Contestaţie la executare

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2017:051.001341

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ...............Civil - contestaţie la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1341

Şedinţa publică din 08 Septembrie 2017

Completul compus din:

Preşedinte: ..................

Judecător: ..................

Grefier: ..................

Pe rol fiind soluţionarea apelului civil formulat de apelanţii contestatori .................. şi .................. împotriva sentinţei civile nr..................., pronunţată de  Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..................., în contradictoriu cu intimaţii SC BCR SA, prin reprezentant Coface România Credit Menagement Services, şi Biroul Executorului Judecătoresc .................., având ca obiect  contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, apelanţii contestatori .................. şi .................. fiind reprezentaţi de avocat .................., iar  intimata SC BCR SA a fost reprezentată de avocat .................., în substituire pentru avocat ...................

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a  făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat instanţei că s-a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru aferentă cererii de repunere pe rol, în cuantum de 10 lei, prin chitanţa seria 77812/04.08.2017, iar la data de 08.09.2017 intimata Banca Comercială Română SA a depus la dosar note scrise la care au fost anexate, în copie,  facturile fiscale seria BA nr.0035 din 18.01.2016 şi extrasele seria BA nr. 0306 din 01.03.2016 şi seria  BA nr.1710 din 14.11.2016.

Avocat .................., pentru apelanţii contestatori .................. şi .................., a depus la dosar împuternicirea avocaţială, iar avocat .................., pentru intimata Banca Comercială Română SA, a depus delegaţia de substituire nr.276/2017.

Tribunalul a pus în discuţie  cererea de repunere pe rol formulată de apelanţi, acordându-se  cuvântul asupra acesteia.

Avocat .................., pentru apelanţii contestatori .................. şi .................., a solicitat admiterea cererii de repunere pe rol.

Avocat .................., pentru intimata Banca Comercială Română SA, a solicitat admiterea cererii de repunere pe rol.

Tribunalul, în temeiul art. 415 alin.1 Cod procedură civilă, repune cauza pe rol.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată apelul în stare de judecată, acordând cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.

Avocat .................., pentru apelanţii contestatori .................. şi .................., a solicitat admiterea apelului, anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, arătând că taxa de timbru s-a stabilit la ultimul termen de judecată şi nu s-a  dat posibilitatea apelanţilor  să o achite şi, mai mult, se impune suspendarea judecăţii întrucât  apelanţii au urmat procedura prevăzută de legea dării în plată, şi nu anularea  contestaţiei ca netimbrată.

Avocat .................., pentru intimata Banca Comercială Română SA, a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci sub nr..................., contestatorii .................. şi .................., în contradictoriu cu intimaţii BEJ .................. şi SC BCR SA, prin reprezentant Coface Romania Credit Management Services, au formulat contestaţie la executare împotriva executării si împotriva formelor de executare începute în dosarul nr.... ale BEJ .................., solicitând admiterea contestaţiei, anularea titlului si a formelor de executare începute în dosarul .................. pentru suma de 70683,87 Euro reprezentând debit si suma de 10624,45 lei cheltuieli de executare si sa se constate executarea prescrisa, cu cheltuieli de judecata.

De asemenea au solicitat suspendarea executării pana la definitivarea dosarului.

În motivarea acţiunii, petenţii au arătat că în baza prevederilor art. 705 C.proc.civ „dreptul la executare se prescrie în termen de 3 ani..."  şi consideră ca executarea începuta in dosarul de executare .................. este prescrisa.

Că, titlul  executoriu, respectiv contractul  de credit nr................... a fost încheiat în data de 09.09.2008, iar cererea de executare a fost înaintata către executorul judecătoresc în data de 11.11.2015,1a mai mult de 3 ani, aşa cum prevede art.705 C.proc.civ.

Potrivit art. 6 din Decretul 167/10.04.1958 privitor la prescripţia extinctiva prevede ca "Dreptul de a cere executarea silita in temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani". Aceasta prevedere a fost preluata si de Noul Cod de procedura civila, art. 705 al. 1, potrivit căruia: "Dreptul de a obţine executarea silita se prescrie în termen de 3 ani.''

