Infracţiunea de lovire sau alte violenţe

Constată că prin rechizitoriul nr. …/115/P/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău  şi înregistrat sub nr. …./260/2016 pe rolul Judecătoriei Moineşti, au fost tr imise în judecată inculpatele  :

1. C.I.E. , pentru săvârşirea infracţiunii de  lovire sau alte violenţe, faptă prev. şi ped. de art. 193 al. 2 C.pen., constând în aceea că:

În data de 04.08.2016, a lovit-o şi a muşcat-o de mâna dreaptă pe A.A, cauzându-i leziuni ce au necesitat 23-25 zile îngrijiri medicale.

2. A.A., pentru săvârşirea infracţiunii de  lovire sau alte violenţe, faptă prev. şi ped. de art. 193 al. 2 C.pen., constând în aceea că:

În data de 04.08.2016, a lovit-o pe C.I.E. ,cauzându-i leziuni ce au necesitat 1-2 zile îngrijiri medicale.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

La data de 04.08.2016, C.I.E. se deplasa pe drumul public din satul ….., împreună cu A.R.M.  şi N.L.

În dreptul locuinţei numitei A.A. , aceasta a ieşit la poartă, intrând în discuţii contradictorii cu C.I.E., iar ulterior a început să o lovească pe aceasta cu pumnii în zona capului şi a corpului. C.I.E.  a muşcat-o de mâna dreaptă, ieşind în drum şi A.C., care a prins-o şi a tras-o de păr pe C.I.E.

A.A. posedă certificatul medico – legal cu nr. …./A2M, din 09.08.2016, care atestă leziuni ce necesită 23-25 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

C.I.E.  posedă certificatul medico legal  cu nr. …./A2M, din data de 08.08.2016, care atestă 1-2 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Prezentă în instanţă , inculpata  C.I.E. a recunoscut fapta şi a solicitat aplicarea procedurii simplificate , conform art.375 alin.1 şi alin.2 raportat la art.396 alin.10 Cod proc penală.

Inculpata A.A. nu a recunoscut fapta relatând că de fapt în condiţile în care inculpata C.I.E. a devenit agresivă , a împins-o în zona gâtului pentru a se apăra.

Martorii A.C. , N.L. , A.R.M.  confirmă situaţia de fapt , în sensul că cele două inculpate s-au lovit reciproc după ce a existat un litigiu cu privire la nişte păsări.

Diferenţe în declaraţii sunt în legătură cu cine a iniţiat conflictul şi cine a lovit mai tare .

Situaţia de fapt a mai fost dovedită şi prin : proces verbal de consemnare a plângerii (f. 6), declaraţia persoanei vătămate A.A. (f.8-10),certificat medico-legal privind pe A.A. (f. 11), declaraţie martor A.C. (f. 12-13),sesizarea numitei C.I.E.  (f. 14),proces verbal persoană vătămată C.I.E. şi declaraţia acesteia (f. 16-18),certificat medico-legal privind pe C.I.E. (f. 19),declaraţii martori N.L. (f. 20-21), A.R.M. (f. 22-23),procese verbale suspect/inculpat C.I.E. şi declaraţiile acesteia (f. 28-31, 44-47),procese verbale suspect/inculpat  A.A. şi declaraţiile acesteia (f. 33-36, 48-51),procese verbale suspect/inculpat  A.C. şi declaraţiile acesteia (f. 38-41, 52-55).

Fapta inculpatei C.I.E., de a o lovi pe numita A.A., în data de 04.08.2016, cauzându-i leziuni ce au necesitat 23-25 zile îngrijiri medicale, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prev. şi ped. de art. 193 al. 2 C.pen., pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi se va dispune trimiterea în judecată.

Fapta inculpatei A.A., care, în data de 04.08.2016, a lovit-o pe numita C.I.E., cauzându-i leziuni ce au necesitat 1-2 zile îngrijiri medicale, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prev. şi ped. de art. 193 al. 2 C.pen., pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi se va dispune trimiterea în judecată.

