Pretenţii

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:...........

Dosar nr. 12714/63/2014*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 207/2017

Şedinţa publică de la 03 Aprilie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ..............

Grefier ......................

Pe rol, soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantele ..............., în contradictoriu cu pârâţii ................, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantele ..............., asistate de avocat ...........,  avocat ............., pentru pârâta ............ şi avocat ............, pentru pârâta .............

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de şedinţă, după care;

Avocat ..........., pentru reclamante, depune la dosar adeverinţe de la şcoală pentru reclamantele ............. şi solicită încuviinţarea probei cu aceste înscrisuri.

Avocat ............., pentru pârâta ............ şi avocat Râmbu Alexandra, pentru pârâta ............., arată că nu se opun.

Instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la termenul de azi de apărătorul reclamantelor.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat ............, pentru reclamante, arată că îşi menţine concluziile orale de la termenul din data de ........... precum şi concluziile scrise.

Avocat ..........., pentru pârâta ............, arată că îşi menţine concluziile oralee de la termenul din ........... precum şi concluziile scrise.

Avocat .........., pentru pârâta ............, arată că îşi menţine concluziile orale de la termenul din .......... precum şi concluziile scrise. Solicită să se aibă în vedere că procesul verbal de cercetare emis de ITM Bucureşti care are caracter definitiv şi nu a fost contestat de părţi face dovada deplină a faptului ilicit. Arată că nu a fost probată existenţa unei fapte producătoare de prejudicii săvârşită de pârâta ..............

Avocat ............, pentru reclamante, arată că procesul verbal de cercetare emis de ITM Bucureşti nu are o forţă probantă absolută şi că reclamantele nu aveau calitatea să conteste acest proces verbal. Solicită să se observe că pe lângă depoziţia martorului audiat mai sunt şi alte probe în favoarea susţinerilor sale. Arată că barjele au fost predate cu balustrade care ulterior au fost tăiate. Apreciază că dacă ar fi existat balustrade pe barje, defunctul se putea prinde de ele, aceasta fiind o supoziţie simplă. Menţionează că vinovăţia pârâtelor reiese din tot ansamblul probator.

Avocat .........., pentru pârâta ........., arată că întreaga activitate era coordonată de .............. şi că aceasta are vină exclusivă în producerea accidentului.

Avocat ........., pentru pârâta ............., arată că ITM Bucureşti este instituţia care a stabilit răspunderea şi vinovăţia în acest caz şi că singura vinovăţie reţinută iniţial în sarcina ........... este aceea că nu a distribuit combustibil pentru iluminat, după care nu s-a mai reţinut nicio vină. Cu privire la contestarea procesului verbal  de cercetare, arată că acesta putea fi contestat de orice persoană interesată. În ceea ce priveşte supoziţiile referitoare la îndepărtarea parapeţilor din ordinul ............, arată că pârâta a pus în vedere montarea acestor parapeţi. Arată că pârâta coordona securitatea şi siguranţa în muncă şi că şi-a îndeplinit obligaţiile.

Avocat ............., pentru reclamante, solicită să se aibă în vedere atitudinea pârâtelor care dau vina una pe alta.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de faţă;

La data de .........., reclamanta  ............., în nume personal şi pentru minorele ............, reprezentată prin avocat ............ au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei ..........., la plata sumei de 200.000 lei reprezentând daune morale; plata unei prestaţii periodice de 1500 lei in favoarea minorelor pana la terminarea studiilor; plata sumei de 10.000 lei reprezentând daune materiale(cheltuieli de înmormântare si pomenire).

A arătat că, fostul său soţ, .......... a fost angajat al pârâtei conform contractului individual de muncă înregistrat la ITM cu nr. ..............., având meseria de marinar. In calitatea sa de angajat al .............. acesta a participat la lucrările de construcţie la podul Calafat-Vidin.

Reclamanta arată că nu cunoaşte relaţia contractuală dintre ............ şi constructorul podului întrucât pârâta a refuzat să-i transmită orice informaţii legate de relaţiile de muncă cu soţul său, inclusiv contractul colectiv de muncă solicitat în mod repetat prin adresele din datele de 09.08.2013 si 16.10.2013.

Soţul său a decedat la locul de muncă în seara zilei de ............, orele 21:30, în urma unui accident produs exclusiv din vina angajatorului care nu a respectat legislaţia muncii în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, orele de noapte şi protecţia muncii.

Certificatul de deces a fost eliberat de autoritățile bulgare la data de ............, cadavrul soţului său fiind descoperit de aceştia la data de ............., data consemnată fiind cea a decesului ca urmare a producerii unui accident de muncă.

Tragicul eveniment a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, competent să efectueze cercetări în acest caz conform adresei nr. ...........

Deşi s-a adresat inclusiv prin intermediul Cabinetului de Avocat solicitând ITM să finalizeze cercetările în acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în prezent, astfel că la doi ani de la decesul soţului său nu are un rezultat de la autoritățile romane cu privire la accidentul de muncă.

In privinţa morţii soţului său s-a deschis şi un dosar penal în Bulgaria finalizat cu nînceperea urmăririi penale, copii din acest dosar reuşind să obţină prin demersurile întreprinse de avocat.

Din depoziţiile singurului martor ocular care a asistat la accident, a rezultat că soţul său îşi desfășura activitatea în seara zilei de 20.11.2012 ora 21:30, încercând să elibereze o frânghie care folosea la manevrarea barjelor. La ora 21.30 în luna noiembrie, în condiţii de frig şi vizibilitate redusă, cu puntea plină de materiale de construcţii în care s-a încurcat frânghia şi cu secţiunea neasigurată cu parapeti, soţul său a căzut în Dunăre şi a fost strivit de cele două barje care efectuau manevre la pod.

Din depoziţiile singurului martor ocular audiat de Procuratura din Vidin a rezultat fără dubii că soţul său desfășura muncă de noapte în condiţiile, în care în contractul individual de muncă nu se face vorbire decât de program normal de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână; secţiunea unde își desfășura activitatea soţul său nu mai avea parapeţi de protecţie, aceştia fiind tăiați din ordinul constructorului, acest aspect fiind arătat fără dubii de martor; pe puntea unde își desfășura activitatea erau o mulțime de materiale de construcţii în care s-a prins frânghia, acest fapt reprezentând tot culpa exclusivă a angajatorului; iluminarea secţiunii unde a căzut soţul său a fost foarte slabă, acest aspect fiind imputabil tot constructorului, astfel cum a arătat martorul ................

Reclamanta solicită instanţei să întocmească adrese către pârâtă pentru înaintarea întregului dosar de personal al soţului (contract individual, contract colectiv, fişe de protecţie a muncii, dovada achitării orelor suplimentare, contractul de FCC şi modalitatea în care soţul său a fost transferat pe acest șantier) şi de la ITM stadiul cercetărilor privind condiţiile în care s-a produs accidentul de muncă.

Arată că a suferit un prejudiciu moral evident prin dispariţia soţului său şi găsirea acestuia la aprox. 8 luni de la producerea accidentului atât reclamanta cât şi fiicele sale, fiind nevoite să trăiască o traumă atât în această perioadă cât şi după găsirea cadavrului.

