Litigiu privind funcţionarii publici

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamant VT şi pe pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI IAŞI, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de faţă :

Prin  acţiunea înregistrată  pe rolul  Tribunalului  Iaşi  sub nr. -/99/2015 reclamatul VT a chemat  în judecată  pe pârâtul  Primarul municipiului Iaşi, solicitând  instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să anuleze Dispoziţia Primarului municipiului Iaşi, nr.  1287/29.10.2015, prin care s-a dispus sancţionarea sa disciplinară cu retrogradarea pe funcţia publică de conducere de şef Serviciu Urbanism pe o perioadă de  6 luni, începând cu data de 02.11.2015 pentru săvârşirea faptelor prevăzute de art.77 alin.2 lit. a şi b din Legea nr.188/1999 republicată privind Statutul Funcţionarilor Publici.

De asemenea, reclamatul a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamatul a arătat în primul rând că, în luna noiembrie 2006, a fost numit pe funcţia publică respectivă îndeplinind atribuţiile prevăzute de Legea nr.350/2011 pentru funcţia de Arhitect- Şef al Municipiului Iaşi şi că, la data dc 12.08.2015 Comisia de Disciplină a fost învestită cu soluţionarea sesizării înregistrate sub nr.73637/12.08.2015 şi formulată de către viceprimarul Municipiului Iaşi cu atribuţii de Primar prin care se solicită cercetarea sa disciplinară, în calitatea de Arhitect - Şef al Municipiului Iaşi, pentru abateri disciplinare prevăzute de art.43 şi 77 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici fără a descrie în concret faptele ce constituie abateri disciplinare întrucât, sesizarea conţine o descriere generală şi doar o enumerare a faptelor prevăzute de art.77 alin.2 lit.a şi b din legea mai sus menţionată.

Relativ la situaţia de fapt, reclamantul a mai arătat pe de o parte  că, cercetarea disciplinară s-a încheiat  cu propunerea de retrogradare a reclamantului din funcţia publică de conducere Arhitect -Şef în funcţia publică de conducere Şef Serviciu Urbanism pe o perioadă de 6 luni de zile, propunere ce a fost menţinută şi aplicată prin Dispoziţia Primarului Municipiuluilaşi nr.1287/29.10.2015 iar pe de altă parte că, prin raportul Comisiei de Disciplină nr.97517/21.10.2015  s-a învederat faptul că reclamantul se face vinovat de săvîrşirea faptelor prevăzute de art.77 alin.2 lit.a şi b din Legea nr.188/1999, respectiv încălcarea îndatoririlor de serviciu în ceea ce priveşte elaborarea Planului Urbanstic General prin întîrzierea cu 57 de luni a termenului de elaborare a acestuia şi încălcarea îndatoririlor corespunzătoare funcţia publice în ceea ce priveşte constituirea în baza Legii nr.350/2001 a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, fapte considerate a constitui abateri disciplinare. 

După expunerea  derulării cercetării disciplinare, relaltiv la prima faptă reţinută în sarcina sa, reclamantul  a arătat că, între Municipiul Iaşi, în calitate de achizitor, şi S.C.S S.R.L., în calitate de prestator, a intervenit contractul de prestări servicii nr.242/04.12.2007 ( f.25-29) având ca obiect realizarea de către prestator a Planului Urbanistic General al Municipiului Iaşi şi detalierea acestuia prin planuri urbanistice zonale conform Caietului de sarcini şi ofertei tehnice, contract ce urma a se derula pe o perioadă de 22 de luni dar şi că, determinat de faptul că executarea contractului nu s-a putut realiza în termen, a intervenit în timp, în perioada cuprinsă între 09.04.2010 şi 30.08.2012, prelungirea contractului prin 5 acte adiţionale.

Susţine reclamantul că, în mod greşit i s-a imputat această pretinsă abatere disciplinară întrucât, faptul că PUG-ul nu a fost finalizat ( obligaţiile contractuale ale achizitorului fiind îndeplinite) nu îi  poate fi imputat deoarece, care a depus diligenţe în virtutea atribuţiilor pe care le avea, recunoscute ca fiind îndeplinite de altfel de chiar Comisia de Disciplină iar nefinalizarea  PUG-ului în termenul prevăzut în actul adiţional nr.5, respectiv în termen de 3 luni calendaristice de la data predării complete a documentelor tehnice de către achizitor, este culpa exclusivă a prestatorului, acesta fiind şi motivul rezilierii contractului de prestări servicii nr.242/04.12.2007 conform adresei nr.66723/21.07.2015 şi punctului de vedere al Serviciului juridic.

