Drept penal – Conducere sub influenţa alcoolului, art. 336 alin. 1 C.p.

Sentinţă penală 218 din 01.10.2018


Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

I.Actul de sesizare.

Prin rechizitoriul nr. 1972/P/2017 din 25.05.2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 13.06.2018 sub nr. 4336/204/2018, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul N.C.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 1 C.p. şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 alin. 1, Cod Penal.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 20.07.2018 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 1972/P/2017 din 25.05.2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. 

II.Apǎrarea inculpatului.

Inculpatul a recunoscut faptele comise, astfel cum acestea au fost descrise în actul de sesizare.

III.Probatoriul.

Situaţia de fapt se susţine cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare, buletin de analiză toxicologică, rezultat etilotest, declaraţie inculpat, declaraţie martor, fişă cazier judiciar, înscrisuri.

IV.Situaţia de fapt.

Analizând materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţia de fapt:

În data de 13.08.2017, în jurul orei 01.45, inculpatul a condus mopedul marca Yamaha Aerius, cu numărul de înmatriculare PH 395, pe DJ 101 P din comuna Filipeştii de Târg, judeţul Prahova, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice.

 Din analiza materialului probator reiese că la data de 13.08.2017, în jurul orei 01.45, inculpatul a fost oprit în trafic de organele de poliţie.

Inculpatul a fost testat cu aparatul Drager, reiesind o valoare în aerul expirat de 0,47 mg/l alcool pur.

Consecinţă a acestui rezultat, inculpatul a fost condus la Spitalul Orăşenesc Băicoi, unde s-a procedat la recoltarea probei biologice de sânge.

Conform buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 1540-1541 din 13.08.2017, emis de SML Prahova, inculpatul avea o alcoolemie de 0,95 mg/l alcool pur în sânge, la ora 02.25 şi de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, la ora 03.25.

În data de 13.08.2017, în jurul orei 01.45, inculpatul a condus mopedul marca Yamaha Aerius, cu numărul de înmatriculare PH 395, pe DJ 101 P din comuna Filipeştii de Târg, judeţul Prahova, fără să deţină permis de conducere.

Conform procesului-verbal de constatare a infracţiunii şi a procesului-verbal de verificare de la fila 19 DUP, inculpatul nu deţinea permis de conducere.

Fiind audiat, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând fapta comisă. Această atitudine procesuală a condus la soluţionarea cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

V. Încadrare juridică.

În drept, fapta inculpatului NCG, care în data de 13.08.2017, în jurul orei 01.45 a condus mopedul marca Yamaha Aerius, cu numărul de înmatriculare PH 395, pe DJ 101 P din comuna Filipeştii de Târg, judeţul Prahova, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenta alcoolului, prev. de art. 336 alin. 1, C.p.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al acestei infracţiuni constă în acţiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, astfel cum reiese din proba biologică recoltată.

Urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni constă într-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege şi relaţiile sociale referitoare la acestea, respectiv viaţa, integritatea fizică şi psihică a participanţilor la trafic şi integritatea bunurilor.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă ex re, din însăşi săvârşirea faptei, aceasta fiind o infracţiune de pericol, pentru a cărei existenţă nu este necesară producerea unui rezultat concret, privit în materialitatea sa, fiind suficientă crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi a participanţilor la trafic.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 3 pct. 1 lit. b) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul, ştiind că se află sub influenţa băuturilor alcoolice, a condus un autoturism pe drumurile publice, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind circulaţia în siguranţă pe drumurile publice, precum şi pentru valorile sociale apărate prin dispoziţiile legale în baza cărora a fost cercetat în cauză.

Infracţiunea este săvârşita în forma continuă, acţiunea prelungindu-se în timp în chip natural, până la intervenţia unei împrejurări contrare, care să determine epuizarea infracţiunii, în cauză fiind vorba de orpirea în trafic a inculpatului de către organele de poliţie.

În drept, fapta inculpatului NCG, care în data de 13.08.2017, în jurul orei 01.45 a condus mopedul marca Yamaha Aerius, cu numărul de înmatriculare PH 395, pe DJ 101 P din comuna Filipeştii de Târg, judeţul Prahova, fără să deţină permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 1, C.p.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al acestei infracţiuni constă în acţiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără permis de conducere.

Urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni constă într-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege şi relaţiile sociale referitoare la acestea, respectiv viaţa, integritatea fizică şi psihică a participanţilor la trafic şi integritatea bunurilor.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă ex re, din însăşi săvârşirea faptei, aceasta fiind o infracţiune de pericol, pentru a cărei existenţă nu este necesară producerea unui rezultat concret, privit în materialitatea sa, fiind suficientă crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi a participanţilor la trafic.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 3 pct. 1 lit. b) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul, ştiind că nu deţine permis de conducere, a condus un autoturism pe drumurile publice, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind circulaţia în siguranţă pe drumurile publice, precum şi pentru valorile sociale apărate prin dispoziţiile legale în baza cărora a fost cercetat în cauză.

Infracţiunea este săvârşita în forma continuă, acţiunea prelungindu-se în timp în chip natural, până la intervenţia unei împrejurări contrare, care să determine epuizarea infracţiunii, în cauză fiind vorba de orpirea în trafic a inculpatului de către organele de poliţie.

VI. Individualizarea pedepsei.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin. 2 C. proc. pen., în sensul că faptele deduse judecăţii există, dincolo de orice îndoială, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a acestuia.