În toată această perioadă, angajatorul nu le-a ajutat cu nimic decât cu suma de 2500 lei pentru înmormântare care reprezenta probabil un drept al soţului său conform contractului de munca. Angajatorul nu numai că nu le-a ajutat cu nimic dar ascunde cu rea-credinţă condiţiile în care soţul său şi-a desfășurat activitatea, refuzând cu obstinație să-i pună la dispoziție relațiile solicitate.

Reclamanta are în întreținere două fiice minore, una de 17 şi una de 15 ani care au fost traumatizate de decesul tatălui lor a cărui contribuţie la cheltuielile familiei era decisivă, aceasta nefiind angajată.

Solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, fiind îndeplinite condiţiile răspunderii angajatorului, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată făcute cu acest proces.

In drept, a invocat disp art. 253 Codul muncii.

Au fost anexate cererii, în copie, următoarele înscrisuri: contract individual de muncă, contract de garanţie în numerar, decizia nr. .......... a ..............., privind încetarea contractului de muncă al autorului, certificat de deces, certificat de căsătorie, certificate de naştere, cărţi de identitate ale reclamantelor, adresa nr. ............., cerere adresată I.T.M. Bucureşti, adresele nr. ................ procese-verbale de interogare a martorilor ..............., comunicare de deces, examinare medico-legală.

Intimata-pârâtă ................ a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii.

În motivarea întâmpinării a arătat că la data de ......... , ora 21,36 , în timp ce Gabara ......... trăgea să ancoreze la alte mijloace care erau ancorate la .........., marinarul ............, după ce a ancorat la partea din faţă gabara s-a deplasat la partea din spate sa o ancoreze, moment în care a alunecat şi a căzut între cele două gabare care erau la 50 cm şi se apropiau încet una de alta, fiind strivit între cele două şi luat de curentul de apă.

În conformitate cu normele legale în vigoare, respectiv Normele Metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, art. 108 , evenimentul a fost comunicat atât la ITM Dolj, cât şi la ITM Mehedinţi, în vederea cercetării, dovada fiind înscrisurile anexate.

Arată că accidentul a survenit într-o ţară străină, Bulgaria şi au apărut o serie de probleme a căror rezolvarea a depins de intervenţia unor organisme ale acestui stat.

Potrivit art. 144. - (1) din Norme, cercetarea evenimentelor produse în afara graniţelor ţării în care sunt implicaţi lucrători ai unor angajatori români se va face conform prevederilor art. 114-134.

Consideră că întocmirea dosarelor de cercetare aparţine inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia îşi are sediul social angajatorul la care era angajată victima, în speţă ITM Bucureşti, instituţie care şi la această dată instrumentează dosarul de cercetare.

Finalizarea nu s-a făcut până la această dată datorită neprimirii de la oficialităţile bulgare a unor documente pe care doar acestea le întocmesc.

Menţionează că gabara pe care îşi desfășura activitatea marinarul ............, avea toate avizele şi autorizaţiile  autorităţii navale române, fiind aptă pentru navigaţie, asa cum reiese din Raportul nr. ...........

A anexat întâmpinării contractul de închiriere nr. ........., raportul nr. ..........., procesul-verbal nr. ............., convenţie pentru coordonarea aplicării în comun a normelor SSM la lucrările de construcţii executate împreună de către constructor şi subcontractorii angajaţi de acesta, contract individual de muncă, fişa postului, schiţa producerii evenimentului, planşe fotografice, adresele nr. ...............

Instanţa a încuviinţat cererea reclamantei ............ privind efectuarea unei adrese către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, pentru a comunica stadiul cercetărilor privind accidentul de muncă produs la data de ..............

La termenul din data de ..........., a fost depusă modificare a acţiunii, prin care s-a învederat că au calitate de pârâte .................

Având în  vedere lipsa de opoziţie a pârâtei iniţiale, în baza art. 204 alin. 3 N.C.P.C., instanţa a luat act de modificarea cererii de chemare în judecată , dispunând introducerea în cauză şi citarea în calitate de pârâte a ...............

Pârâta ............. a formulat întâmpinare, invocând exceţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dolj, şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti; tardivitatea modificării cererii de chemare în judecată de către reclamantă, respectiv decăderea reclamantei din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, în sensul introducerii în cauză a intimatei ............, în calitate de pârâtă. Pe fond, a solicitat respingerea cererii, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pretenţiilor reclamantei şi stabilirea acestora pe o bază reală şi echitabilă, precum şi prin raportare la gradul de vinovăţie reţinut în sarcina fiecărei părţi, inclusiv a defunctului .............

Intimata arată că îşi are sediul pe teritoriul Bulgariei, iar pârâta ........... are sediul în Bucureşti, motiv pentru care apreciază că, în temeiul dispoziţiilor legale incidente, instanța competentă să soluţioneze prezenta cauză este instanţa de la sediul ............, respectiv Bucureşti.

Pe fondul cauzei, arată că  ............. are calitatea de angajator român, fiind supusă, împreună cu toţi angajaţii acesteia, legislaţiei române, şi intimata, calitatea de angajator bulgar, fiind supusă, împreună cu angajaţii acesteia, legislaţiei bulgare.

Având în vedere:

Dispoziţiile art. 7 din Acordul din 28 iulie 2008. conform cărora "În domeniul securităţii sociale, angajaţii şi angajatorii sunt supuși prevederilor legislației naţionale sau reglementarilor comunitare în domeniu, după cum este cazul";

Dispoziţiile art. 8 pct. 1 din Acordul din 28 iulie 2008. conform cărora "În domeniul securităţii şi sănătății în muncă, angajații şi angajatorii sunt supuși prevederilor legislației stabilite conform regulilor prevăzute la art. 3 al prezentului acord’’

Faptul că, la data producerii tragicului eveniment, între intimată şi dl. .............. nu exista nicio relaţie de muncă, acesta din urmă având calitatea de salariat al .........., conform Contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor sub nr. ...............

Consideră, intimata, că în cauză trebuie verificată în primul rând îndeplinirea de către ............. a obligaţiilor legate de relaţiile de muncă, securitate socială şi securitate şi sănătate în muncă faţă de angajaţii acesteia, potrivit dreptului român.

De asemenea, că între ................ şi intimată a fost încheiată o convenţie pentru coordonarea aplicării în comun a normelor SSM la lucrările de construcţii executate împreună de către constructor şi subcontractanţii acestuia, sens în care din partea intimatei a fost desemnată dna. ..........., iar în absenţa acesteia dna. .................. (denumită în continuare „Convenţia” şi ataşată prezentei ca Anexa nr. 3).

Arată că, pe parcursul derulării raporturilor contractuale cu ............, intimata şi-a îndeplinit în mod corespunzător toate obligaţiile contractuale inclusiv efectuarea instructajului zilnic privind normele SSM (sănătate şi securitate în muncă) şi PCI (paza contra incendiilor), sens în care înţelege să depună acte doveditoare, De asemenea, inspecţii periodice pe gabare au fost efectuate de către reprezentanţii intimatei, care au întocmit rapoarte de inspecţie prin care au fost semnalate nereguli şi care au fost comunicate în mod corespunzător către .......... - Raport Inspecţie din data de ............. (Anexa nr. 5 la prezenta).

