Pretentii.Plata de daune compensatorii în sumă de 50.000 lei reprezentând echivalentul prejudiciului cauzat acesteia prin neplata contributiilor la bugetul de stat aferente drepturilor salariale datorate.

Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA  Nr...Asupra cauzei de faţă :Prin cererea depusă la data de 13.06.2016 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanta  DCI a chemat în judecată pârâtul SCBIP VB C... solicitând instantei ca, prin hotărârea ce se va  pronunta, să oblige pârâta la plata de daune compensatorii în sumă de 50.000 lei reprezentând  echivalentul prejudiciului cauzat acesteia prin neplata contributiilor la bugetul de stat (la fondul de pensie, CAS) aferente drepturilor salariale de la data de 05.10.2012 pentru contributiile la CAS şi de la data de 11.08.2015 pentru contributiile la fondul de pensie până la data formulării prezentei actiuni.În fapt, reclamanta a arătata că a încheiat cu paratul contractul de administrare nr..., în baza dispozitiei nr... Cu adresa nr..., i s-a comunicat de către pârât faptul că a încetat contractul de administrare nr..., prin decizia unilaterala a spitalului.Aceasta a contestat în instanta decizia nr... şi prin sentinta ... emisa de Tribunalul Dolj, s-a dispus reintegrarea reclamantei pe functia avuta anterior, precum si plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada de la revocarea din functie pana la reintegrarea efectiva, drepturi care vor fi indexate, majorate si reactualizate precum şi la plata celorlalte drepturi cuvenite. Sentinta civila ... este definitiva si irevocabila conform  deciziei nr... emisa de Curtea de Apel Craiova si a hotararii nr... emisa de Inalta Curte de Casatie Si Justitie.În cadrul dosarului ... deschis la BEJ ICF, s-a initiat procedura de executare silita împotriva debitorului SCBIP VB C...Cu dispozitia nr... SCBIPVB C... a dispus reintegrarea acesteia si calcularea tuturor drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate pentru perioada ..., conform OG 22/ 2002, iar cu dispoziţia nr..., pârâtul  a dispus încetarea  de drept a contractului de administrare datorită faptului că durata a expirat.Executorul judecatoresc a înfiintat poprirea pe conturile debitoarei, dar, fără nici un temei legal, paratul a refuzat sa achite drepturile salariale si  contributiile la bugetul de stat ale reclamantei. Drepturile salariale sunt in suma de 144.341 lei, iar contributiile angajatului  aferente acestei sume sunt în suma de 33955 lei, conform expertizei contabile întocmită de expert contabil SV in cadrul dosarului de executare nr...Întrucât, de la data de 05.10.2012 până la data prezentei cereri, reclamanta nu a  beneficiat de serviciile CAS, datorită faptului că pârâtul nu a achitat contributiile, aceasta a fost prejudiciată.

Din luna august 2015, desi aceasta a îndeplinit conditiile de pensionare anticipată, nu a putut sa se pensioneze datorita faptului ca paratul nu a achitat contributiile la fondul de pensii, aducandu-i astfel grave prejudicii.  Deşi a notificat SCBIPVB C... cu notificarea ... si a solicitat eliberarea dosarului de pensionare, paratul a refuzat. În drept, actiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile  art 166 alin 4 din Codul Muncii, art 1530 din c.civil, HG 500/2011 şi art 57 din Constituţia Romaniei.În dovedirea pretentiilor,  a solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri si expertiza contabila si a depus, în copie,  urmatoarele inscrisuri: contractul de administrare nr..., decizia ..., dispozitia nr..., dispozitia nr..., sentinta nr... a Tribunalului Dolj, definitiva si irevocabila, decizia nr... a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,încheierea nr...- BEJ ICF, dosarul de executare, înfiintarea popririi pe conturile debitorului si Primariei Craiova, expertiza contabila, adresele transmise spitalului, la care nu a primit raspuns in termenul legal de 15 zile.Pârâtul a formulat întâmpinare (filele 72-76), prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiată si a invocat excepţiile necompetentei materiale a Tribunalului Dolj si a netimbrării cererii.Pârâta unitate sanitară a arătat că tinand cont că incidentele apărute în cursul executarii silite sunt de competenta de  soluționare a instanței de executare și că instanță de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se face executarea, consideră că Judecatoria Craiova are competenta să judece acest litigiu, considerând