Având in vedere că în aceasta perioada de timp, creditoarea nu a întreprins niciun demers care sa duca la întreruperea cursului prescripţiei, solicita instanţei sa constate ca dreptul creditoarei de a cere executarea silita este prescris.

Că, în conformitate cu prevederile art. 706 al. 2 C. pr. Civ. "Prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silita si orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie".

Astfel, odată cu împlinirea termenului de prescripţie, titlul executoriu si-a pierdut puterea executorie, iar creditoarea si-a pierdut dreptul de a cere executarea silita a con testatoarei in baza contractului de credit.

Având in vedere ca potrivit art. 631 al. 1 C. pr. Civ. executarea silita se poate face numai in temeiul unui titlu executoriu si ca in dosarul execuţional executarea silita a început in baza unui titlu care nu avea putere executorie, solicita sa se constate ca titlul executoriu a fost desfiinţat si ca potrivit art. 642 C. pr. Civ. "Daca s-a desfiinţat titlu executoriu, toate actele de executare in baza acestuia sunt desfiinţate de drept".

De asemenea, potrivit art. 703 C. pr. Civ. "Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum şi a actelor de executare subsecvente".

In baza celor expuse mai sus, solicita sa se constate ca fiind prescris dreptul creditoarei de a obţine executarea silita împotriva contestatoarei si sa desfiinţeze toate actele efectuate in baza titlului executoriu prescris.

A mai învederat că respectivul contractul de credit nu îndeplinește criteriile prevăzute de art. 662 C. pr. Civ. pentru a putea fi pus in executare silita. Potrivit art. 662 "Executarea silita nu se poate face decât daca creanţa este certa, lichida si exigibila."

Creanţa este certa când existenta ei neîndoielnica rezulta din însuşi titlul executoriu.

Creanţa nu este certa deoarece existenta ei neîndoielnica nu rezulta din titlul executoriu Contractul de credit nr....................

Contractul de credit a fost încheiat pentru suma de 55252 Euro, însa executarea silita a fost începuta pentru o suma de aproape 2ori mai mare, fără ca in contractul de credit sa fie stipulata o astfel de suma şi fără ca încheierea de încuviinţare sa cuprindă modalitatea prin care s-a ajuns la aceasta suma, care este debit neachitat, care a fost scadenta acestuia, care sunt sumele care reprezintă dobânda sau alte comisioane.

Aşadar, creanţa in virtutea căreia s-a început executarea silita, nu este certa.

Au arătat că suma pentru care  a fost încheiat  contractul de credit a fost de  55.252 Euro, din care au fost achitate mai multe sume de bani, iar executarea silita a fost începuta pentru suma de 70683.87 Euro. Aceasta suma a fost stabilita în mod discreţionar de creditoare deoarece titlul executoriu nu este însoțit de nicio anexa cu privire la detalierea modalităţii de stabilire a dobânzilor sau a comisioanelor. Aşadar, creanţa nu este lichida.

Creanţa este exigibila daca obligaţia debitorului este ajunsa la scadenta sau aceasta este decăzut din beneficiul termenului de plata.

A considerat că acest contract conţine clauze abuzive conf. Legii 193/2000 si OUG 50/2010  menţionând dispoziţiile art. 3.11 "Banca are dreptul se retina cu proprietate, din conturile de cont, contravaloarea comisioanelor, taxele bancare, dobânzilor si a oricăror sume datorate, fără o avertizare prealabila, pana la acoperirea debitelor respective" art. 3.12 "Banca poate percepe următoarele tipuri de comisioane" (...) - nu sunt specificate sumele pentru fiecare tip de comision, acestea fiind stabilite unilateral si discreționar de creditare, art. 3.14 "Dobânda la credit se calculează in funcţie de soldul zilnic defalcat pe componente si nivelul ratei zilnice a dobânzilor aferente perioadei de calcul. (..)" - nu este specificata rata dobânzii.

În dovedire a depus la dosar adresa  nr................... din 13.11.201 emisă de BEJ Ţăpuş Ruxandra.