Cât priveşte circumstanţele producerii nefericitului eveniment, astfel cum rezultă din cuprinsul declaraţiilor date de persoanele care au asistat la producerea evenimentului, acesta a avut loc la data de ..........., în jurul orelor 21:30, în timpul efectuării manevrelor de acostare a două nave, respectiv Nava Fonda şi Gabara 1450, pe aceasta din urma aflându-se marinarul .............

Conform declarației martorului ............. întindea frânghia, pe lângă el pe punte erau o mulţime de materiale de construcţii, iar la un moment dat frânghia s-a prins undeva şi s-a oprit, ............. a început cu forţa să tragă frânghia pentru a o desprinde, iar după ce a făcut 4-5 trageri puternice a frânghiei, la următoarea tragere frânghia s-a eliberat si plecat brusc, .............. şi-a pierdut echilibrul şi a fost tras împreună cu frânghia, care crede că la cădere, de teamă nu a dat drumul frânghiei.”

Referitor la martorii audiaţi cu privire la circumstanţele producerii accidentului, aceştia au specificat că nu îşi amintesc dacă marinarul .......... purta vestă de protecţie la momentul producerii accidentului. Conform aspectelor reţinute în cuprinsul Raportului de expertiză medico-legală, la momentul producerii nefericitului eveniment, marinarul ............ nu purta vestă de protecţie, lipsa acesteia având o semnificație deosebită în prezenta cauză, avand în vedere că, în conformitate cu concluziile aceluiaşi Raport de expertiza medico-legală, se poate considera ca decesul a fost cauzat de pătrunderea apei în căile respiratorii.

Pârâta precizează faptul că acidentul nu s-a produs în timpul executării unui transport pentru aceasta, ci în timpul efectuării manevrelor de ancorare a gabarei (acestea neavând legătură cu manevrele de transport materiale de construcţii), în afara programului de muncă. Manevrele în cauză nu au fost efectuate în îndeplinirea ordinului intimatei, fiind ordonate de comandantul român al navei.

Chiar şi în condiţiile în care manevrele de ancorare ar fi fost executate din ordinul pârâtei, responsabil de executarea manevrelor în condiţii de siguranţă era echipajul gabarei 1450, iar nu pârâta.

Este evident ca pârâta nu avea nicio autoritate cu privire la modalitatea în care au fost executate manevrele de ancorare a gabarei 1450, acestea fiind executate exclusiv de către echipajul gabarei, singurul în măsură să aprecieze cu privire la siguranţa manevrelor relevante.

Evenimentul în cauză a fost investigat de către organele de cercetare penală din Bulgaria care, prin Rezoluţia nr. .............., emisă de Parchetul Vidin (Anexa nr. 7 la prezenta), au dispus încetarea urmăririi penale efectuate cu privire la evenimentul în cauză, procurorul de caz reţinând că probele orale pe parcursul investigaţiei conduc la singura concluzie ca nu exista nicio dovadă de vinovăţie, sau faptă de natură penală asupra persoanei fizice ............

Acţiunea de a trage cu forţa şi în mod repetat de o frânghie este o manevră a cărei finalitate este apreciată ca fiind uşor predictibila, in sensul desprinderii bruşte a acesteia, desprindere care poate să producă dezechilibrul persoanei în cauză (se specifica în cuprinsul raportului de expertiza medico-legală ca dl. .............. era o persoană supraponderală, astfel încât apreciază că şi agilitatea unei de persoane nu poate fi aceeași cu a unei persoane cu o greutate normală). Decizia de a trage cu forţa şi în mod repetat de frânghie a fost completată de o altă decizie neinspirată a marinarului, respectiv aceea de a nu da drumul frânghiei la momentul căderii de pe gabara.

Conform Procesului-Verbal nr. ............, depus de pârâta ............, marinarul .......... a fost instruit în mod corespunzător atât de către angajatorul acestuia în domeniul securităţii şi sănătății în muncă, precum şi de intimată, astfel cum a menţionat şi dovedit, astfel încât manevrele efectuate nu ar fi trebuit să îi pună în pericol viaţa, cu atât mai mult cu cât, una dintre atribuţiile marinarului, incluse în Fişa Postului, era „să cunoască bine nava pe caree este îmbarcat, compartimentarea ei, modul de exploatare, performantele şi limitele operaţionale ale instalaţiilor utilajelor şi echipamentelor de pe punte.”

Mai arată că marinarul ........... ar fi trebuit să aibă dimensiunea faptului că manevra efectuată (tragerea în mod repetat şi cu forţa a frânghiei prinse în anumite materiale de pe nava) poate conduce la eliberarea bruscă a acesteia şi dezechilibrarea propriei persoane

Referitor la înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reclamanta nu a dovedit în niciun fel săvârșirea unei fapte  ilicite de către pârâtă, deşi, conform principiului de drept actor incumbit probatio, sarcina aparţine celui care face o afirmaţie înaintea judecății. Astfel, simplul fapt că evenimentul s-a produs pe o navă închiriată de către pârâtă de la cealaltă pârâtă în scopul executării unor lucrări la Proiectul al cărui constructor este nu presupune, implicit, şi săvârşirea unei fapte ilicite de către pârâtă şi, cu atât mai mult, a uneia care să fi cauzat evenimentul în discuţie.

Nu poate fi reţinută incidenţa unei fapte ilicite săvârșite de către pârâtă, evenimentul fiind cauzat de către o serie de circumstanţe nefericite produse în timpul ancorării gabarei 1450 şi care au condus la decesul marinarului .............

Pentru ca intimata să fie obligată la plata despăgubirilor solicitate, reclamanta trebuie să dovedească existenţa unei legături de cauzalitate între pretinsa faptă ilicită şi prejudiciul efectiv suferit de către aceasta; însă, având în vedere faptul că reclamanta nu a dovedit existenţa faptei ilicite, nici legătura de cauzalitate prevăzută ca şi condiție a răspunderii civile delictuale nu există.

Şi în cazul în care s-ar dovedi existenţa unei fapte ilicite, pârâta consideră ca raportul de cauzalitate intre faptă  si prejudiciu ar putea fi retinut doar in considerarea unor dovezi concludente şi apropiate producerii evenimentului care să ateste faptul că acesta s-a produs ca urmare a unor acţiuni/inacţiuni ale pârâtei.

Se mai arată că victima accidentului a executat o manevra de navigare care nu a fost ordonată sau coordonată de către pârâtă, care nu avea competenţe în navigare sau transport pe apă, acesta fiind şi motivul pentru care, în conformitate cu prevederile legale, gabarele au fost închiriate cu personalul aferent, personal care este direct răspunzător de navigare, modalitatea de manevrare şi funcționare optimă a gabarelor.