că  prin actiunea formulată se încearcă constrâgerea institutiei  în vederea  obtinerii unor despăgubiri civile stabilite deja printr-o hotărâre pronuntată de instanţa de judecată .Potrivit art 3 din OG nr 80/2013, acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează in functie de valoarea acestora. Raportat la valoarea cererii, apreciem că reclamanta are obligatia de a achita o taxa de timbru (calculata conform art 3 alin 1 litd.), în sumă de 2105 lei In conformitate cu dispozitiile art 148 alin 6 CPC ,cererile adresate instantelor judecatoresti se timbrează.Aceste dispozitii legale sunt completate de prev. art 197, care instituie regula conform căreia dovada achitării taxei de timbru se atasează cererii,adică la momentul formulării introducerii, în caz contrar sancţiunea fiind anularea cererii.În vederea eludării acestei dispozitii, reclamanta își întemeiază în drept, actiunea pe doua temeiuri de drept diferite si anume prevederile art 166 din c.muncii si prev. art 1530 din c.civil, pentru a califica prezentul litigiu ca un conflict de muncă , scutit de plata taxei de timbru.În fapt. prin cererea formulată recalamanta solicită despăgubiri bănesti cuantificate în suma de 50000 lei, situatie în care datorează taza de timbru, deoarece cuantumul pretentiilor derivă din neexecutarea unei obligatii prevăzută într-un titlu executoriu si nu dintr-un raport de muncă.

Pe fond, apreciază că actiunea reclamantei este neîntemeiată, întrucât pretentiile solicitate au natura unor obligatii fiscale, fiind accesorii despăgubirilor civile acordate de instanta civilă.Reclamanta a solicitat plata unor daune compensatorii de 50000 lei, reprezentand echivalentul prejudiciului cauzat prin neplata contributiilor la bugetul de stat (fondul de pensie,CAS) temeiul acestor pretentii constituindu-l titlul executoriu reprezentat de sentința nr... pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr..., unde s-a dispus ,,plata către reclamantă unei despăgubiri egale cu drepturile salariale cuvenite pe perioada de la revocarea din functie si până la reintegrarea efectivă, drepturi care vor fi indexate, majorate si reactualizate, precum si la plata celorlalte drepturi cuvenite, "Prin raportare la acest titlul executoriu, reclamanta solicita separat printr-o actiune in pretentii şi nu in cadrul procedurii de executare silită, să obtină partial punerea în executare a hotărării judecătoresti.Întrucât reprezintă un echivalent bănesc, daunele compensatorii nu se admit când obligatia principală e o sumă de bani, fiindca ar însemna o executare în natură. Acestea reprezintă echivalentul bănesc pe care debitorul îl datorează creditorului pentru executarea partială, defectuoasa sau neexecutarea obligatiei. Daunele compensatorii nu se pot cumula cu executarea în natură a obligaţiei, deoarece ele înlocuiesc obligatia principala (executarea în natură). În cazul de faţă , cuantumul despăgubirilor datorate a fost stabilit de către executorul judecatoresc, iar în prezent obtinerea fondurilor necesare achitării debitului, acordarea acestora ar constitui o dubla reparatie. În baza aceluiasi titlu executoriu, cuantumul contributiilor sociale datorate la bugetul de stat a fost stabilit de către executorul judecătoresc  printr-o expertiză în cadrul procedurii de executare silită, astfel încât nu exista interes pentru stabilirea acestora pe cale separata printr-o noua expertiză în cadrul prezentei cauze.În opinia pârâtei, pretentiile solicitate reprezinta contributii datorate către bugetul de stat, pe care institutia pârâtă să le vireze la institutiile în cauză (Casa de asigurari, Casa de Pensii) în momentul în care i se vor aloca fondurile necesare punerii in  executare a titlului executoriu reprezentat de sentința nr..., pronunțata de Tribunalul Dolj în dosarul nr..., nefiind posibilă virarea acestora în contul reclamantei, deoarece au sunt obligatii de natură fiscală si nu personală.Pârâta arată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în vederea acordării daunelor compensatorii, căci acordarea de daune-interese se poate realiza în toate cazurile în care există o neexecutare culpabilă și aceasta cauzează creditorului un prejudiciu (una din conditiile acordării daunelor interese este dovedirea culpei sau vinovăției). Nu este îndeplinita condiţia - existenței unu/raport de cauzalitate (art. 1530 noul Cod Civil), căci prejudiciul trebuie să fie consecința directă și necesară a neexecutării.

