţiile în care  apelanta nu şi-a putut exercita dreptul de a refuza sau nu sa îl semneze.

Apelanta  apreciază că în mod greşit instanţa de fond a respins contestaţia, cu motivarea că i-ar fi fost comunicat procesul verbal de contravenţie prin afişare la adresa de domiciliu care era la acea data in evidenţa organelor de poliţie şi nu a ţinut cont de cele arătate  prin contestaţia formulată.

Solicită admiterea apelului, schimbarea  sentinţei, în sensul admiterii contestaţiei la executare.

Intimata ............ a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei apelate.

Invocă excepţia inadmisibilitatii si la executare, astfel potrivit art. 39, alin. (4) ai OG 2/2001 “Împotriva actelor de se poate face contestaţie la executare, in condiţiile legii” dar nu se poate cere anularea i verbal, deoarece acest lucru este reglementat de art. 31. alin. (1) al aceleiași legi a procesului-verbal de constatare a contravenţiei si de aplicare a sancţiunii se poate face n termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”.

 Totodată, titlul executoriu este emis de ..............., iar constatarea contravenţiei a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - .............. iar ............... s-a încheiat pe baza datelor furnizate de .............., conform prevederilor art.9 alin.2 si 3 al OG 15/2002, cu modificările si completările re. Mai mult decât atât, apărările de fond invocate de către contestatoare ......... nu sunt admisibile daca pentru contestarea însuși a titlului, legea prevede o alta cale de atac, respectiv plângerea contravenţională.

Astfel, fata de dispoziţiile art. 14 alin 1 din OG 2. 2001 „ Executarea sancţiunii contravenţionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancţiunii",  arată că procesul verbal a fost legal comunicat in termenul prevăzut de lege sub modalitatea impusa de lege la data emiterii procesului verbal, întrucât modalitățile de are erau alternative, respectiv prin poştă sau prin afişare la domiciliul contravenientului. Procesul verbal de constatare contravenţiei in cauza, a  fost comunicat contravenientului in mod legal, prin afişare la domiciliu, in conformitate cu prevederile OG 2/2001 Art.27 - „Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravientului.

Potrivit prevederile art. 712 alin. 2 C.proc.civ , în cazul in  care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca, se  pot  invoca în contestaţia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legătură cu acel titlu executoriu o cale specifica pentru desfiinţarea lui.

Pentru a se putea invoca pe calea contestaţiei la executare apărări de fond titlului executoriu este necesara întrunirea cumulativa a doua condiții: in primul rând,  titlul executoriu să nu fie o hotărâre judecătoreasca, iar in al doilea rând, legea să nu prevadă o alta pentru invocarea apărărilor de fond.

Dacă  prima condiţie este îndeplinita in cauza, referitor la cea de a doua condiţie, se potrivit art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei si de aplicare a sancţiunii se poate face plângere in termen de 15 zile de la data u comunicării acestuia, neputând fi invocate apărări de fond pe calea contestaţiei la executare.

Pe calea contestaţiei la executare se poate invoca nelegalitatea unor acte de sa nu prin invocarea unor apărări de fond împotriva titlului executoriu, ci prin invocarea unor  eventuale încălcări ale normelor care reglementează executarea silita, astfel că prima instanţă în mod corect nu s-a pronunţat in soluţionarea contestaţiei la executare asupra aspectelor ce ţin de soluţionarea plângerii contravenţionale.

În ceea ce priveşte menţiunile contestatorului referitoare la semnătură agentului constatator m ca acesta interpretează in mod eronat legislaţia, atâta timp cat procesul verbal de constatare  a contraventiei a fost generat si semnat electronic conform prevederilor legii 455/2001 si a HG '20011, astfel, potrivit art. 4 din Legea 455/2011 privind semnătură electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar iar it art. 5 al aceleaşi legi. Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-au asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Nici  o dispoziţie legala nu interzice ca semnătura electronica sa poată fi aplicata pe înscrisuri autentice. Totodată, semnătură electronica a proceselor verbale de contravenţie de către constatator valorează asumarea celor consemnate in acesta.

În plus, OG 2/2001 nu stabileşte ce fel de semnătură se aplica pe procesele verbale de constatare a contravenţiei, olografa sau electronic, lăsând astfel posibilitatea aplicării si semnăturii electronice.

La data de ..........., intimata ........... a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că la fond au invocat excepția inadmisibilității contestației la executare întrucât nu au fost invocate motive de nelegalitate ale actelor de executare, ci ale procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu și pentru a cărui contestare este prevăzută o altă cale.

Examinând sentința apelată, conform art. 477, 478 N.C.proc.civ, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce succed:

Prima critică vizează nulitatea procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu.

Primul motiv de contestație vizează nelegalitatea titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contraventie seria ............... dată fiind lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Într-adevăr, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 6 din 16 februarie 2015 pronunțată în recurs în interesul legii, procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Procesul verbal de contravenție ce constituie titlul executoriu în baza căruia s-a pornit executarea silită contestată în prezenta cauză este nul pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Potrivit art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă, pe calea contestaţiei la executare nu pot fi invocate motive de fapt sau de drept privind fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, dacă pentru desfiinţarea sa există o cale specifică.