Având în vedere faptul că vinovăţia este o condiţie esenţială a răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, această răspundere poate fi angajată doar dacă, pe lângă fapta ilicită, prejudiciu şi raport de cauzalitate, este dovedită şi vinovăția autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

Cum, în niciunul din înscrisurile depuse de către reclamantă la dosarul cauzei nu reiese că pârâata nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi reveneau în calitate de constructor al Proiectului, consideră că simpla executare de către aceasta a lucrărilor în cadrul Proiectului şi folosirea gabarelor pentru transport materiale nu este suficientă pentru considerarea pârâtei ca fiind responsabilă, chiar şi în parte, de producerea evenimentului.

 Normele de securitate şi siguranţa privind funcţionarea în condiţii optime a gabarei (si, implicit, privind siguranţa efectuării manevrelor necesare deplasarii şi ancorării gabarei) reveneau pârâtei ............ şi echipajului gabarei, singurii în măsură să decidă cu privire la aceste aspecte, având în vedere prevederile legale în acest sens.

Cât priveşte susţinerile pârâtei ............ din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, conform cărora responsabilitatea tăierii parapeţilor revine constructorului, arată  că aspectele invocate în niciun caz nu pot constitui motiv pentru înlăturarea culpei pârâtei .............. în producerea evenimentului, având în vedere că, potrivit convenţiei, aceasta avea, printre altele, obligaţia de a asigura la bordul navelor echipamentul special de lucru şi mijloacele de protecţie individuală, precum şi echipamentul de salvare pentru echipajul navei; să răspundă de securitatea platformelor ca instalaţii plutitoare, de exploatarea lor normală şi în siguranţă.

Conform dispoziţiilor legale incidente (i.e. art. 6 alin. 1 din Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității şi sănătăţii în munca), ............. avea obligaţia de a asigura securitatea si sănătatea lucrătorilor proprii în toate aspectele legate de muncă, precum şi buna funcționare a gabarelor, fiind de altfel proprietara acestora şi singura abilitată legal să desfășoare activitatea de transport naval cu acestea, prin angajaţii proprii.

Referitor la existenţa materialelor de construcţie pe puntea gabarei, arată că era normal ca, la momentul producerii evenimentului, pe puntea navei să fie depozitate materiale  de construcții. Astfel cum a detaliat şi anterior, depozitarea materialelor pe gabara trebuia efectuată in locuri speciale,  desemnate în acest scop iar desemnarea locurilor nu putea fi efectuată decât de echipajul gabarei - singurul responsabil de funcţionarea optimă a gabarei atât pe perioada de staţionare, cât şi în timpul efectuării manevrelor de navigare şi ancorare.

Pârâta a mai arătat că, pe parcursul anilor de executare a contractului de închiriere, nu i s-a adus la cunoştinţă că a întreprins vreo acţiune sau că se face vinovată de vreo inacţiune care să împiedice sau să creeze vreun risc cu privire la funcţionarea optimă a gabarei. Chiar pârâta a atras atenţia celeilalte pârâte cu câteva luni înainte de producerea accidentului cu privire la mai multe nereguli sesizate la echipajul gabarei (lipsa echipamentelor de protecţie – vestă reflectorizantă, cască de protecţie, cizme de siguranţă) – adresa nr. ..............

De altfel, s-a mai arătat, dacă materialele de construcţii nu erau poziţionate corespunzător, astfel încât ar fi împiedicat efectuarea manevrelor necesare operării gabarei, comandantul navei ar fi trebuit să refuze efectuarea manevrelor relevante sau să le coordoneze astfel încât orice eventual risc să fie diminuat/eliminat.

Referitor la presupusa iluminare necorespunzătoare a gabarei, arată că pentru Gabara 1450 a fost utilizat sistemul de iluminare aflat în dotarea navei. Or, în urma inspecţiei tehnice efectuate de către Autoritatea Navală Română - Inspectoratul Tehnic: Drobeta Turnu Severin (Anexa nr. 8 la prezenta), s-a constatat că această navă „este aptă pentru navigaţie”, astfel încât toate cerințele privind utilizarea navei erau îndeplinite în mod corespunzător.

Susţinerea martorului ............ în sensul că "iluminarea secţiunii din care a căzut .......... a fost foarte slabă, probabil că acest lucru l-a împiedicat să vadă că se află pe marginea secţiunii. În cazul în care iluminarea ar fi fost mai puternică, nu s-ar fi întâmplat acest lucru" este una pur subiectivă, şi care contrazice concluziile instituţiei abilitate să constate acest aspect, respectiv Autoritatea Navală Română, care a precizat că nava este aptă de navigaţie.

Iluminatul gabarei trebuia să corespundă reglementărilor aplicabile iluminatului pe Dunăre, navele neputând fi iluminate ca orice proprietate privată, unde fiecare are dreptul să utilizeze, în mod liber, orice sursă şi intensitate de lumină. Pârâta apreciază că tot pârâta .........., în calitate de proprietară,  era cea care trebuia să asigure şi iluminarea necesară funcţionării optime a gabarei şi evitării producerii oricărui accident, nicidecum pârâta ..................., care are ca obiect de activitate construcţiile.

Afirmaţia martorului privind iluminatul insuficient este contrazisă de alte aspecte învederate chiar de acelaşi martor: în condiţiile unui iluminat insuficient, cum ar fi putut să observe martorul ( care se afla la o distanţă de aproximativ 15 m de locul producerii evenimentului) toate manevrele executate de marinarul ............. şi fapătul că acesta se afla la o distanţă de aproximativ 5 m de marginea secţiunii, iar acesta din urmă să nu observe acest lucru?

Având în vedere că legitimitatea pretenţiilor reclamantei poate fi analizată exclusiv din perspectiva întrunirii cumulative a condiţiilor răspunderii civile delictuale, pârâta consideră că, întrucât nici din cuprinsul cererii de chemare în judecată şi nici din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezidă îndeplinirea cumulativă a elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale, astfel cum a detaliat mai sus, soluţia care se impune este respingerea ca neîntemeiata a cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de către reclamantă.

În condiţiile în care se va aprecia că sunt îndeplinite în speţă condiţiile răspunderii civile delictuale, solicita reducerea cuantumului pretenţiilor reclamantei si stabilirea acestora pe o baza reală si echitabilă, precum şi prin raportare la gradul de vinovăţie reținut în sarcina fiecărei părți, inclusiv a defunctului ..............

Intimatul a depus următoarele înscrisuri: contractul de închiriere nr. ..........., Acordul din data de ............., încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria , Convenţia pentru coordonarea aplicării în comun a normelor de securitate şi sănătate în muncă, Ordinul nr. ......., raportul de inspecţie din ..........., fotografii, adresa nr. ..........., Hotărârea nr. ......... a Parchetului Regional Vidin, raportul nr. ............ emis de Autoritatea Navală Română, referat de control al obiectivului din ..........

Prin încheierea de şedinţă din data de ..........., instanţa a respins excepţiile necompetenţei teritoriale şi tardiovităţii modificării cererii de chemare în judecată, invocate de pârâta.

La solicitarea instanţei, pârâta S............. a înaintat dosarul personal al defunctului ........... (filele 211-276 vol. I), iar ITM Bucureşti a înaintat procesul-verbal de cercetare nr. ...........