Având în vedere cele expuse şi luând în considerare faptul că  pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, instanţa va proceda la stabilirea şi aplicarea unei pedepse pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv :

a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;

b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotită;

c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii;

d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit;

e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal;

g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracţiunile la regimul rutier, de natura celor săvârşite de inculpat, au o frecvenţă foarte mare, îngrijorătoare în ultima perioadă de timp şi se impune aplicarea unor pedepse pentru conştientizarea inculpatului cât şi a altor conducători auto care prin nerespectarea normelor de bază privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice pun în pericol grav integritatea corporală/viaţa celorlalţi participanţi la trafic.

Instanţa reţine că fapta inculpatului, şi conducerea unui vehicul în timp ce se afla sub influenţa alcoolului prezintă un grad de pericol mediu.

De asemenea, conducerea vehiculului pe drumurile publice, fără permis de conducere, prezintă un pericol social important.

În procesul deliberativ de alegere a pedepsei ce urmează a fi aplicate sunt foarte relevante împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii.

Astfel, instanţa constată că faptele inculpatului, de a conduce un autovehicul sub influenţa alcoolului, respectiv, fără permis de conducere sunt grave.

Ţinând cont de aceste circumstanţe concrete de săvârşire a infracţiunii, reiese în mod indubitabil gradul de pericol social generat, doar hazardul împiedicându-l pe inculpat să nu provoace un accident rutier mai grav sau o altă infracţiune mai gravă.

În raport de natura infracţiunii săvârşite, în acest caz se impune stabilirea unei pedepse care să nu poată fi interpretată ca o iertare sau ca o minimizare a gravităţii comportamentului inculpatului  şi care să armonizeze latura de sancţiune a pedepsei cu necesitatea reintegrării în societate.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că acesta este în vârstă de 23 de ani, este necăsătorit, lucrează ca muncitor calificat şi are 9 clase.

 Fiind dovedită existenţa faptei, elementele constitutive ale infracţiunii, precum şi săvârşirea acesteia de către inculpat, instanţa urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită.

Având în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei reţinute în actul de sesizare al instanţei şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa va face în ceea ce îl priveşte pe acesta aplicabilitatea dispoziţiilor art.396 alin 10 C.P.P. și va reduce cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

În temeiul art. 335 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 1, 2, 10 Cod proc.pen. va condamna pe inculpatul NCG la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În baza art. 67 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, lit.b, Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, potrivit art.68 alin.1 lit. b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit.a, lit.b, Cod penal ca pedeapsă accesorie, care se va executa dacă pedeapsa principală va deveni executabilă.

În temeiul art. 336 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 1, 2, 10 Cod proc.pen. va condamna pe inculpatul NCG la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului.

În baza art. 67 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, lit.b, Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, potrivit art.68 alin.1 lit. b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal interzice va inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit.a, lit.b, Cod penal ca pedeapsă accesorie, care se va executa dacă pedeapsa principală va deveni executabilă.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p., va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care adaugă sporul de 4 luni (o treime din pedeapsa de 1 an închisoare), stabilind pedeapsa rezultantă de 1 an şi 4 luni închisoare.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa reţine dispoziţiile art.  91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de 1 an şi 4 luni închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen. pe  durata căruia inculpatul urmează să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Prahova, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 94 alin. 1, Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1, lit. c)-e) se vor comunica serviciului de probaţiune Prahova.

În baza art.93 alin.2 lit. b) Cod penal va impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială desfăşurat de Serviciul de Probaţiune Prahova sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul uneia dintre următoarele două instituţii: Primăria Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova sau Şcoala gimnazială Ariceştii Rahtivani, pe o perioadă de 120 de zile.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., art. 91 alin.4 Cod penal va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere și asupra dispozițiilor art.97 Cod penal privind anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, instanţa va avea în vedere alături de dispozițiile penale şi criteriul constituţional al proporţionalităţii, înscris în art.53 alin.2, potrivit căruia restrângerea exerciţiului unor drepturi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție din Decizia nr.74/2007 conform cărora, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți poate fi dispusă numai dacă este proporțională și necesară cu situația care a determinat-o.

Aşadar, se va avea în vedere, pe lângă reglementarea internă, posibilitatea aplicării acestora întrucât există o nedemnitate, cerinţă dedusă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în această privință (cauzele Sabou și Pârcălab contra României), jurisprudență ce are putere obligatorie în temeiul art. 11 și 20 din Constituția României.

De asemenea, se va avea în vedere faptul că prin jurisprudența C.E.D.O. (cauza Hirst contra Marii Britanii) s-a stabilit caracterul excepțional al aplicării pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului de a alege, limitându-se doar la acele fapte care denotă nedemnitatea condamnatului în exercitarea acestui drept, fapte între care nu se încadrează cea săvârșită de inculpat.

Instanţa reţine că pentru infracţiunea săvârşită, legea nu prevede în mod expres obligativitatea interzicerii unor drepturi, însă natura şi circumstanţele concrete ale faptei săvârşite, duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Pentru aceste motive, în baza art. 67 Cod penal va aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, lit.b, Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, potrivit art.68 alin.1 lit. b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit.a, lit.b, Cod penal ca pedeapsă accesorie, care se va executa dacă pedeapsa principală va deveni executabilă.

VII Cheltuieli judiciare

Potrivit dispoziţiilor art. 274 alin. 1 C.pr.pen, în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, cu excepţia cheltuielilor cu avocaţii din oficiu, care rămân în sarcina statului. Având în vedere situaţia dedusă judecăţii, respectiv poziţia procesuală a inculpatului și costurile ocazionate de prezentul proces în ansamblul său, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 900 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat. 

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu va rămâne în sarcina statului.

Domenii speta