 Pârâta a invocat dispoziţiile art. 1 din OG 22/2002, care stabilesc astfel: ,,Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autoritătilor publice nu se  pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcţionare, inclusiv a celor de personal în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate. "

În aceste conditii, institutia pârâtă nu poate achita despăgubirile civile cuvenite reclamantei, decat în situatia în care vor fi alocate fonduri cu această destinatie.  În drept, îşi întemeiază apărările pe dispozițiile art. 205 C.pr.civ., anexând înscrisuri  pentru a dovedi demersurile pentru obtinerea fondurilor (dispozitia primarului nr..., adresa nr... catre CJP, adeverinta nr..., raport per salariat şi împuternicirea consilierului juridic FB de a reprezenta unitatea in acest dosar, dovada calității de reprezentant a managerului unității TAA.Prin răspunsul la întâmpinare depus de reclamanta la 06.10.2016 (filele 95-104), aceasta a invocat disp. Legii 284/2010, art 2, art 7 indice 1, Legea 95/2006, Legea 19/ 2000, art 6, 142,144,153,157, ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1628/24.09.2007 şi OUG 48/2010.Reclamanta consideră că sunt îndeplinite conditiile pentru acordarea daunelor interese  compensatorii. Referitor la plata taxei de timbru, învederează că potrivit art 157 din legea 263/2010, litigiile ce au ca obiect obligatii de asigurări sociale sunt scutite de taxa de timbru.Prin adresa nr..., pârâtul învederează că a achitat suma cuprinsă în titlul executoriu, astfel că actiunea este lipsită de obiect. În scop doveditor, a fost depus OP ... şi declaratia reclamantei care a renuntat la orice plângere sau actiune, dar  si OP ...,...,...,... si adresele prin care executorul a solicitat radierea  înfiintării popririi creantei în dosarul nr...A fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.Analizând probele administrate în cauză , instanţa a reţinut următoarele:Reclamanta a încheiat cu paratul contractul de administrare nr..., în baza dispozitiei nr... Cu adresa nr..., i s-a comunicat de către pârât faptul că a încetat contractul de administrare nr... prin decizia unilaterala a spitalului.Aceasta a contestat în instanta deciżia nr... şi prin sentinta nr... emisa de Tribunalul Dolj s-a dispus reintegrarea reclamantei pe functia avuta anterior, precum si plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada de la revocarea din functie pana la reintegrarea efectiva, drepturi care vor fi indexate, majorate si reactualizate, precum şi la plata celorlalte drepturi cuvenite. Sentinta civila nr... a rămas definitiva si irevocabila, conform  deciziei nr... emisa de Curtea de Apel Craiova si a hotararii nr... emisa de Inalta Curte de Casatie şi Justitie, reclamanta punând-o în executare silită, ce a făcut obiectul dosarului de executare nr..., deschis la BEJ ICF.Prin dispozitia nr...,SCBIPVB C... a dispus reintegrarea reclamantei, conform sentintei, si  calcularea tuturor drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate pentru perioada 05.10.2012-10.08.2015, conform OG 22/2002, iar prin dispoziţia nr..., s-a dispus încetarea  de drept a contractului de administrare, datorită faptului că durata a expirat. Pârâta unitatea sanitară a sustinut că la data de 16.09.2016, respectiv la data de 21.11.2016, aceasta a achitat întreaga sumă cuprinsă în titlul executoriu, ca dovada fiind depuse, în copie, ordinele de plata nr... si nr..., actiunea rămânând fără obiect.Reclamanta a recunoscut că i s-au achitat drepturile bănesti cuvenite conform sentintei pronuntate în dosarul nr..., stabilite prin expertiza efectuată în dosarul de executare. Potrivit adresei de înfiintare a popririi, BEJ ICF(fila 44) suma totala stabilita era de 167.352 lei, ca fiind drepturi salariale nete aferente perioadei 05.10.2002-30.04.2015. Această sumă, in care erau incluse drepturile salariale cuvenite, contravaloarea tichetelor de masa, cheltuielile de judecată si de executare, a fost achitate în transe în cursul anilor 2015 si 2016.Instanţa retine că plata drepturilor bănesti nete care se datorau reclamantei si care trebuiau plătite direct acesteia a fost făcută, pârâta rămânând restantă doar cu plata contributiilor către CAS, pe care pârâta le aprecia la data de 08.09.2015 (fila 52) la suma de 15.114,97 lei, din totalul de 21.608 lei calculati de expertul contabil SV în dosarul de executare si cu diferente de plata la sanatate de 10341,82 lei, din 11318 lei calculati de expert (fila 60).Prin actiunea formulată, reclamanta a solicitat instantei acordarea unor daune compensatorii în suma de 50.000 lei, reprezentând echivalentul prejudiciului cauzat prin neplata