Pârâta a depus procesul-verbal nr. ............. emis în urma plângerii sale.

Instanţa a încuviinţat reclamantei proba testimonială, fiind audiaţi martorii ............. A încuviinţat proba cu înscrisuri solicitată de pârâta S................

Părţile au depus concluzii scrise.

Analizând cererea dedusă judecăţii, prin prisma probelor administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Autorul reclamantelor, ..........., era angajat în funcţia de marinar la .............., fiind repartizat ca personal navigant pe Gabara nr. 1450 şi având, potrivit contractului individual de muncă, un program de lucru de 8 ore /zi, 40 ore /săptămână.

La data de 05.06.2000, s-a încheiat Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind construirea unui pod peste fluviul Dunărea, între Calafat şi Vidin, Ministerul Transporturilor din Bulgaria atribuind pârâtei ............... execuţia lucrărilor de construcţie .

Între cele două pârâte s-a încheiat contractul de închiriere nr. .........., privind două platforme nepropulsate – Gabara de 1000 tone (cu nr. de identificare .......... ) şi Gabara de 500 tone, cu însoţitor de bord pentru fiecare navă.

Contractul de închiriere a fost încheiat pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de a fi prelungit prin acte adiţionale, cele două pârâte prelungind în fapt de 10 ori contractul.

La data de ............, în jurul orelor 21:30, în timpul efectuării manevrelor de acostare a două nave, respectiv Nava Fonda şi Gabara 1450, marinarul .........., aflat pe aceasta din urmă,  a căzut în apă, fiind găsit decedat la data de ..........., în jurul orei 21,00, la kilometrul 761, pe malul insulei Skomen, coasta bulgară.

Conform actelor de stare civilă depuse, reclamantele sunt moştenitoarele acestuia, în calitate de soţie supravieţuitoare (reclamanta .............) şi fiice (celelalte două reclamante).

Prin Rezoluţia nr. ............, emisă de Parchetul Vidin (f. 169, vol I ), s-a dispus încetarea urmăririi penale efectuate cu privire la evenimentul în cauză, procurorul de caz reţinând că nu s-au găsit probe sau date care să demonstreze că s-a produs o moarte violentă sau provocată de o acţiune infracţională din partea altei persoane.

Instanţa reţine că, potrivit art. 1357 N.C.civ cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Potrivit art. 1349 alin. 1 N.C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane".

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) existenţa unui prejudiciu, în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu; b) existenţa unei fapte ilicite, considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală; c) existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, arătându-se că pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur şi simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită şi un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă şi prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu; d) existenţa vinovăţiei, subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.

În ceea ce priveşte proba elementelor răspunderii civile, sarcina probei referitoare la existenţa elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului (deoarece ea este cea care reclamă ceva în faţa justiţiei), fiind admisibil orice mijloc de probă, inclusiv proba cu martori, întrucât este vorba de dovedirea unor fapte juridice – stricto sensu.

Ţinând cont de aceste condiţii ale răspunderii pentru fapta proprie, instanţa reţine că reclamantele au solicitat prin cererea dedusă judecăţii în prezenta cauză angajarea răspunderii celor două pârâtepentru prejudiciul (moral şi material) care li s-a produs prin decesul autorului ........., survenit ca urmare a producerii accidentului din data de ............., accident care a fost determinat de neîndeplinirea de către cele două pârâte a unor obligaţii legale şi contractuale.

Dispoziţiile art. 1390 C.civ. stabilesc că despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndreptăţiţi, potrivit legii, la întreţinere din partea celui decedat, iar potrivit art. 516  alin. 1, obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa constată că reclamantele aveau calitatea de persoane îndreptăţite la acordarea întreţinerii de către defunct, putând deci solicita repararea prtejudiciului cauzat prin decesul acestuia.

Verificând îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale a celor două pârâte, instanţa constată următoarele:

Cu privire la condiţia existenţei unui prejudiciu, instanţa reţine că reclamantele, prin cererea de chemare în judecată, au arătat că solicită : plata sumei de 200.000 lei daune morale, plata unei prestaţii periodice de 1500 lei în favoarea minorelor până la terminarea studiilor şi plata sumei de 10.000 lei reprezentând daune materiale (cheltuieli de înmormântare şi pomenire).

Instanţa reţine că este necesar ca cel ce pretinde daune morale să producă un minimum de argumente şi indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate şi este, deci, necesară existenţa unor elemente probatorii adecvate, de natură să permită instanţei găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora.

Dauna morală reprezintă orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalităţii umane sau, altfel spus, prejudiciul care rezultă dintr-o atingere adusă intereselor personale nepatrimoniale şi care se manifestă prin suferinţă fizică sau morala pe care o resimte victima. Daunele morale sunt, deci, consecinţe de natură nepatrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse personalităţii sale fizice, psihice şi sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale când fapta ilicită s-a produs în afara unui cadru contractual.

La stabilirea existenţei şi întinderii prejudiciului, instanţa are în vedere importanţa valorii lezate, gravitatea şi intensitatea durerii psihice suferite, dar şi necesitatea ca suma acordată, cu titlu de daune morale, să nu constituie  o sursă de îmbogăţire, ci doar să rămână un mijloc de compensaţie pentru victimă.

Trebuie să  se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional şi familial din ceea ce ar însemna o viaţă normală, liniştită şi fericită pentru aceasta în momentul respectiv. În cazul suportării unor prejudicii morale, fiecare persoană vătămată acordă o preţuire diferită valorilor lezate care, prin însuşirile lor, îi satisfac anumite nevoi şi aspiraţii.

Daunele morale pot consta în dureri fizice sau psihice, prejudiciul estetic, prejudiciul de agrement ce reprezintă restrângerea posibilităţilor victimei de a se bucura de viaţă, de a avea parte din plin de satisfacţii materiale şi spirituale pe care aceasta le poate oferi, prejudiciul fiziologic sau corporal ce rezultă din vătămări corporale, prejudiciile care aduc atingere onoarei, demnităţii, prestigiului sau cinstei unei persoane ca urmare a proferării de expresii insultătoare, calomnii, defăimări ori denigrări la adresa unei persoane, prejudiciul rezultând din moartea unei persoane apropiate.

Instanţa apreciază că este evident că decesul soţului şi respectiv tatălui reclamantelor le-a produs acestora o puternică suferinţă psihică, accentuată de împrejurile în care s-a produs, precum şi de faptul că acestea nu au fost în măsură să-l înmormânteze creştineşte decât după ce cadavrul  a fost recuperat, după mai mult de 8 luni, din apele Dunării, în stare avansată de descompunere, aşa cum reiese din raportul de expertiză medico-legală aflat la filele 30-33 din dosarul iniţial.

De asemenea, se constată că reclamantele ..........., aşa cum s-a arătat anterior, erau beneficiare ale întreţinerii acordate de autor, de care sunt lipsite în prezent ca urmare a decesului  acestuia, cele două reclamante fiind eleve la ................., potrivit adeverinţelor depuse în şedinţa publică din data de .................