A mai precizat reclamantul că, din  motivarea reţinerii abaterii disciplinare a întârzierii sistematice în efectuarea lucrărilor nu se poate desprinde culpa sa, în calitate de Arhitect Şef, în prelungirea contractului de prestări servicii cu 57 de luni cu atât mai mult cu cât,  nici nu se poate desprinde în mod concret ( nu au fost nominalizate) ce lucrări ar fi trebuit să îndeplinească reclamantul în virtutea atribuţiilor de serviciu şi care nu au fost îndeplinite şi la ce termene ar fi trebuit predate pentru a fi îndeplinită cerinţa prevăzută dc lege în art.77 alin.2 lit.a din Legea nr. 188/1999.

Nu în ultimul rând, reclamantul a susţinut pe de o parte că, finalizarea cu întârziere a PUG-ului se datorează culpei achizitorului, aspect ce rezultă din actele adiţionale iar pe de altă parte că, din adresa nr.14687/14.02.2013, adresa nr.92220/09.10.2013, adresa nr.45443/11.12.2013, adresa nr.4751/17.01.2014, adresa nr. 113165/22.12.2014, adresa nr.25796/19.03.2015, rezultă fără dubiu o preocupare a sa în finalizarea  lucrării.

Cu privire la această abatere disciplinare, reclamantul a  invocat în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunii disciplinare, prescripţia aplicării sancţiunii disciplinare susţinând că termenul de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare a fost depăşit. ( raportat la termenele de prelungire şi executare a contractului de prestări servicii nr.242/2007 conform actelor adiţionale.

Referitor la cea de-a doua abatere disciplinară reţinută în sarcina sa, reclamantul susţine că dispoziţia atacată este netemeinică întrucât, lipsa de vigilenţă şi starea de pasivitate ar fi trebuit să fie imputată Serviciului juridic şi în special, a Secretarului DL ( care a îndeplinit şi funcţia de Preşedinte al Comisiei de Disciplină) numit în baza Legii nr.215/2001 care în conformitate cu dispoziţiile art. 85 are atribuţii specifice de verificare a legalităţii hotărârilor Consiliului Local şi dispoziţiilor Primarului, contrasemnând pentru legalitate.

Cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare pentru această abatere,  raportat la momentul săvârşirii acesteia şi la dispoziţiile art.77 alin.5 din Legea nr. 188/1999 se invocă prescripţia aplicării disciplinare, susţinându-se că,  la data de 04.08.2011 prin Dispoziţia Primarului MunicipiuluiIaşi nr.1246 a fost constituită Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism.

Acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 188/1999 şi ale art. 51 din HG nr. 1344/2007.

Ulterior, reclamantul şi-a completat acţiunea, solicitând şi repunerea în situaţia anterioară, respectiv reîncadrarea sa în funcţia de Arhitect Şef al municipiului Iaşi precum şi plata drepturilor salariale  reprezentând diferenţa între salariul cuvenit pentru funcţia deţinută anterior aplicării sancţiunii disciplinare şi cel încasat după aplicarea sancţiunii ( fila 188 vol. I).

În dovedirea  acţiunii, reclamatul a depus la dosar, în copii, înscrisuri.

Pârâtul  Primarul municipiului Iaşi, legal citat,  a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, arătând în primul rând că, reclamantul,  în exercitarea funcţiei de Arhitect Şef nu a fost interesat să realizeze Planul Urbanistic General al municipiului Iaşi într-o perioada de 8 (opt) ani de la încheierea unui contract de servicii pentru realizarea acestei documentaţii, acesta constituind un act administrativ de urbanism esenţial în administrarea unui municipiu, speculând pe o perioada de 8 ani o chestiune mult mai interesată, prin aplicarea provizorie a unor PUZ-ri (Plan Urbanistic Zonal) şi PUD-ri (Plan Urbanistic de Detaliu), în cascadă. Pârâtul a mai susţinut că, în exercitarea funcţiei de Arhitect Şef, în loc să realizeze toate demersurile pentru obţinerea avizelor necesare finalizarii PUG-lui, reclamantul a înţeles să constituie, în mod ilegal, o Comisie tehnică pentru a obţine avize în domeniul urbanistic şi de arhitectură şi semnăturile unor specialişti de care să se prevaleze în emiterea avizelor pentru documentaţii de urbanism, documentaţii cu valoare de „provizorat,, până la finalizarea PUG-lui.