În cauză, Banca Comercială Romană S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silita ca nefondată; pe cale de excepţie, să fie respinsă contestaţia la titlu ca inadmisibilă; să se admită excepţia nulităţii contestaţiei la titlu; să se respingă contestaţia la executare ca neîntemeiată şi să fie obligaţi contestatorii la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare s-a arătat că la data de 09.09.2008, intre Bancă, în calitate de creditor şi .................., în calitate de împrumutat,  .................., în calitate de coplătitor, şi Suciu Nicolae, în calitate de garant ipotecar, s-a încheiat Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2008655648 („Contractul de credit") (Anexa 1) care prevedea obligaţia subscrisei de a pune la dispoziţia contestatorilor a sumei în cuantum de 55.252,00 EUR pentru o perioadă de 227 de luni de la data primei trageri de credit - reprezentând contract de tipul "Maxicredit cu ipotecii cu dobânda fixa 1 an pentru nevoi personale".

Contractul de credit a fost garantat prin încheierea Contractului de ipotecă nr, 2008655648 (Anexa 2) încheiat între Suciu Nicolae (garant ipotecat) şi BCR (creditor ipotecar).

Preţul perceput de bancă consta în dobândă fixă, urmată de dobândă variabilă şi comisioane fixe, aşa cum au fost acestea stabilite clar în Contractul de credit, la momentul semnării acestuia

La cererea expresă a contestatorilor a fost încheiat Actul adiţional nr. 1 la Contractul de credit în data de 17.08.2010 (Anexa 3) prin care contestatorii au beneficiat de o rescadenţare a creditului pe o perioadă de 12 luni prin reducerea ratei de la 580,60 EUR la 300 EUR/lunar.

Chiar şi în această situaţie, având în vedere faptul că, pe perioada derulării Contractului, împrumutaţii nu şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale în mod corespunzător, banca le-a comunicat un număr considerabil de notificări de plată (Anexa 4) prin care le-a pus în vedere să achite sumele datorate, în scopul evitării declarării scadenţei anticipate a întregului credit,

Ţinând cont de faptul că, în pofida primirii constante a notificărilor de plată din partea BCR, împrumutaţii au înţeles să nu-şi îndeplinească corespunzător obligaţiile de plată, subscrisa, prin intermediul mandatarului său, SC Coface România Credit Management Services SRL, a comunicat împrumutaţilor o ultimă serie de notificări de plată (Anexa 5) prin care le-a pus în vedere să achite debilele restante care se ridicau în data de 13.10.2014 la suma de 14,511,52 EUR, în caz contrar, sancţiunea ar fi fost declararea scadenţei anticipate şi procedarea la executarea silită.

Neplata sumelor datorate de către împrumutaţi a forţat BCR să declare întreg creditul scadent anticipat în data de 30.10.2015, astfel cum reiese din extrasul ataşat ca Anexa 6.

Urmare a declarării scadenţei anticipate în data de 30,10.2015, banca a demarat procedura executării silite pentru recuperarea debitelor în cuantum de 70.683,87 EUR.

Cererea de executare silită (Anexa 7) din dosarul de executare .................. a fost formulată în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit, şi a fost înregistrată pe rolul BEJ .................. („Executorul Judecătoresc"), fiind încuviinţată prin încheierea din data de 3.11.2015.

Că, la data de 22.12.2015, contestatorii au introdus pe rolul Judecătoriei Novaci o contestaţie la executare propriu-zisă dublată de o contestaţie la titlu prin care solicită admiterea contestaţiei la executare şi "anularea titlului şi formelor de executare începute în dosarul .................." şi  suspendarea executării "pana la definitivarea prezentului dosar".

Că, petenţii invocă prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi faptul că creanţa băncii nu este una certă, lichidă şi exigibilă.

De asemenea , contestatorii nu motivează în nici un fel contestaţia la titlu, limitându-se a afirma faptul că ei "considera că acest contract conţine clauze abuzive conf. Legii 193/2000 şi OUG 50/2010" si nici nu precizează care ar fi motivele care ar justifica suspendarea executării silite.

Dreptul de a obţine executarea silita se prescrie în termen de 3 ani dacă legea nu prevede altfel.

Că termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită.