În privinţa prejudiciului material, se reţine că, deşi acesta este neîndoielnic, fiind evident că reclamantele au fost nevoite să efectueze cheltuieli legate de repatrierea trupului neînsufleţit al autorului, înmormântarea şi pomenirea acestuia, totuşi în lipsa dovedirii cuantumului acestor cheltuieli nu se poate aprecia că acest prejudiciu are un caracter cert şi poate fi deci reparat.

În consecinţă,  instanţa apreciază că este îndeplinită condiţia existenţei unui prejudiciu cert, care nu a fost încă reparat, dar numai în privinţa prejudiciului moral şi a celui constând în prestaţia periodică.

Cu privire la existenţa unei fapte ilicite, se reţin următoarele:

Aşa cum s-a arătat deja, autorul reclamantelor, ............., era angajat în funcţia de marinar la S............, iar la momentul producerii evenimentului soldat cu decesul său, era repartizat ca personal navigant pe Gabara nr. 1450.

Aşa cum reiese din înscrisurile de la dosar (Rezoluţia nr. ............, emisă de Parchetul Vidin  aflată la f. 169, vol I, procesele-verbale de cercetare întocmite de I.T.M. Bucureşti – f 14-30 şi 183-199 din volumul II), evenimentul s-a produs pe nava şantier (gabara) nr. 1450, andocată pe fluviul Dunărea în apele teritoriale aparţinând Republicii Bulgaria, în momentul efectuării manevrei de acostare a acesteia la o altă navă de şantier (gabara nr. 2097). Aceasta din urmă era andocată pe fluviul Dunărea în apele teritoriale aparţinând Republicii Bulgaria, în zona pilei 10 a podului Calafat-Vidin aflat în construcţie. Locul unde a fost văzut ultima dată marinarul ............... este situat în zona pupei babord- 90 cm.

Instanţa constată că în cele două procese-verbale s-a reţinut că, pe puntea gabarei nr. 1450, în zona respectivă, nu erau montate balustrade de protecţie, acestea fiind demontate şi prinse cu sârmă şi funii de balustradele montate existente în continuare pe puntea gabarei. În imediata apropiere a pupei babord erau depozitate în dezordine diverse materiale, cofraje, un compresor şi o macara cu braţ telescopic.

Reţine instanţa, potrivit înscrisurilor menţionate,  dar şi declaraţiei martorului .........., audiat atat de organele de cercetare penală bulgare cât şi de instanţă, că în jurul orei 21, remorcherul Fonda efectua manevra de mutare a gabarei 1450 de la rampa Bulgaria la pila 10 România. Echipajul remorcherului cunoştea că, după ce acostau gabara 1450 la linia III, urma acostarea pe linia următoare a gabarei 1447.

Reflectorul remorcherului Fonda ilumina puntea gabarei 1450. Marinarul ..........., timonier pe remorcherul Fonda, a fundarisit ancora din tribord, la o lungime de gabara amonte, de gabara 2097, lângă care trebuia să acosteze. Acesta l-a văzut ............... la ancora din bordul tribord  şi, după fundarisirea ancorei, slăbea lanţul acesteia pentru ca cele două gabare, 1450 şi 2097, să poată fi legate prova la prova.

Operaţia de legare a celor două gabare, prova la prova, a efectuat-o marinarul ..........., cu ajutorul sârmei care se găsea pe gabara 1450.

Mecanicul şef de pe remorcherul Fonda, ............, în timp ce se deplasa pe gabara 1450, l-a văzut pe marinarul ............., aflat la o distanţă de aproximativ 15 m, transbordând o parâmă metalică de la tribord la babord. Martorul a văzut că la un moment dat acesta s-a dezechilibrat şi a căzut între gabare, iar martorul a strigat: " A căzut .......... în apă!". Când martorul  a ajuns la locul faptei, distanţa dintre gabare era de aproximativ 1 m, iar marinarul .............. era între gabare, agăţat de parâma metalică, iar gabarele se apropiau. Martorul a strigat să se lărgească distanţa, iar după câteva secunde a văzut că ............. dispăruse.

În ambele procese-verbale întocmite de ITM Bucureşti s-a reţinut că evenimentul care a avut loc în data de ............., în jurul orei 21,30 pe nava şantier fără propulsie nr. 1450, soldat iniţial cu dispariţia marinarului ............. şi ulterior cu decesul acestuia are drept cauză desfăşurarea operaţiilor de muncă pentru legarea navei la pupa de gabara 2097, într-o zonă cu pericol de cădere de pe punte, generat de lipsa elementelor de protecţie (balustrade), fapt ce a condus la căderea victimei în spaţiul de aproximativ 1 m dintre cele două nave şi rămânerea acesteia suspendată de o parâmă timp de câteva secunde, dispărând o dată cu îngustarea spaţiului.

Conform declarației martorului ............., ............. întindea frânghia, şi, pe lângă el pe punte era o mulţime de materiale de construcţii, iar la un moment dat frânghia s-a prins undeva şi s-a oprit. ............ a început cu forţa să tragă frânghia pentru a o desprinde, iar după ce a făcut 4-5 trageri puternice a frânghiei, la următoarea tragere, frânghia s-a eliberat si plecat brusc. ............... şi-a pierdut echilibrul şi a fost tras împreună cu frânghia, martorul crezând că, la cădere, de teamă nu a dat drumul frânghiei.

În procesul-verbal nr. ................. s-a stabilit aplicarea unor sancţiuni contravenţionale pârâtelor .............. (pentru încălcarea prevederilor art. 13 lit. l şi f, art. 20 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 319/2006) şi .............. (pentru încălcarea prevederilor art. 7 alin. 4 lit. a din Legea nr. 319/2006). În urma plângerii formulate de către a doua pârâtă, s-a emis procesul-verbal nr. .........., în care acesteia nu i-a mai fost aplicată nicio sancţiune contravenţională.

Chiar dacă între cele două pârâte s-a încheiat contractul de închiriere nr. .........., având ca obiect cele două platforme nepropulsate – Gabara de 1000 tone (cu nr. de identificare 1450 ) şi gabara de 500 tone, iar în executarea obligaţiei stabilite de dispoziţiile art. 6.1.2 din contract în sarcina proprietarului de a asigura echipajul pentru gabare, acesta a pus la dispoziţia chiriaşului un astfel de echipaj, din care făcea parte şi marinarul ..........., ............ a păstrat calitatea de angajator al acestuia, astfel că acesteia îi reveneau obligaţiile impuse angajatorilor de prevederile art. 6 alin. 1, art. 13 lit. f şi l, art. 20 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 319/2006.

Instanţa reţine că, potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 a securității şi sănătăţii în munca, angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea si sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, potrivit alin. 3 al aceluiaşi articol obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă neaducând atingere principiului responsabilităţii angajatorului.

De asemenea, se reţine că dispoziţiile art. 7 alin. 1 lit. a şi b din Legea nr. 319/2006 stabilesc că, în cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, precum şi pentru prevenirea riscurilor profesionale.