Se reține faptul că infracțiunea de lovire sau alte violențe are ca obiect juridic integritatea fizică sau sănătatea persoanei, precum și relațiile sociale în legătură cu acestea.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, constatăm faptul că elementul material este reprezentat în speță de lovirea directă a persoanelor vătămate cu pumnii și cu picioarele, urmarea imediată a acestor acțiuni fiind cauzarea de suferințe fizice asupra corpului persoanei vătămate, suferințe care au fost evaluate, pentru persoana vătămată , ca necesitând 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.

Sub aspectul laturii subiective, se constată că infracțiunile au fost săvârșite de către inculpaţi cu intenție directă, acesta prevăzând și urmărind producerea rezultatului faptelor lor, respectiv acela de a lovi persoana vătămată în scopul cauzării de suferințe fizice acesteia.

La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatele sunt la prima încălcare a legii penale .

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi prin aplicarea unei amenzi penale, pentru inculpata C.I.E.

În baza art.63 Cod penal nou se va atrage atenţia inculpaţilor asupra faptului că neexecutarea cu rea-credinţă a pedepsei amenzii penale aplicate conduce la înlocuirea numărului de zile-amendă rămase neexecutate cu un număr echivalent de zile de închisoare.

În ceea ce priveşte inculpata A.A., conform art. 80 Cod penal , instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;

b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art.80 Cod penal , instanţa apreciază că inculpatei îi pot fi aplicabile prevederile art.81 Cod penal , în sensul aplicării unui avertisment.

Se va atrage atenţia inculpatei asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune în cazul în care va mai comite infracţiuni, respectiv lipsa posibilităţii de a mai beneficia de instituţia renunţării la aplicarea pedepsei, conform art. 80 alin. (2) lit. b) C. proc. pen.

Persoana vătămată A.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 10000 lei daune morale şi 1500 lei despăgubiri civile.

Persoana vătămată C.I.E.  s-a constituit parte civilă cu suma de 1000 lei daune morale .

Condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăţia autorului faptei ilicite.

Fapta ilicita reprezintă o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.

Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Vinovăţia reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanţa reţine ca prin fapta săvârşită , inculpatul a săvârşit o fapta ilicita in sensul de acţiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.

Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârşită de către inculpat, persoana vătămată având nevoie de 11-12 zile de îngrijiri medicale.

Din probele administrate instanţa reţine că există o legătură de cauzalitate intre fapta ilicită săvârşită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmăririi penale, cât si cu declaraţiile inculpaţilor date in cursul urmăririi penale, instanţa consideră că în cauza este îndeplinită şi condiţia vinovăţiei inculpatului , aceasta fiind probată sub forma intenţiei.

Astfel, inculpaţii au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vătămarea integrităţii corporale a persoanei vătămate ) si au urmărit sau au acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin săvârşirea faptei ilicite.

Constatând ca sunt îndeplinite condiţiile civile răspunderii civile delictuale instanţa urmează să aprecieze asupra cuantumului despăgubirilor solicitate de persoana vătămată.

Fiind îndeplinite condiţiile civile ale răspunderii civile instanţa urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.

Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii aduse integrităţii fizice şi onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecătorului care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecăţii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.

Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Instanţa constată că sumele reprezentând daune morale apar ca fiind o suma disproporţionată si nerezonabila in raport cu suferinţele fizice si psihice încercate de partea civilă in urma faptei săvârşite de inculpate.

În aprecierea sumei instanţa a avut in vedere si inerentele suferinţe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatei.

Persoanele vătămate nu au făcut dovada altor cheltuieli efectuate cu ocazia celor întâmplate.

În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., faţă de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., se va admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile şi vor fi obligate inculpatele  la plata sumei reprezentând daune morale, în măsura admiterii lor.

În baza art. 274 alin. (1) N.C.proc.pen., vor fi obligate  inculpatele  la plata sumei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.276 Cod proc penală va fi obligată inculpata C.I.E. către partea vătămată la cheltuieli de judecată , respectiv onorariu apărător.

Domenii speta

Spete similare