În ceea ce priveşte cea de-a doua abatere disciplinară,  invocând prevederile art.36 alin. 1 din Legea nr.350/2001,  pârâtul a susţinut că, în exercitarea funcţiei de Arhitect Şef , deşi cunoştea şi trebuia să cunoască Legea nr.350/2001, cu rea-credinţă şi prin eludarea legii, reclamantul  a iniţiat şi semnat referate privind înfiinţarea Comisiei de amenajarea teritoriului şi urbanism ( Referatul Instituţiei Arhitectului Sef nr.66 448/03.08.2011 şi Referatul Instituţiei Arhitectului Şef nr.40468/26.04.2013, depuse în probatoriul întâmpinării), în mod nelegal, fără consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor (Ordinul Arhitecţilor din România- filiala Iaşi şi Registrul Urbaniştilor din România- Biroul Teritorial Iaşi, Ministerul Culturii- Direcţia Judeţeană pentru Cultura Iaşi), ale instituţiilor de învăţământ superior din municipiul Iaşi, în lipsa recomandărilor formulate de către aceste organisme, cu încălcarea dispoziţiilor art. 37 alin.3 din Legea nr.350/2001. Relativ la această abatere, pârâtul a mai precizat că, reclamantul a creat pe de o parte, o stare de pericol pentru legalitatea tuturor actelor emise de către această comisie, iar pe de altă parte, a indus în eroare Consiliul Local dc fiecare dată când a supus spre aprobarea autorităţii deliberative ( în perioada 04.08.2011 - 31 august 2015 ), documentaţiile de urbanism (PUZ-ri si PUD-ri) girate pentru respectarea prevederilor în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, pe baza unor avize şi fundamentări de specialitate în domeniul arhitecturii şi urbanismului, elaborate şi semnate de către o Comisie care funcţiona în mod ilegal, cu încălcarea dispoziţiilor art.37 alin.5 din Legea nr.350/2001.

Potrivit pârâtului, în perioada 04.08. 2011 - 31 august 2015, la diferite intervale de timp, reclamantul a procedat  la convocarea unor terţe persoane, fără ca acestea să aibă calitatea de membri ai Comisiei Tehnice, persoane pentru care nu exista un act administrativ de numire, substituind în acest mod calitatea membrilor comisiei tehnice numiţi prin dispoziţie, în scopul de a determina cu rea- credinţă aceste terţe persoane care nu aveau raporturi de serviciu în cadrul autorităţii locale şi care nu cunoşteau situaţia reală, să întocmească şi să semneze avize consultative generatoare de efecte în domeniul urbanismului la nivel local, pe care acesta le folosea pentru a crea o aparenţă de legalitate actelor pe care le soluţiona şi aproba în exercitarea funcţiei.

Expunând pe larg faptele ce i se impută,  pârâtul a precizat că, nu se poate reţine că acţiunile săvârşite de către reclamant, ar fi relevante numai cu referire la activitatea concretă iniţială ( respectiv numai în ceea ce priveşte primul act material) constând în semnarea şi supunerea spre aprobare prin dispoziţie a referatului prin care a propus, prin inducerea in eroare a Primarului municipiului, înfiinţarea comisiei tehnice de urbanism în baza Legii 350/2001, ci trebuie luate în considerare toate actele materiale comise în perioada în care comisia a funcţionat ilegal sub protecţia Arhitectului Şef în funcţia pe care o exercita, producând efecte şi consecinţe grave asupra actelor administrative, până la data la care s-a dispus restabilirea cadrului legal prin adoptarea unei hotărâri conform legii..