contributiilor la bugetul de stat aferente drepturilor salariale de la data de 05.10.2012 pentru contribuţiile CAS si de la data de 11.08.2015 pentru contributiile la fondul de pensie, până la data introducerii actiunii.Daunele-interese compensatorii sunt despăgubiri în bani a căror plată incumbă debitorului pentru repararea prejudiciului încercat de creditor ca urmare a neexecutării (totale sau parţiale) ori a executării defectuoase a obligaţiilor asumate de debitor. Practic, finalitatea acestor daune este repararea integrală a prejudiciului cauzat creditorului, asigurând repunerea acestuia în situaţia patrimonială în care s-ar fi aflat dacă obligaţia debitorului ar fi fost executată întocmai.Daunele-interese compensatorii înlocuiesc executarea în natură a obligaţiilor contractuale şi reprezintã echivalentul bãnesc pe care debitorul îl datoreazä creditorului pentru executarea partialã, defectuoasã sau neexecutarea obligatiei. Daunele compensatorii nu se pot cumula cu executarea în naturã a obligatiei, deoarece ele înlocuiesc obligatia principalã (executarea în naturã).Intrucât reprezintã un echivalent bãnesc, daunele compensatorii nu se admit când obligatia principalã e o sumã de bani, fiindcă ar însemna o executare în naturã.Or, prin prezenta acţiune, reclamanta tinde să obţină ca echivalent tocmai contravaloarea acestor contributii (sume de bani), astfel încât nu i se pot acorda aceste daune compensatorii, actiunea fiind neîntemeiată. Pe de altă parte, aceste contribuţii au natura unor obligaţii fiscale, accesorii despăgubirilor civile acordate de instanţă.Potrivit dispoziţiilor art 296 indice 18 alin.1 din codul fiscal în vigoare la data pronunţării sentintei executorii (Legea 571/2003 modificată), referitor la calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale, ,,persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator, precum şi entităţile prevăzute la art. 296 ind.3 lit. f) şi g) au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira lunar contribuţiile de asigurări sociale obligatorii."Alin.5 ind.1 al aceluiaşi articol prevede că ,,în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii acestora, contribuţiile sociale datorate potrivit legii se calculează şi se reţin la data efectuării plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume."Iar conform alin.9 ,,contribuţiile sociale individuale calculate şi reţinute potrivit alin. (1) se virează la bugetele şi fondurile cărora le aparţin până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz, împreună cu contribuţia angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii".Totodată, potrivit codului fiscal intrat în vigoare la 01.01.2016 (art. 146 din  Legea 227/2015), persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și instituțiile prevăzute la art. 136 lit. d) - f) au obligația de a calcula și de a reține la sursă contribuțiile individuale de asigurări sociale, precum și obligația de a calcula contribuțiile de asigurări sociale datorate de aceștia, după caz. Contribuțiile de asigurări sociale individuale calculate și reținute potrivit alin. (1) se plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz, împreună cu contribuția angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.Mai mult, la alin 9 din acelasi articol se prevede că în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferențe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestațiilor acordate de sistemul public de pensii, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuții de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuțiile de asigurări sociale datorate potrivit legii se calculează, se rețin la data efectuării plății și se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.  În mod similar, art 168 alin 1 si 9 din codul fiscal reglementează plata asigurărilor de sănătate, stabilind că în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/solde sau diferențe de salarii/solde și pensii sau diferențe de pensii, cu excepția sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se calculează, se rețin la data efectuării plății și se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.Reclamanta nu se regăseste, însă, nici la situatiile excepţionale prevăzute de normele fiscale, pentru a putea să plătească personal aceste contributii.Astfel, plata acestor contributii revine exclusiv pârâtei si este obligatorie, legislatia stabilind o serie de sanctiuni specifice pentru angajatorii care nu îsi îndeplinesc deloc sau la termenul prevăzut de lege aceasta obligatie. Institutiile abilitate pot cere sanctionarea pârâtei, plata de penalitati sau dobânzi, până la executarea integrală a obligatiei legale.

