Purtare abuzivă. Latura obiectivă şi latura subiectivă a infracţiunii. Criterii de individualizare a sancţiunii.

Purtare abuzivă. Latura obiectivă şi latura subiectivă a infracţiunii. Criterii de individualizare a sancţiunii. Îndeplinirea condiţiilor pentru dispunerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Cuantificarea daunelor morale.

Sent. civ. nr. 714/24.04.2018 

În drept, fapta inculpatului CFV, constând în aceea că în data de …..2014,  în jurul orelor 05:00 – 05:30, în timp ce se afla în barul aparținând SC C SRL Galați, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de agent de pază la SC Y SRL, a lovit-o pe persoana vătămată PL, cauzându-i leziuni traumatice vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută de art. 296 al. 1 și 2 Cod penal raportat la 193 al. 2 Cod penal. 

Elementul material al infracțiunii de purtare abuzivă constă în cazul de față în aplicarea de lovituri victimei de către inculpatul aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și rezultă din probele administrate în cauză.

Urmarea imediată constă în producerea de leziuni traumatice care au necesitat zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Raportul de cauzalitate între fapta de lovire săvârșită de inculpatul aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și leziunile traumatice rezultă din probele administrate în cauză.

 Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă, acesta prevăzând și urmărind rezultatul faptei.

Individualizarea judiciară a pedepsei:

Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa constată că fapta pentru care a fost trimis în judecată există, a fost săvârşită de inculpat şi constituie infracţiune în sensul art. 15 Cod penal, astfel încât în baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, urmează să dispună condamnarea inculpatului, la o pedeapsă în limitele prevăzute de lege.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanţa, având în vedere şi dispoziţiile art. 74 Cod penal, va ţine seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Instanța nu va reține dispozițiile art. 75 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 76 Codul penal, pentru coborârea pedepsei aplicate sub minimul special, neexistând probe în acest sens.

Instanța va avea în vedere că inculpatul CFV a adus o vătămare atât relațiilor sociale privitoare la buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu, cât și celor referitoare la integritatea fizică a persoanei. Instanța va avea în vedere gravitatea faptei săvârșite de inculpat, acesta lovind, în mod activ și repetat, chiar și când victima era căzută la pământ, cu picioarele și în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, producându-i persoanei vătămate leziuni traumatice care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Instanța va avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale (fișă cazier, fila nr. 9, dosar fond) și că a recunoscut fapta săvârșită în cursul judecății.

În aceste condiții, punând în balanță toate aceste elemente mai sus arătate, instanţa consideră că o pedeapsă cu închisoarea constituie un mijloc apt de reeducare a inculpatului, astfel încât să se formeze o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, și în consecinţă va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între limitele legale, reduse cu 1/3 conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, în considerarea faptului că inculpatul a recunoscut fapta și s-a prevalat de judecarea cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Ca atare, instanța îl va condamna pe inculpatul CFV la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută de art. 296 al. 1 și 2 Cod penal raportat la 193 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 396 al. 10 Cod procedură penală (faptă din data de 08.10.2016).

În temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal, va aplica inculpatului CFV pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) și b (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din Codul penal pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii întrucât, raportat la natura și gravitatea faptei săvârșite, dar și la circumstanțele sale personale, inculpatul s-a dovedit nedemn în a-și mai exercita aceste drepturi.

Potrivit art. 65 alin 1 din Codul penal, va aplica inculpatului CFV pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, a căror exercitare a fost interzisă ca şi pedeapsă complementară.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei, având în vedere situaţia de fapt reţinută, dar şi persoana inculpatului, instanţa apreciază că scopul şi funcţiile pedepsei ce va fi aplicată acestuia în prezenta cauză, pot fi atinse şi fără privarea sa efectivă de libertate.

Astfel, instanţa reţine dispoziţiile art. 91 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Față de cele expuse, în baza art. 91 Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Galați, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarea obligaţie:

a)să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Galaţi sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul D.G.A.S.P.C. Galaţi sau al Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei”Galați, pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Galați.

În baza art. 404 Cod procedură penală, în referire la art. 91 alin. 4 Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, privind situațiile care atrag revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de supraveghere și neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor și obligațiilor de supraveghere, stabilite prin prezenta hotărâre.

Latura civilă:

În cursul urmăririi penale, persoana vătămată PLB a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal, precizând că va indica cuantumul pretențiilor civile ulterior, (fila nr. 17).

În cursul judecății, la termenul din data de …...2017, înainte de începerea cercetării judecătorești, persoana vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 3000 de euro, cu titlu de daune materiale și cu suma de 5000 de euro, cu titlu de daune morale, (fila nr. 44, dosar fond).

Referitor la pretențiile materiale formulate, instanța reține că partea civilă nu le-a justificat și nu a făcut nici un fel de dovadă cu privire la existența unui asemenea prejudiciu. 

Referitor la pretențiile morale ale părții civile PLB, raportat la natura faptei și la suferințele fizice și psihice suportate, instanța apreciază că valoarea justă a acestora se ridică la suma de 2000 lei.

Pentru aceste considerente, instanța va constata că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, conform dispozițiilor art. 1357 Cod civil, existând un prejudiciu moral creat prin săvârşirea faptei penale (infracțiunea de purtare abuzivă) și în temeiul art. 397 al. 1 Cod procedură penală în referire la art. 25 al. 1 Cod procedură penală, va  admite, în parte acțiunea civilă a părții civile PLB și îl va obliga pe inculpatul CFV să-i achite acesteia suma de 2000 de lei, cu titlu de daune morale.

Domenii speta

Spete similare