4.Încuviinţarea executării silite a facturilor fiscale pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Decizie 160/A din 09.02.2017


Potrivit art. 1 alin. 20 din Legea nr. 224/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare (lege intrată în vigoare în 02 august 2015) "factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare constituie titlu executoriu".

Potrivit art. 31 alin. 15 din Legea nr. 241/2006 factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, utilizatorii sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe factură.

Pentru considerentele sus menţionate în baza art. 480 al. 2 Cod procedură civilă apelul va fi admis iar hotărârea va schimbată în sensul admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, potrivit dispozitivului.”.

Prin Încheierea civilă nr.8931/11.11.2016 pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 10460/182/2016, s-a respins cererea formulată de petentul Biroul executorului judecătoresc SIMON ATTILA, privind încuviinţarea executării silite solicitată de creditoarea S.C V S.A, CUI RO 9710087, împotriva debitorului B V. 

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că pentru a proceda la executarea silită este necesară existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile, condiţie ce trebuie îndeplinită cumulativ.

Art. 663 alin. (2) Cod procedură civilă prevede că o creanţă este certă atunci când existenţa ei neîndoielnică  rezultă din însuşi titlul executoriu.

În speţă, factura seria MM/5771165 din data de 27.11.2015 scadentă la data de 12.12.2015, depusă, chiar dacă potrivit art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006 a fost declarată titlu executoriu, atâta timp cât creanţa pe care acestea o constată nu este acceptată sau însuşită prin semnătură de către debitor, se constată că nu îndeplineşte condiţia de a fi o creanţă certă.

Pentru aceste considerente a fost respinsă cererea formulată.

Împotriva încheierii civile nr. 8931/11.11.2016 pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr.10460/182/2016 a formulat apel creditoarea SC V SA care a solicitat modificarea dispoziţiilor încheierii atacate  şi încuviinţarea cererii de executare silită.

În motivarea apelului s-a arătat că serviciile prestate de S.C. V S.A. au ca obiect furnizarea apei potabile şi prestarea serviciului de canalizare, prin urmare acest raport juridic existent între operator şi beneficiar nu poate fi interpretat strict din punct de vedere comercial - nu este semnată factura, nu s-a prestat serviciul.

Art. 319 alin. 29 din Codul Fiscal actualizat prevede că semnătura şi ştampila nu sunt elemente obligatorii pe care să le conţină o factură. Facturile au atribute de documente justificative, atâta timp cât ele conţin elementele obligatorii, chiar dacă nu poartă semnătura şi ştampila participanţilor la tranzacţie.

În cazul serviciilor de utilitate publică semnarea şi stampilarea nu este necesară si mai mult, nesemnarea acestora nu echivalează cu neacceptarea la plată. Astfel, nesemnarea facturii, în condiţiile în care S.C. V S.A., în calitate de unic operator regional în judeţul Maramureş, furnizează/prestează servicii de apă şi de canalizare unui număr aproximativ de 90.000 de utilizatori, nu echivalează cu o creanţă incertă.

Mai mult, în situaţia de faţă, utilizatorul B V a depus o cerere de eşalonare prin care recunoaşte debitul şi solicită plata eşalonată a acestuia, cerere respectată parţial, după cum se poate observa din fişa client ataşată.

Întemeindu-şi acţiunea pe dispoziţiile Codului Civil, cu respectarea prevederilor art. 255 Cod Procedură Civilă, susţinerile se pot proba cu orice mijloace de probă admise de lege, fără a fi obligaţi la prezentarea unor mijloace de probă exprese, iar dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanţa va putea decide, ţinând seama de circumstanţele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui - de ex. regularitatea prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare precum şi facturarea acestuia. Debitorul nostru, în cazul de faţă, a beneficiat de serviciile pe care noi le furnizăm/prestăm, acumulând un debit restant, şi în fapt, este nefiresc să nu fie obligat la achitarea acestuia.

Operatorul regional S.C. V S.A. şi-a îndeplinit toate obligaţiile care îi revin în conformitate cu prevederile contractului de delegare a gestiunii perfectat în numele şi pe seama unităţilor administrativ teritoriale de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI(L) - Maramureş prin adoptarea Hotărârii nr. 15/2008.

Prin Hotărârea nr. 13/2009, ADI Maramureş a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare pentru judeţul Maramureş, care stipulează următoarele:

„Art. 4 (1) Serviciile prestate prin sistemele de alimentare cu apa şi de canalizare au drept scop asigurarea alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul ariei de delegare a unităţilor administrativ teritoriale membre ADI din judeţul Maramureş..."

„Art. 8 (3) Operatorul regional al sistemului de alimentare cu apaşi de canalizare S.C. VITAL S.A. trebuie să asigure funcţionarea permanenta a sistemului de alimentare cu apă tuturor utilizatorilor, precum şi continuitatea evacuării apelor colectate de la aceştia"

„Art. 104 (2) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor...,,

„Art. 203 Operatorul are obligaţia:

e) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost licenţiat".

Astfel, având în vedere toate aceste reglementări aprobate de către ADI Maramureş şi avizate de către Agenţia Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice A.N.R.S.C., obligaţiile apelantei au fost respectate.

Potrivit art. 1 alin. 20 din Legea nr. 224/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă ŞL canalizare (lege intrată în vigoare în 02 august 2015) "factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare constituie titlu executoriu".

Facturile emise puteau fi contestate de debitor în temeiul dreptului său prevăzut în art. 230, lit. c) din Ordinul ANRSC nr. 88/2007 privind aprobarea Regulamentului - cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (MO 324 bis din 15 mai 2007), dar nu s-a depus o astfel de contestaţie, ceea ce echivalează cu acceptarea acestora.

Art. 31 alin. 7 din Legea 241/2006 prevede că neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:

- penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

- penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;

- valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului şi se constituie venit al operatorului.

Astfel, penalităţile au fost calculate ca urmare a prestării serviciului şi potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege.

Alin. 15 al articolului mai sus menţionat prevede: (15) Factura pentru furnizarea/ prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, utilizatorii sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe factură.

În drept, şi-a întemeiat susţinerile pe prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare pentru judeţul Maramureş, Legea 51/2006 actualizată, Legea 241/2006 actualizată si OUG 1/2016.

Nu s-au administrat probe noi în apel.

Analizând apelul conform art. 479 Noul Cod de procedură civilă, fără a se invoca motive de ordine publică, tribunalul  îl va admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 632 alin. (1) Cod procedură civilă, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar, în conformitate cu art. 663 alin. (1) C.pr.civ., executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Creditoarea a sesizat cu cererea de executare silită organul de executare competent, cererea fiind înregistrată de petentul B.E.J. Simon Attila, conform încheierii din data de 02.11.2016, potrivit căreia a fost deschis dosarul de executare silită nr. 380/2016.

Creanţa care face obiectul cererii de executare silită în cuantum de 1.851 lei, este stabilită prin factura seria MM/5771165 din data de 27.11.2015 scadentă la data de 12.12.2015, constituie titlu executoriu potrivit art. 31 al. 17 din Legea nr. 241/2006, privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Potrivit art. 1 alin. 20 din Legea nr. 224/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare (lege intrată în vigoare în 02 august 2015) "factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare constituie titlu executoriu".

Potrivit art. 31 alin. 15 din Legea nr. 241/2006 factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, utilizatorii sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe factură.

Pentru considerentele sus menţionate în baza art. 480 al. 2 Cod procedură civilă apelul va fi admis iar hotărârea va schimbată în sensul admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, potrivit dispozitivului.

Domenii speta