De asemenea, art. 2.503 Cod Civ. prevede că:„(2) în cazul în care un debitor este obligat la prestaţii succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare dintre aceste prestaţii se stinge printr-o prescripţie deosebită, chiar dacă debitorul continuă să execute una sau alta dintre prestaţiile datorate. Dispoziţiile alin. (2) nu sunt aplicabile în cazul în care prestaţiile succesive alcătuiesc prin finalitatea lor, rezultată din lege sau convenţie, un tot unitar"

In doctrina de specialitate în materia prescripţiei extinctive s-a reţinut caracterul de contract cu executare tino ictu al contractului de credit.

„Dacă prestaţiile succesive alcătuiesc, potrivit legii sau convenţiei, un tot unitar (de exemplu, plata eşalonată a unei datorii sau a ratelor de preţ), prescripţia curge pentru întreaga creanţă de la data scadentei ultimei prestaţii neexecutate (i.e. datorate), iar nu de la data fiecărei prestaţii neexecutate."

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în Decizia nr, 760/201-1 (Anexa 8) „contractul de împrumut, ca varietate a contractului de credit, este prin natura lui un contract cu executare uno ictu, iar faptul că banca îşi asumă o obligaţie care se executa dintr-o data, iar cealaltă parte îşi asumă obligaţia de restituire succesivă nu face ca natura acestuia să fie succesivă, ştiut fiind că acesta nu poate să aibă natură dubla, cu executare dintr-o data pentru o parte şi cu executare succesivă pentru cealaltă parte, restituirea creditului cu dobânda în rate lunare nefiind decât o modalitate de executare a obligaţiei, obligaţia de restituire fiind unică, ratele succesive alcătuind prin natura lor un tot unitar"

De asemenea, în data de 15.01.2016, contestatoarea .................., în calitate de împrumutată şi de mandatară atât a soţului ei, Barbu Marian, cât şi a garantului ipotecar, Suciu Nicolae, recunoaşte debitul şi solicită BCR eşalonarea acestuia pe 6 luni, luându-şi angajamentul de plată ataşat ca Anexa 9 - are efectul de act de întrerupere a termenului de prescripţie, ştergând prescripţia începută şi generând curgerea unui nou termen de prescripţie.

 Astfel, intimata a solicitat  respingerea excepţiei invocată de contestatori şi să se constate că în cauză nu a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită.

Potrivit art. 712 alin. (2) Cod Proc. Civ. „(2) în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui."

Acest text de lege permite invocarea aspectelor de fond privind titlul executoriu pe calea contestaţiei la executare exclusiv în cazul în care sunt îndeplinite următoarele două condiţii cumulative: titlul executoriu este altul decât o hotărâre judecătorească; şi pentru evocarea aspectelor de fond, legea nu prevede o cale procesuală specifică.

În cazul de faţă, prima condiţie impusă de art.712 alin. (2) Cod Proc. Civ. este îndeplinită, titlul executoriu fiind reprezentat de Contractul de credit însă, faţă de neîndeplinirea celei de-a doua condiţii, şi anume aceea să nu existe altă cale specifică de atac, contestaţia la titlu este inadmisibilă după cum vom arăta în cele ce urmează.

În materia protecţiei consumatorilor, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori („Legea 193/2000") oferă, prin art. 12 alin. (4) şi art. 14, posibilitatea introducerii unei acţiuni individuale de către consumatorul care se consideră prejudiciat de clauzele abuzive cuprinse într-un contract de credit pentru a solicita verificarea caracterului abuziv al clauzelor şi sancţionarea acestuia prin anulare.

Aşadar, legislaţia specială în materia protecţiei consumatorilor prevede o acţiune specifică pe care consumatorul o are la dispoziţie pentru a arăta criticile pe care le are faţă de clauzele din contractele de credit. Pentru acest considerent, subscrisa arată că cea de-a doue condiţie pentru ca apărările de fond împotriva contractului de credit să fie admisibil pe calea contestaţiei la executare nu este îndeplinită.