În finalul expunerii poziţiei procesuale cu privire la această abatere, pârâtul a susţinut că, prin încălcările săvârşite in forma continuată, pe o perioadă de timp importantă, 04.08.2011 - 31 august 2015, au fost lezate exigenţele şi legile în materie de urbanism de natură a afecta legalitatea unor importante şi numeroase acte administrative ce privesc dezvoltarea urbană, implicit execuţia lucrărilor de construcţie în municipiul Iaşi.

Cu privire la prima faptă reţinută în sarcina reclamantului, pârâtul a susţinut că, încălcarea de către reclamant a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice cu privire la elaborarea Planului Urbanistic General, cu incidenţă pe derularea contractului cu SC S SRL până la data rezilierii contractului, precum şi întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor privind realizarea Planului Urbanistic General (PUG), au adus atingere prestigiului autorităţii prin pasivitatea de care a dat dovadă în realizarea lucrărilor de specialitate aferente, iar neluarea măsurilor care se impuneau a afectat deosebit de grav municipiul Iaşi.

Pârâtul a susţinut că, reclamantul a încălcat prevederile art.43 şi art.77 din Legea nr.188/1999 întrucât,  a existat o întârziere sistematică în efectuarea lucrărilor privind realizarea PUG-lui,  respectiv 8 ani de zile,  motiv pentru care s-a considerat că reclamantul,  în exercitarea atribuţiilor de Arhitect Şef, a adus atingere prestigiului autorităţii prin pasivitatea de care a dat dovada în realizarea lucrărilor de specialitate aferente PUC., a atras prin neglijenţă repetată în realizarea lucrărilor pentru documentaţii de urbanism şi chiar a provocat acţionarea municipiului laşi în instanţă pentru emiterea unor acte întocmite cu încălcarea legislaţiei de urbanism. De asemenea, s-a mai arătat că, în toată această situaţie creată prin săvârşirea de către reclamant a actelor materiale în timp, îmbracă forma încălcărilor atribuţiilor de serviciu pentru care niciun „observator rezonabil,, nu poate găsi o justificare, actele comise fiind în vădită contradicţie cu dispoziţiile legale instituite prin Legea nr.350/2001 şi prin alte legi cu incidenţă în domeniu.

În dovedirea poziţiei procesuale, pârâtul a ataşat întâmpinării, în copii, înscrisuri.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului,  asupra fondului cauzei, instanţa  reţine următoarele :

Aşa după cum au arătat şi părţile şi după cum rezultă şi din actele şi lucrările dosarului, la data de 12.08.2015 Comisia de Disciplină a fost învestită cu soluţionarea sesizării înregistrate sub nr.73637/12.08.2015 şi formulată de către viceprimarul Municipiului Iaşi,  cu atribuţii de Primar prin care se solicită cercetarea disciplinară a reclamantului pentru abateri disciplinare săvârşite  în calitatea de Arhitect - Şef al Municipiului Iaşi.

Cercetarea disciplinară s-a încheiat prin emiterea Raportului înregistrat sub nr.97517/21.10.2015, cu propunerea de retrogradare a reclamantului din funcţia publică de conducere de Arhitect Sef, pe o perioadă de 6 luni de zile pentru săvârşirea a două abateri disciplinare, pe de o parte, încălcarea îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice în ceea ce priveşte elaborarea Planului Urbanistic General cu incidenţă pe derularea contractului de servicii cu SC S SRL până la data rezilierii acestuia  iar pe de altă parte,  încălcarea îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice în ceea ce priveşte constituirea în baza Legii 350/2001 a Comisiei tehnice de amenajarea teritoriului şi urbanism şi modul în care Arhitectul Şef a înţeles să îşi desfăşoare activitatea specifică pe direcţia de acţiune a acestei comisii, pe toată durata, începând cu data de 04.08.2011 până la data intrării în legalitate prin aprobarea Hotărârii Consiliului Local nr.288/31 august 2015, în conformitate cu cerinţele statuate prin lege.

Propunerea comisiei de disciplină  a fost menţinută iar  prin Dispoziţia Primarului Municipiului laşi nr.1287/29.10.2015 reclamantul a fost sancţionat  cu retrogradarea  din funcţia publică de conducere de Arhitect Sef, pe o perioadă de 6 luni.