Având în vedere aceste dispoziţii legale, precum şi reţinerea prin actul de control efectuat de I.T.M. Bucureşti în sarcina S.............. (care în speţa de faţă era angajatorul autorului reclamantelor) a încălcării prevederilor legale menţionate anterior, instanţa apreciază că în cauză s-a dovedit existenţa unor fapte ilicite ale acestei pârâte.

Astfel, dispoziţiile art. 13 lit. f şi l din Legea nr. 319/2006, a căror încălcare a fost reţinută în sarcina acestei pârâte, stabilesc obligaţiile angajatorului de  a asigura şi a controla cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control. Prevederile art. 20 alin. 1, a căror încălcare s-a reţinut de asemenea în sarcina pârâtei ............., stabilesc obligația angajatorului de a asigura condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă.

Nu se poate reţine că, prin instruirea personalului şi deci şi a autorului reclamantelor, conform proceselor-verbale depuse de pârâte, s-ar fi îndeplinit toate obligaţiile pe care legislaţia securităţii şi sănătăţii în muncă le stabileşte în sarcina angajatorului  având în vedere că, potrivit art. 7 alin. 1 lit. c din Legea nr. 319/2006, informarea şi instruirea lucrătorilor constituie doar unul dintre domeniile în care angajatorului îi revin obligaţii  specifice.

Cum instanţa reţine că pârâtei ........... îi reveneau în continuare obligaţiile impuse de Legea nr. 319/2006 angajatorilor, această pârâtă trebuia deci să ia măsuri inclusiv pentru montarea balustradelor (măsuri ce se încadrau în rândul celor stabilite de art. 7 alin. 1 lit. a şi b, anterior citate), a căror lipsă a fost reţinută în actele de control întocmite de I.T.M. Bucureşti, drept cauză principală a accidentului.

În egală măsură însă, se apreciază că obligaţia de a monta aceste elemente de siguranţă o avea şi cealaltă pârâtă, în baza contractului de închiriere. 

Susținerile pârâtei .............. potrivit cărora numai pârâtei .................... îi revenea obligația de a asigura  buna funcționare a gabarelor, nu pot fi însă reținute.

Astfel, deși această pârâtă este într-adevăr proprietara celor două nave şi este abilitată legal să desfășoare activitatea de transport naval cu acestea, prin angajaţii proprii, având obligaţii decurgând din legislaţia muncii pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor săi, totuşi, potrivit contractului de închiriere nr. ..............., pe parcursul derulării acestuia, obligaţiile de a asigura buna exploatare, paza şi integritatea gabarelor, precum şi de a remedia defecţiunile apărute din vina sa revin chiriaşului, respectiv pârâtei S................ (art. 6.2.3 şi 6.2.2 din contract).

Prin urmare, chiriaşul avea obligaţia, indiferent din dispoziţia cui se demontaseră balustradele de pe gabara 1450, să ia măsuri pentru ca acestea să fie din nou montate, simpla sesizare a lipsei acestor elemente de protecţie proprietarului neputând fi apreciată ca o îndeplinire a acestei obligaţii.

De asemenea, instanţa reţine că, deşi marinarul .............. la momentul producerii accidentului era angajatul ................. totuşi, ca urmare a închirierii de către cealaltă pârâtă a gabarei pe care acesta îşi desfăşura activitatea, aceasta din urmă trebuia să asigure în concret modul de realizare a acestei activităţi.

Prin urmare, aceasta trebuia să asigure desfăşurarea programului de lucru potrivit contractului individual de muncă, respectiv 8 ore/zi, în timpul zilei, şi tot acestei pârâte îi revenea obligaţia de a desfăşura diversele activităţi prin raportare şi la condiţiile meteo.

Or, potrivit actelor de control întocmite de ITM Bucureşti, dar şi declaraţiei martorului ............., accidentul s-a produs în afara programului normal de muncă (care ar fi trebuit să fie de 8 ore/zi, în timpul zilei), în condiţii meteo nefavorabile, fiind ceaţă şi întuneric.

Chiar dacă prin ultimul proces-verbal întocmit de ITM Bucureşti în sarcina pârâtei .............. nu s-a reţinut încălcarea vreunei dispoziţii legale, instanţa apreciază că încălcarea de către această pârâtă a obligaţiilor de a  asigura buna exploatare, paza şi integritatea gabarelor, precum şi de a remedia defecţiunile, constituie o faptă ilicită ( sub forma inacţiunii) ce atrage răspunderea sa delictuală.

Tot o faptă ilicită a acestei pârâte o constituie şi desfăşurarea activităţii în care s-a produs accidentul pe timp de noapte, în condiţii de ceaţă şi cu nerespectarea programului normal de lucru al angajaţilor aflaţi pe gabarele închiriate.

De asemenea, în sarcina acestei pârâte se reţine şi fapta de a depozita în dezordine pe puntea gabarei 1450 diverse materiale de construcţie, considerată drept cauză concurentă la producerea accidentului,  care a favorizat prinderea şi agăţarea parâmei manipulate de marinarul ............, precum şi faptul că pe gabara nu era lumină.

Referitor la acest din urmă aspect, iluminatul necorespunzător este reţinut de instanţă în baza declaraţiei martorului ocular .......... (care a arătat că pe nava 1450 nu erau lumini, aceasta fiind luminată doar de proiectorul de pe nava Fonda),  dar şi a procesului-verbal întocmit de I.T.M. Bucureşti, în forma finală, în care, deşi în sarcina pârâtei ............. nu s-a mai reţinut săvârşirea vreunei contravenţii, totuşi s-a menţinut printre cauzele producerii accidentului lipsa luminii pe gabara, ca urmare a inexistenţei combustibilului generatorului electric.

Ca atare, nu are relevanţă faptul că, potrivit facturilor depuse de pârâtă, aceasta achiziţionase astfel de combustibil, câtă vreme, în fapt, în seara accidentului, pe gabara 1450, acesta nu exista.

De asemenea, deşi este corectă afirmaţia pârâtei .............. potrivit căreia depozitarea pe puntea navei a materialelor de construcţii era firească, având în vedere că nava a fost închiriată unui constructor, în vederea construirii unui obiectiv, totuşi acest aspect nu scuză dezordinea unei astfel de depozitări, aceasta fiind reţinută drept cauză concurentă la producerea accidentului, şi nu simpla depozitare.

Şi legătura de cauzalitate între faptele ilicite ale celor două pârâte şi prejudiciu a fost dovedită.

Se reţine astfel că, din declaraţia martorului ........... dar şi din conţinutul rezoluţiei  nr. .......... din data de ............, emisă de Parchetul Vidin  aflată la f. 169, vol I, procesele-verbale de cercetare întocmite de I.T.M. Bucureşti – f 14-30 şi 183-199 din volumul II),  rezultă că evenimentul soldat cu dispariţia marinarului ............. şi ulterior cu decesul acestuia are drept cauză desfăşurarea operaţiilor de muncă pentru legarea navei la pupa de gabara 2097, într-o zonă cu pericol de cădere de pe punte, generat de lipsa elementelor de protecţie (balustrade), fapt ce a condus la căderea victimei în spaţiul de aproximativ 1 m dintre cele două nave şi rămânerea acesteia suspendată de o parâmă timp de câteva secunde, dispărând o dată cu îngustarea spaţiului.