 Practica judiciară conturată în jurul dispoziţiilor art. 399 alin (3) Cod Proc. Civ. (dispoziţia din Codul de Procedură Civilă din 1865 corespondentă actualului art. 712 alin. (2) Cod Proc a înclinat în mod constant în sensul în care criticile aduse la fondul titlului executoriu sunt inadmisibile pe calea contestaţiei la executare în condiţiile în care Contestatorii aveau la dispoziţie altă cale procesuală pentru a le invoca:„în ceea ce priveşte clauza penală, faţă de excepţia inadmisibilităţii, instanţa reţine sub aspectul constatării caracterului nelegal/ abuziv al clauzei penale prevăzută de titlu executoriu, dispoziţiile art. 399 alin. 3 CPC.

Contestatorul avea la dispoziţie calea acţiunii în anulare şi, întrucât nu a înţeles să se folosească de calea de atac pe care a avut-o la dispoziţie, nu se va putea prevala de dispoziţiile art. 399 alin. 3 CPC."- sentinţa civilă nr. 3434/28.02.2014 a Judecătoriei Sector 1 Bucureşti în dosarul nr. 50334/299/2013 .

„Potrivit art. 339 alin 3 CPC, în contestaţia la executare, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţa judecătorească se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu dacă legea nu prevede în acest scop altă cale de atac. Or, motivele de fapt ale contestaţiei la executare cu privire la modalitatea de executare a contractului de leasing inclusiv întinderea debitului, îmbogăţirea fără just temei, constituie împrejurări ce nu pot fi invocate în cadrul contestaţiei la executare ci pe calea dreptului comun aşa cum s-a instituit în mod expres prin dispoziţiile acestui text de lege." - Sentinţa civilă nr. 149491 27.06.2013 a Judecătoriei Sector 1 Bucureşti în dosarul nr. 8100/299/2013 (Anexa 11)

„Art. 399 alin. 3 CPC prevede, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, că se pot invoca în contestaţia la executare, apărări de fond împotriva titlului executoriu dacă legea nu prevede în acest scop altă cale de atac.

Textul citat nu face nicio distincţie în privinţa căii de atac ce înlătură posibilitatea invocării de apărări de fond în cadrul contestaţiei la executare, de unde concluzia că ori de câte ori persoana ce se pretinde prejudiciată prin titlul executoriu, are la îndemână calea legală de a supune analizei instanţei de fond acest titlu, contestaţia ce vizează fondul litigiului devine inadmisibilă.

Ca atare, instanţa apreciază că textul art. 399 CPC, pe care s-a întemeiat contestatoarea, nu este aplicabil în cauză, întrucât aceasta avea posibilitatea de a solicita anularea parţială a contractului prin introducerea unei acţiuni de drept comun. A admite soluţia contrară ar însemna transformarea contestaţiei la executare într-o acţiune de drept comun ori de câte ori titlul executoriu nu emană de la o instanţă judecătorească, ceea ce nu poate fi primit având în vedere natura contestaţiei la executare de cale de atac specifică fazei de executare silită." - Sentinţa civilă nr. 2515/ 17.02.2014 a Judecătoriei Sector 1 Bucureşti în dosarul nr. 35989/299/2013

De asemenea, în doctrina de specialitate s-a reţinut: „legiuitorul foloseşte denumirea generică de „o cale procesuală specifică", fără a o identifica, ceea ce înseamnă că, dacă prin lege specială se instituie la dispoziţia părţii o cale de atac, fie că ea se numeşte plângere, acţiune în anulare etc., motivele de nelegalitate şi netemeinicie a titlului executoriu pot fi invocate doar prin intermediul acesteia, si nu pe calea contestaţiei la executare.  Or, art. 12 alin. (4) şi art. 14, tocmai asta reglementează, posibilitatea introducerii unei acţiuni de către consumatorul care se consideră prejudiciat de clauzele abuzive cuprinse într-un contract de credit.

Pentru toate considerentele expuse, intimata a solicitat admiterea excepţiei de inadmisibilitate şi, pe cale de consecinţă, respingerea contestaţiei la titlu formulate împotriva contractului de credit ca inadmisibilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (1) - (3) Cod Proc. Civ. coroborate cu dispoziţiile art. 194 lit. d) Cod Proc. Civ., reclamantul are obligaţia de a arăta, sub sancţiunea nulităţii cererii de chemare în judecată, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.