În primul rând, instanţa reţine că, deşi face referire  la desfăşurarea procedurii disciplinare, reclamantul nu invocă şi nu solicită constatarea unor vicii în desfăşurarea acesteia. Astfel, deşi susţine că sesizarea comisiei de disciplină s-a efectuat cu depăşirea termenului de 1 an şi 6 luni  şi că nu i s-ar fi comunicat actele depuse la comisie,  nu se invocă nicio excepţie. De altfel, nu rezultă nicio vătămare a reclamantului având în vedere împrejurarea că acesta a fost asistat de către avocat pe tot parcursul  cercetării disciplinare dar şi pentru că, şi-a formulat apărări ample, cu referire concretă la  faptele ce i se imputau.

1. Prima abatere disciplinară reţinută în sarcina reclamantului, încălcarea îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice în ceea ce priveşte elaborarea Planului Urbanistic General cu incidenţă pe derularea contractului de servicii cu SC S SRL până la data rezilierii acestuia:

 Între Municipiul Iaşi, în calitate de achizitor, şi S.C. S S.R.L., în calitate de prestator, a intervenit contractul de prestări servicii nr.242/04.12.2007 avînd ca obiect realizarea de către prestator a Planului Urbanistic General al MunicipiuluiIaşi şi detalierea acestuia prin planuri urbanistice zonale conform Caietului de sarcini şi ofertei tehnice, contract ce urma a se derula pe o perioadă de 22 de luni. Ulterior, contractul a suferit mai multe modificări, prin acte adiţionale succesive.

Astfel, prin actul adiţional nr.1/09.04.2010 ( fila 44 vol. II) s-a prelungit durata

contractului cu 13 luni calendaristice, până la 26.05.2011, prin actul adiţional nr.2/ 31.12.2010 ( fila 45 vol. II) s-a majorat preţul; prin actul adiţional nr.3/19.05.2011 ( fila 46 vol. II)s-a prelungit contractul pînă la data de 26.01.2012, prin actul adiţional nr.4/26.01.2012 ( fila 48 vol. II) s-a procedat la o nouă prelungire a duratei contractului, până la data de 31.08.2012 iar  prin actul adiţional nr.5/30.08.2012( fila 49 vol. II) a prelungit contractul cu 3 luni de zile calendaristice de la data predării complete a datelor tehnice de către achizitor. În sfârşit, prin actul adiţional nr.  6 înregistrat la 27.03.2015, părţile au stabilit termen de finalizare 15.05.2015 ( fila 49 vol. II).

La data de 21.07.2015, Municipiul Iaşi, în calitate de achizitor, prin adresa nr. 66723 (f.54) notifică prestatorul rezilierea contractului nr.242/2007 motivat de faptul că în conformitate cu actul adiţional nr.5, prestatorul avea obligaţia de a îndeplini obiectul contractului în termen de 3 luni calendaristice de la data predării complete a datelor tehnice, respectiv la data de 20 iunie 2015.Neîndeplinirea obligaţiilor se referă la faptul că prestatorul nu a făcut predarea fazelor 4.3, 4.4. şi 4.5. din graficul de execuţie a contractului

1.a.  Cu privire la aplicarea acestei sancţiunii, reclamantul a invocat excepţia prescripţiei dreptului de a aplica sancţiunea.

Astfel, potrivit art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, republicată "Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare".

Din interpretarea textului legal citat, rezultă că cele două termene nu sunt alternative, fiind obligatoriu ca aplicarea sancţiunii disciplinare să se circumscrie ambelor termene, astfel încât nerespectarea oricăruia dintre ele, constituie un viciu de nelegalitate.

Din actele şi lucrările cauzei rezultă că, în speţă, Comisia de disciplină competentă a fost sesizată la data de 12.08.2015, iar sancţiunea a fost aplicată prin Dispoziţia  nr. 1287 din 29.10.2015, ceea ce înseamnă că a fost respectat  termenul de 1 an, prevăzut de lege.

Aşadar, primul termen de prescripţie, cel de un an, nu a fost încălcat.

În ceea ce priveşte  termenul de 2 ani, instanţa reţine că nici acesta nu a fost încălcat având în vedere faptul că, reclamantului i se impută încălcarea îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice în ceea ce priveşte elaborarea Planului Urbanistic General cu incidenţă pe derularea contractului de servicii cu SC S SRL până la data rezilierii acestuia.