În cauză, pentru desfiinţarea proceselor-verbale de contravenţie există calea specifică a plângerii contravenţionale prevăzute de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001. Prin urmare, nu pot fi primite în cadrul contestaţiei la executare susţineri privind anularea proceselor-verbale de contravenţie nici pentru netemeinicie, nici pentru nelegalitate (cum ar fi lipsa semnăturii olografe a agentului constatator), reținerile instanței de fond în acest sens fiind corecte.

Un al doilea motiv de contestație îl constituie necomunicarea procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu.

Critica ce vizează modul de soluționare a acestui motiv de contestație este fondată.

Astfel, în conformitate cu art.37 din OG nr.2/2001, procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei necontestat în termenul legal constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Tocmai pentru a da posibilitatea celui sancţionat contravenţional să conteste procesul verbal, art. 27 din OG nr. 2/2001 stabileşte modalitatea de comunicare a procesului verbal: prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Se observă astfel că legiuitorul a reglementat distinct două modalităţi de comunicare, fără a stabili nici explicit, nici implicit că modalitatea de comunicare prin afişare este subsidiară şi/sau cumulativă cu modalitatea de comunicare cu aviz de primire.

Însă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 10/2013 privind recursul în interesul legii s-a statuat că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poştă, cu aviz de primire. Cerinţa comunicării procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată este îndeplinită şi în situaţia refuzului expres al primirii corespondenţei, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcţionarul poştal.

În speţă se constată că intimata a făcut dovada comunicării procesului verbal de contravenţie prin afişare la domiciliul contravenientului, fără a face dovada că acest proces verbal a fost comunicat anterior prin poştă.

Într-o atare situaţie se apreciază că modalităţile de comunicare ale procesului verbal nu sunt alternative, ci obligatorii, numai după comunicarea prin poştă, putându-se apela la procedura comunicării prin afişare, aspect reţinut greșit de instanţa de fond, care apreciat că procesul verbal a fost corect comunicat.

Nu poate fi reţinută nici susţinerea potrivit căreia decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este incidentă în speţă, având în vedere că aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 23.07.2013, neputând fi astfel aplicată situațiilor trecute.

Faţă de acest aspect se reţine că data publicării în Monitorul Oficial este cea de la care hotărârea dată în interesul legii devine obligatorie pentru instanţă, ceea ce înseamnă că de la acest moment, în soluţionarea cauzelor în care se ridică problema de drept rezolvată prin decizia în interesul legii, instanţele vor trebui să ţină seama de dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Decizia este aplicabilă atât cauzelor pendinte, cât şi celor care se introduc ulterior pe rolul instanţelor, decizia neproducând efecte asupra hotărârilor judecătoreşti care au fost examinate cu ocazia judecării recursului, hotărâri care în mod obligatoriu sunt definitive şi asupra celor pronunţate în cauze similare sau identice.

Cum în prezenta cauză s-a pus în discuţie nelegalitatea comunicării procesului verbal de contravenţie, prin prisma celor mai sus expuse se constată că este incidentă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, intimata fiind în eroare atunci când a apreciat că nu se aplică în speţă prin raportare la data emiterii procesului verbal de contravenţie şi nu la data când a fost invocat în instanţă acest aspect al necomunicării.

Față de cele mai sus expuse se constată că nerespectarea ordinii modalității de comunicare a procesului verbal este similară cu necomunicarea acestuia, astfel că nu a curs termenul de formulare a plângerii contravenționale de 15 zile, prin urmare, acesta nu poate constitui titlu executoriu, in raport de dispoz. art. 37 din OG 2/2001 conform cărora numai procesul-verbal neatacat in termenul prevăzut la art. 31 şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. În aceste condiții, lipsa caracterului de titlu executoriu al procesului verbal de contravenție atrage nulitatea actelor de executare silită.

Faţă de aceste considerente mai sus expuse, tribunalul apreciază că aceste critici sunt fondate şi în temeiul art.480 N.C.proc.civ. urmează să admită apelul, să schimbe în tot sentința atacată și în temeiul art. 720 alin.1 să admită contestația la executare  și să anuleze actele contestate.

În temeiul art. 453 N.C.proc.civ., reținând existența culpei procesuale în sarcina intimatei, tribunalul o va obliga la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat, dovedit în condițiile art. 452 prin chitanța nr. ........

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul declarat de  apelanta-contestatoare ........... împotriva sentinţei civile nr. ............ pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. .......... în contradictoriu cu intimata ..................

 Schimbă sentinţa atacată în sensul că:

Admite contestaţia la executare.

Anulează actele de executare întocmite de BEJ ........... în dosarul nr. ............ împotriva contestatoarei debitoare.

Obligă pe intimată la plata către contestatoare a sumei de 300 lei onorariu de avocat. Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la ...........

Domenii speta

Spete similare