Faţă de aceste împrejurări, a înţeles să invoce excepţia nulităţii capătului de cerere privind constatarea ca abuzive a prevederilor contractului de credit, având în vedere lipsa indicării de către contestatoare a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază această cerere, în ceea ce priveşte vătămarea produsă, considerăm că aceasta este evidentă. Astfel, în lipsa oricăror critici, intimata se află în imposibilitatea de a răspunde acestei cereri, prin formularea unor apărări pertinente.

În acest sens s-a pronunţat şi doctrina de specialitate : „în raport de cele ce preced, dar şi faţă de ansamblul dispoziţiilor art. 200 NCPC, consideră că procedura regularizării este una obligatorie, iar nu facultativă.

Totodată, a subliniat faptul că simpla afirmaţie că respectivul contract ar conţine clauze abuzive, astfel cum afirmă contestatorii, nu este suficientă pentru declararea unor clauze ca fiind abuzive, ci este necesar ca astfel de clauze să îndeplinească anumite condiţii prevăzute expres de Legea 193/2000.

Consideră că, din toate înscrisurile ataşate prezentei rezultă neîndoielnic faptul că toate condiţiile sunt îndeplinite de creanţa pusă în executare silită, după cum rezultă din cele ce urmează: caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei supuse executării silite presupune (i) existenţa neîndoielnică a creanţei ce rezultă din însuşi titlul executoriu, (ii) determinarea obiectului creanţei sau cuprinderea în titlul executoriu a elementelor care permit stabilirea lui şi (iii) ajungerea la scadenţă a obligaţiei sau decăderea din beneficiul termenului de plată.

Astfel, creanţele ce au determinat demararea procedurii de executare silită de către subscrisa au o existenţă neîndoielnică ce poate fi probată prin intermediul Contractului de credit şi a graficelor de rambursare aferente acestuia, documente ce atestă existenţa unor obligaţii pecuniare în sarcina contestatorilor ce izvorăsc din contractul de credit încheiate între părţi.

În ceea ce priveşte suma pentru care a fost demarată executarea silită, aceasta este în cuantum de 70.683,87 EUR (calculată la data de 09.11.2015). Cu privire la sumele datorate de contestatori, intimata a depus situaţia financiară a clientului la data de 09.11.2015.

Că, prin contractele de credit semnate cu subscrisa, contestatorii şi-au asumat obligaţia de a achita toate sumele datorate în temeiul acestora la termenele scadente. Neplata sumelor datorate la termenele agreate a condus la declararea scadenţei anticipate a creditelor şi respectiv la începerea executării silite - creditul a fost declarat scadent anticipat în data de 30.10.2015.

Pentru termenul stabilit de judecătoria Novaci la data de 21.03.2016 , contestatorii au fost citaţi cu menţiunea de a achita taxă de timbru aferentă contestaţiei formulate în cuantum de 636,62 lei.

În şedinţa publică din 21.03.2016 contestatorul .................. a formulat cerere de scutire de la plata taxei de timbru, cerere care nu a fost însoţită de nici un înscris .

Prin sentinţa civilă nr. .................. Judecătoria Novaci a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg Jiu.

În şedinţa publică din 25.04.2016 instanţa a stabilit termen pentru cererea de ajutor public formulată de petent, la data de 16.05.2016 pentru când s-a pus în vedere petentului să depună la dosar declaraţie pe proprie răspundere în sensul dacă a mai beneficiat sau nu de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ să se menţioneze în ce dosar şi sub ce formă, conform art. 14 din OG 51/2008, să se depună dovezi privind veniturile nete obţinute pe ultimele două luni anterioare respectiv ianuarie şi februarie 2016, conform art. 8 din OG 51/2008.

Din oficiu instanţa a făcut verificări  la AJFP Gorj cât şi la Primăria comunei Runcu pentru întocmirea unui un referat.

Prin încheierea din 16.05.2016 instanţa a soluţionat cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul .................. , în sensul respingerii.

De asemenea s-a acordat termen pentru fondul cauzei la data de 30.05.2016 pentru când s-a pus în vedere reclamanţilor să achite în solidar taxa de timbru în cuantum de 50 lei pentru cererea de suspendare sub sancţiunea anulării şi suma de 7659,56 lei cu titlu de cauţiune.