Astfel, trebuie remarcat  faptul că, nici  până la data aplicării sancţiunii, 29.10.2015,  Planul Urbanistic General nu fusese întocmit. Aşadar, punctul de plecare al termenului de 2 ani este  se situează în luna august 2015, la data sesizării faptei,  drept pentru care, nici  termenul de prescripţie de 2 ani  nu este împlinit.

1b.Conform art. 36 alin 12 literele a, şi h din legea nr. 350/2001 reclamantul avea printre atribuţii: „ (12) Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef al judeţului, al municipiului Bucureşti, al municipiului sau al oraşului îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) iniţiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune spre aprobare strategiile de dezvoltare teritorială urbane, precum şi documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism; e) asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului; h) participă la elaborarea planurile integrate de dezvoltare şi le avizează din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate;”

 Acestea se regăsesc şi în fişa postului, la punctele 1,2,3, 8,9,10 ( fila 108 verso, vol. I).

Potrivit art. 14.1 din contract ( fila 41 vol. II): „ achizitorul are obligaţia de a  pune la dispoziţia prestatorului orice facilităţi şi /sau informaţii pe care acesta le-a cerut şi pe care le consideră necesare îndeplinirii contractului”  Iar potrivit art. 15.1 : „ achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea  lor cu prevederile legale”.

Prestatorul S, prin adresa nr. 179 din 23 ianuarie 2012 ( fila 66 vol. III)  solicită achizitorului completarea Planurilor Urbanistice Zonale ( zonele Galata, Viticultori, Cicoarei, centrală), indicând discuţii  purtate în  zilele de 4,5 august 2011, 17 octombrie 2011, 18 octombrie 2011, 16 ianuarie 2012,m 17 februarie 2012 şi solicitări repetate. Datele necesare sunt evidenţiate şi în minutele încheiate la 17 - 18 octombrie 2011respectiv,  17 / 18 ianuarie 2012 ( filele 67– 70,  vol. III)

Prin adresa nr. 113165 din 22.12.2014 (fila 30 vol. II) se solicită prestatorului predarea unei planşe desenate care să cuprindă monumentele din municipiul Iaşi precum şi zonele de protecţiei aferente la care se răspunde prin adresa nr. 113953 din 23.12.2014  (fila 35 vol. II) că nu se poate răspunde solicitării întrucât,  nu i s-a pus la dispoziţie o listă completă cu aceste monumente.

În concluzie, deşi este adevărat că,  iniţial,  desfăşurarea contractului a fost  îngreunată de  unele restanţe la plată, acestea s-au situat în timp, la începutul derulării relaţiilor contractuale ( în perioada ianuarie - iulie 2010 , filele 84 - 254 Vol. III) însă, ulterior, finalizarea contractului a fost îngreunată de lipsa sau întârzierea  furnizării  informaţiilor necesare întocmirii lucrării de către achizitor.

Or, potrivit prevederilor legale  şi a fişei postului,  obligaţia furnizării acestora revenea reclamantului. În acelaşi sens, este de remarcat şi o lipsă a verificării pe care achizitorul avea dreptul să o efectueze conform art. 15 din contractul de prestări servicii, prin  intermediul  reclamantului, conform atribuţiilor acestuia prevăzute în fişa postului dar şi în dispoziţiile  Art. 36 alin 3 şi alin 12 literele a,d,e din Legea nr. 350/2001. În acest sens, trebuie avută în vedere şi Dispoziţia nr. 3408  din 10.11.2010 a Primarului Municipiului Iaşi ( fila 16 vol. V) prin care, reclamantului îi sunt delegate atribuţiile de coordonare, urmărire şi răspundere cu privire la emiterea actelor administrative din domeniul executării lucrărilor de construcţii din municipiul Iaşi.

Cât priveşte adresa nr.14687/14.02.2013, adresa nr.92220/09.10.2013, adresa nr.45443/11.12.2013, adresa nr.4751/17.01.2014, adresa nr. 113165/22.12.2014, adresa nr.25796/19.03.2015, invocate de către reclamant în sprijinul afirmaţiilor sale, instanţa reţine că acestea nu sunt de natură a demonstra temeinicia afirmaţiilor sale având în vedere faptul că, documentaţiile înaintate nu erau complete, aspect ce rezultă din minutele  încheiate între  achizitor şi prestator, asumate de către achizitor prin semnătură ( minute referite anterior, încheiate la 17 - 18 octombrie 2011respectiv,  17 / 18 ianuarie 2012).