Chiar în situaţia în care pârâta debitoare nu a achitat aceste contributii, obligarea acesteia la plata directă a contravalorii contributiilor către reclamantă nu ar duce la stingerea obligatiei bugetare a acesteia, riscând o dublă executare a aceleiaşi obligatii, cat timp nu reclamanta este creditoarea acestei obligatii.În spetă, creditoarea obligatiei de plata a contributiilor nu este reclamanta, ci statul român, care prin instituţiile abilitate colectează la bugetul de asigurări sociale si asigurări de sănătate contributiile  la care  angajatorul este obligat să le plătească pentru contribuabil.Aşadar, cuantumul contribuţiilor sociale datorate la bugetul de stat a fost stabilit în cadrul executării silite printr-o expertiză, iar aceste contribuţii datorate către bugetul de stat, pârâta are obligaţia să le vireze la instituţiile în cauză, ci nu să le achite reclamantei, fiind vorba de obligaţii fiscale.Prin solicitarea de daune compensatorii, reclamanta doreste acoperirea întregului prejudiciu reprezentând contravaloarea pierderii efectiv suferite de creditor (damnum emergens) şi valoarea câştigului nerealizat (lucrum cessans), însă valoarea efectivă a  contributiilor solicitate nu urma să intre în patrimoniul reclamantei, nefiind o pierdere efectivă. În ceea ce priveste valoarea câstigului nerealizat, reclamanta nu a făcut dovada drepturilor de pensie de care nu a beneficiat ca urmare a neachitării acestor contributii. Daunele interese compensatorii trebuie să acopere numai daunele directe şi previzibile, iar nu şi pe acelea indirecte şi imprevizibile. Determinarea cuantumului acestora trebuie făcută de către instanţa de judecată prin stabilirea valorii pagubei supuse reparaţiunii la momentul pronunţării sentinţei de obligare a debitorului la plată, deoarece numai astfel poate fi înfăptuită repararea integrală a pagubei suferite de creditor.Pe de altă parte, acordarea daunelor interese se poate face doar în cazul în care există o neexecutare culpabilă, ce cauzează un prejudiciu creditorului. În speţă, chiar dacă este recunoscută de către pârâtă neexecutarea obligatiei de a vira contributiile legale aferente drepturilor banesti datorate în temeiul hotărârii judecătoresti invocate, nu poate fi reţinută culpa angajatorului, care, desi a făcut toate diligentele necesare pentru obtinerea fondurilor necesar, ca institutie publică era tinută de bugetul aprobat anterior.În acest sens, fiind instituţie publică, pârâta nu putea să pună în executare hotărârea judecătorească decât cu respectarea dispoziţiilor art. 1 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, dispoziţii conform cărora ,,creantele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă." Totodată, ,,creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale, pentru care au fost înfiinţate" (alin.2).Doar drepturile bănesti stabilite de instanţă cu titlu de despăgubiri egale cu drepturile salariale cuvenite pentru perioada de la revocarea din funcţie până la reintegrarea efectivă, drepturi indexate, majorate şi reactualizate, drepturi pe care pârâta le-a plătit integral în cadrul executării silite, puteau fi asimilate notiunii de creanţă a reclamantei si ,,bun" care intra în patrimoniul acesteia. Doar neplata acestor sume putea fi considerată din acest punct de vedere ca o pierdere efectivă a reclamantei si nu neexecutarea obligatiei de plată a contributiilor legale pentru care pârâta putea fi cel mult chemată în judecată printr-o actiune care sa aibă ca obiect obligatia de a face.Însă, după cum am menţionat iniţial, cât timp pârâta rămâne obligată să execute în natură plata contributiilor legale aferente drepturilor plătite deja reclamantei, nu mai poate fi obligată la plata unor daune compensatorii, care s-ar cumula astfel cu executarea în natură a obligatiei principale. Pentru considerentele expuse, instanţa urmează să respingă acţiunea ca neîntemeiată şi, în consecintă, va respinge si cererea accesorie privind cheltuielile de judecată.Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu dispozitivul si considerentele prezentei hotărâri.

Domenii speta

Spete similare