Alte cauze au fost reţinute: desfăşurarea operaţiilor pe timp de noapte, în  condiţii meteo nefavorabile, ceaţa; lipsa luminii pe gabara 1450; depozitarea în dezordine a diverselor materiale de construcţii, cofraje, pe puntea gabarei 1450, care a favorizat prinderea şi agăţarea parâmei manipulate de marinarul .............

Prin urmare, a fost dovedită şi această condiţie pentru angajarea răspunderii civile delictuale a celor două pârâte.

Se apreciază că este îndeplinită şi condiţia vinovăţiei pârâtelor, având în vedere că, în materia răspunderii civile delictuale, aceasta este angajată şi pentru cea mai uşoară culpă, potrivit prevederilor art. 1357 alin. 2 C.civ. Cum s-a reţinut încălcarea de către cele două pârâte a unor obligaţii legale şi contractuale, este evidentă vinovăţia acestora.

Nu poate fi reţinută culpa concurentă în producerea accidentului marinarului ........... pentru următoarele considerente:

Astfel, deşi potrivit raportului de expertiză medico-legală, dar şi declaraţiei martorului ............, autorul reclamantelor nu purta în momentul accidentului vestă de salvare, ci numai vestă reflectorizantă,  iar în raportul de expertiză s-a reţinut că se poate considera că  decesul a survenit în urma înecului, având în vedere locul unde a fost găsit cadavrul, imaginea acestuia şi prezenţa materialelor de mâl în căile respiratorii şi lichid în sinusuri,  totuşi instanţa reţine că, şi dacă acesta ar fi purtat vesta de salvare, datorită împrejurărilor în care s-a produs accidentul,  acest aspect nu ar fi împiedicat decesul. Astfel,  aşa cum s-a reţinut deja, victima a căzut apă în spaţiul de aproximativ 1 m dintre cele două nave, rămânând suspendată de o parâmă timp de câteva secunde şi dispărând o dată cu îngustarea spaţiului. Deci, motivul pentru care s-a înecat a fost îngustarea spaţiului dintre cele două nave, tot în raportul de expertiză medico-legală reţinându-se că victima prezenta leziuni traumatice în zona pieptului – coaste rupte pe ambele părţi- leziuni care s-au produs probabil în urma strivirii între cele două nave.

Concluzionând, instanţa apreciază că reclamantele au dovedit îndeplinirea condiţiilor necesare angajării răspunderii delictuale a celor două pârâte.

Mergând mai departe, în privinţa cuantumului despăgubirilor solicitate de reclamante pentru repararea prejudiciului moral, se reţine că problema stabilirii despăgubirilor pentru daune morale nu se reduce la cuantificarea economică a unor drepturi şi valori nepatrimoniale cum ar fi demnitatea, onorarea, ori suferinţa psihică încercată de cel ce le pretinde, ci ea presupune o apreciere şi o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează şi pot fi astfel supuse puterii de apreciere a instanţelor de judecată.

Prin urmare, chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare, iar instanţa are astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea şi gravitatea lor şi să stabilească dacă şi în ce cuantum, o sumă de bani este potrivită pentru repararea unui prejudiciu moral.

Stabilirea cuantumului despăgubirii echivalente a unui prejudiciu nepatrimonial include, desigur, o doză apreciabilă de arbitrar, dar ceea ce trebuie evaluat este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, iar nu prejudiciul ca atare, fiind necesar a se face o corelare cu importanţa prejudiciului moral sub aspectul importanţei valorii morale lezate.

De asemenea, stabilirea acestui cuantum nu presupune stabilirea "preţului" suferinţelor psihice ale reclamantelor, care sunt inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecinţelor negative ale prejudiciului şi ale implicaţiilor acestora pe toate planurile vieţii sale sociale.

În acest context, aprecierea prejudiciilor morale nu are la bază criterii exacte, ştiinţifice, deoarece există o incompatibilitate între caracterul moral, nepatrimonial al daunelor şi caracterul bănesc, patrimonial al despăgubirilor.

În consecinţă, este întemeiată cererea reclamantelor de obligare a pârâtelor la plata daunelor morale în cuantum de 200.000 lei.

 Nu se poate aprecia în cauză că, prin acordarea daunelor morale în cuantumul solicitat se produce o îmbogăţire reclamantelor, instanţa apreciind că sunt respectate  principiile proporţionalităţii şi justului echilibru între valorile lezate şi despăgubirile acordate.

În privinţa solicitării de obligare a pârâtelor la plata către reclamantele ................, se reţine că aceasta este întemeiată în parte.

Astfel, aşa cum s-a arătat deja, cele două reclamante sunt eleve şi se aflau în întreţinerea defunctului, iar în prezent acestea sunt lipsite de sprijinul acestuia.

Prin urmare, având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului, acestea sunt îndreptăţite la acordarea unei prestaţii periodice, ce urmează a le fi plătite de cele două pârâte până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a acestei obligaţii.

În privinţa cuantumului acestei prestaţii periodice, prin raportare la venitul net al defunctului, de 1070 lei, dar şi la prevederile art. 529 alin. 2 C.civ., potrivit cărora când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte la o treime din venitul său lunar net pentru doi copii, instanţa apreciază că, la ,momentul decesului  autorului, fiecăreia dintre cele două reclamante îi putea fi alocată suma de 178,3 lei lunar.

Ca atare, cererea de acordare  a unei prestaţii periodice este întemeiată în parte, pentru suma menţionată anterior.

De asemenea, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 1382 C.civ., cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite în parte acţiunea, obligând pârâtele, în solidar, la plata către reclamante a sumei de 200.000 lei cu titlu de daune morale.

Va obliga pârâtele, în solidar, la plata către fiecare dintre reclamantele ............. a sumei de 178,3 lei lunar, cu titlu de prestaţie periodică, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a acestei obligaţii.

Va respinge cererea privind daune materiale ca neîntemeiată.

Va respinge cererea reclamantelor privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată, având în vedere că nu a fost făcută dovada unor astfel de cheltuieli.

În baza dispoziţiilor art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, potrivit cărora "Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale", instanţa va obliga pârâtele, în solidar, la plata către stat a sumei de 5710 lei reprezentând ajutor judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru, de care au beneficiat reclamantele, conform încheierii din data de .............

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARAŞTE.

Admite în parte acţiunea, formulată de reclamantele ........... în  contradictoriu cu pârâţii ...................  astfel cum a fost modificată.

Obligă pârâtele ..............., în solidar, la plata către reclamante a sumei de 200.000 lei cu titlu de daune morale.

Obligă pârâtele, în solidar, la plata către fiecare dintre reclamantele ............. a sumei de 178,3 lei lunar, cu titlu de prestaţie periodică, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a acestei obligaţii.

Respinge cererea privind daune materiale ca neîntemeiată.

Respinge cererea reclamantelor privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Obligă pârâtele, în solidar, la plata către stat a sumei de 5710 lei reprezentând ajutor judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru, de care au beneficiat reclamantele, conform încheierii din data de ..............

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la ..........................

Domenii speta

Spete similare