Or, comunicarea unor date incomplete nu  exclude culpa reclamantului care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi a celor legale, trebuia să furnizeze  informaţii şi date de natură a duce la finalizarea Planului Urbanistic general, lucrare de importanţă capitală  în ceea ce priveşte dezvoltarea urbanistică a municipiului.

Trebuie remarcat de altfel că, întârzierea lucrării a dus la o serie de litigii, soldate cu  anulări ale certificatelor de urbanism şi o serie d e plângeri din partea locuitorilor ( filele 168- 183 vol. I).

Aşadar, conduita reclamantului  întruneşte elementele constitutive ale  abaterilor disciplinare reţinute în sarcina sa.

1.Referitor la cea de-a doua abatere disciplinară reţinută în sarcina

reclamantului, încălcarea îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice în ceea ce priveşte constituirea în baza Legii 350/2001 a Comisiei tehnice de amenajarea teritoriului şi urbanism şi modul în care Arhitectul Şef a înţeles să îşi desfăşoare activitatea specifică pe direcţia de acţiune a acestei comisii, pe toată durata, începând cu data de 04.08.2011 până la data intrării în legalitate prin aprobarea Hotărârii Consiliului Local nr.288/31 august 2015:

În motivarea acţiunii, reclamantul arată că, lipsa de vigilenţă şi starea de pasivitate ar fi trebuit să fie imputată Serviciului juridic şi în special, a Secretarului DL ( care a îndeplinit şi funcţia de Preşedinte al Comisiei de Disciplină) numit în baza Legii nr.215/2001 care în conformitate cu dispoziţiile art. 85 are atribuţii specifice de verificare a legalităţii hotărîrilor Consiliului Local şi dispoziţiilor Primarului, contrasemnând pentru legalitate.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, trebuie reţinut că, la iniţiativa reclamantului, manifestată prin Referatul  nr. 66448 din 3 august 2011( fila 16 vol. IV), a fost emisă  de către Primarul municipiului Iaşi Dispoziţia nr. 1246 din 4 august 2011 ( fila 15 vol. IV) prin care s/a constituit comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism.

Ulterior, prin Referatul  nr. 40468  din 26 aprilie 2013 ( fila 156 vol. IV), reclamantul a solicitat primarului municipiului Iaşi  înfiinţarea comisiei Consultative de Urbanism şi amenajarea teritoriului, sens în care, a fost emisă Dispoziţia nr. 407 din 26  aprilie 2013 / aprobarea comisiei consultative de urbanism ( fila 117 vol. IV), cu următoarea componenţă: C, H, V, D; G şi CC.

Cu toate acestea, procesele verbale ale şedinţelor Comisiei de Amenajarea Teritoriului şi urbanism din perioada 2013 -2015 ( filele 23 -149 vol. IV) au fost semnate de către H, N, CM, B, M, Z, MA şi CD deşi, doar H fusese numit în comisie.

Dispoziţii legale incidente:

Potrivit art. 36 alin 5 din legea nr. 350/2001: „5) În activitatea lor, arhitecţii-şefi sunt sprijiniţi de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor” iar art. 37 alin 1 din acelaşi act normativ stipulează că: „ (1) În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef.”.

Din prevederile art. 37 alin 1 teza finală şi ale art. 37 alin 12  din Legea nr. 350/2001 rezultă că, avizele emise de către arhitectul şef sunt fundamentate tehnic de către  comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism.

2.a Cu privire la sancţiunea disciplinară aplicată raportat la momentul săvârşirii aşa - zisei abateri disciplinare şi la dispoziţiile art.77 alin.5 din Legea nr. 188/1999 se invocă excepţia prescripţiei dreptului de a aplica sancţiunea, motivat de faptul că, la data de 04.08.2011 prin Dispoziţia Primarului Municipiului Iaşi nr.1246 a fost constituită Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism.

Astfel, potrivit art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, republicată "Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare".

Din interpretarea textului legal citat, rezultă că cele două termene nu sunt alternative, fiind obligatoriu ca aplicarea sancţiunii disciplinare să se circumscrie ambelor termene, astfel încât nerespectarea oricăruia dintre ele, constituie un viciu de nelegalitate.

Din actele şi lucrările cauzei rezultă că, în speţă, Comisia de disciplină competentă a fost sesizată la data de 12.08.2015, iar sancţiunea a fost aplicată prin Dispoziţia  nr. 1287 din 29.10.2015, ceea ce înseamnă a fost respectat  termenul de 1 an, prevăzut de lege.

Aşadar, primul termen de prescripţie, cel de un an, nu a fost încălcat.

În ceea ce priveşte  termenul de 2 ani, instanţa reţine că nici acesta nu a fost încălcat având în vedere faptul că, reclamantului i se impută nerespectarea  obligaţiilor ce îi reveneau în numirea şi verificarea  componenţei comisiei tehnice de urbanism cea care, îi fundamenta reclamantului avizele.

Astfel, trebuie remarcat  faptul că, până la data de 12 iunie 2015 reclamantul şi/a întemeiat avizele pe avizele de oportunitate emise de o comisie formată din persoane ce nu fuseseră  numite prin nici un act administrativ. Aşadar, punctul de plecare al termenului de 2 ani este  12 iunie 2015  drept pentru care, nici  termenul de prescripţie de 2 ani  nu este împlinit.

2.b Şi  motivele de netemeinicie aduse actului de sancţionare cu referire la cea de-a doua abatere disciplinară sunt nefondate.

Astfel, aşa după cum s-a arătat mai sus, în activitatea sa, reclamantul îşi întemeia avizele emise ( cel puţin în conformitate cu prevederile legale) pe avizele de oportunitate emise de către comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism.

Prin Dispoziţia nr. 407 din 26  aprilie 2013, Primarul  municipiului Iaşi, la solicitarea reclamantului, a aprobat comisia consultative de urbanism ( fila 117 vol. IV), cu următoarea componenţă: C, H, V, D; G şi CC.

Cu toate acestea, procesele verbale ale şedinţelor Comisiei de Amenajarea Teritoriului şi urbanism din perioada 2013 -2015 ( filele 23 -149 vol. IV) au fost semnate de către H, N, CM, B, M, Z, MA şi CD.

În aceste condiţii,  neglijenţa reclamantului ( singura supusă  analizei instanţei, prin raportare la limitele investirii sale) este evidentă, întrucât cunoştea ( sau trebuia să cunoască) componenţa comisiei  ale cărei păreri constituiau fundamentul  avizelor pe care le emitea.  De asemenea, trebuie remarcat şi faptul că, emiţând avizele pe baza unor  recomandări de oportunitate emise de persoane care, în mod legal, nu  erau numite în comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, a expus actele emise unor posibile  acţiuni de revocare, provocând implicit o stare de pericol instituţiei pe care o reprezenta.

În acest sens sunt relevante şi Informările nr. 41884 din 7 mai 2015 ( filele 127 - 128 vol. I) respectiv nr. 72696 din 12 august 2015 ale  Serviciului Corp Control Primar ( fila 9 vol. V) - cu privire la cea de-a doua abatere dar şi Dispoziţia nr. 3408  din 10.11.2010 a Primarului Municipiului Iaşi ( fila 16 vol. V) prin care, reclamantului îi sunt delegate atribuţiile de coordonare, urmărire şi răspundere cu privire la emiterea actelor administrative din domeniul executării lucrărilor de construcţii din municipiul Iaşi.

Raportat considerentelor expuse anterior, constatând legalitatea  sancţiunii aplicate  reclamantului, rezultă că şi completarea acţiunii este nefondată.

În consecinţă, vor  fi respinse, ca nefondate, atât excepţia dreptului de a aplica sancţiunea cât şi acţiunea formulată de reclamant, aşa după cum ea a fost completată.

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia dreptului de a aplica sancţiunea, invocată de către reclamant.

 Respinge acţiunea  completată,  formulată de reclamantul  VT în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Iaşi,  cu sediul în Iaşi,  B-dul Ștefan cel Mare şi Sfânt nr. 11, jud. Iaşi.

Domenii speta

Spete similare