Prin încheierea din 03.06.2016, a fost respinsă cererea de reexaminare împotriva încheierii din 16.05.2016, pronunţată de Judecătoria Tg Jiu în cererea de ajutor public judiciar.

La termenul de judecată din 27.06.2016 s-a depus de către petenţii .................. şi .................. o cerere de eşalonare a taxei de timbru de 600 lei, fără a fi însoţită de vreun înscris justificativ, cerere soluţionată prin încheierea din 28.06.2016, în sensul respingerii.

Cererea de reexaminare împotriva încheierii din 28.06.2016 a fost respinsă, prin încheierea din 01.09.2016, menţinându-se astfel obligaţiile stabilite prin rezoluţia de fixare a primului termen, obligaţii de care petenţii au avut cunoştinţă.

La termenul de judecată din 05.09.2016  instanţa a invocat din oficiu excepţia netimbrării.

Prin sentinţa civilă nr..................., pronunţată de  Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..................., a fost admisă excepţia netimbrării, excepţie invocată din oficiu.

A fost anulată ca netimbrată contestaţia la executare şi cererea de suspendare formulată de petenţii .................. si .................., în contradictoriu cu BEJ .......... şi creditoarea SC BCR SA şi a fost respinsă cererea intimatei privind cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în sarcina contestatorilor s-a stabilit, pentru primul termen de judecată, o taxă de timbru de 636,2 lei pentru contestaţia formulată,  iar ulterior 50 lei pentru cererea de suspendare executare.

Că, potrivit art.10 alin. (1) din OUG nr.80/2013 în materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel: b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei. În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.

În plus , conform art. 33 din OUG nr. 80/2013 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

Mai mult, s-a reţinut că art.197 Cod Procedură Civilă prevede că, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

Având în vedere aceste considerente, ţinând cont de faptul că petenţii nu au timbrat contestaţia formulată şi nici cererea de suspendare, deşi ambele cereri atât de scutire de la plata taxei datorate, cât şi cea de eşalonare, au fost respinse, în plus petentul ..................  a beneficiat de asistenţă juridică, instanţa a admis excepţia netimbrării şi a anulat ca netimbrată contestaţia la executare şi cererea de suspendare formulată de petenţii .................. şi ...................

Referitor la cererea intimatei SC BCR SA privind plata cheltuielilor de judecată, instanţa a respins această solicitare, având în vedere că la dosar au fost depuse două facturi nr. 036/01.03.2016,  în valoare de 3.536,29 lei, şi nr. 0035/18.01.2016 , în valoare de 3.810,41 lei, reprezentând onorariu conform art.4.3 din contractul de asistenţă juridică nr.010731/13.05.2015, facturi care nu fost însoţite de contractul menţionat şi nici de dovada plăţii de către BCR, plată efectuată în baza contractului menţionat în factură.

Ca atare, instanţa a apreciat ca nedovedită această solicitare de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de creditoare şi, potrivit art.453 Cod Procedură Civilă, a respins cererea.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel contestatorii .................. şi .................., criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului şi, pe fondul cauzei, anularea sentinţei apelate şi retrimiterea dosarului la instanţa de fond.

Au susţinut apelanţii că au urmat procedura prevăzută de Legea nr.77/2016, notificând  creditorul şi executorul judecătoresc cu privire la această procedură, astfel că se impunea ca instanţa de fond să suspende judecarea cauzei.

Cu privire la formele de executare silită, s-a arătat că, în dosarul de executare nr. .................. al BEJ  .................., executarea silită este prescrisă, aşa cum prevede art. 705 Cod procedură civilă.

Că, odată cu împlinirea termenului de prescripţie, titlul executoriu şi-a pierdut puterea  executorie, iar  creditoarea  a pierdut  dreptul de a cere  executarea silită.

S-a  mai  susţinut că nu sunt îndeplinite  nici  condiţiile prevăzute de art. 662 C.od procedură civilă, în sensul că nu există o creanţă certă, raportat la contractul de credit nr. .................., și nici o creanţă lichidă, deoarece nu este determinată prin titlul executoriu.

Că, nu s-a  stabilit în mod corect debitul, având în vedere că a fost restituită o parte din creditul contractat şi, mai mult, titlul executoriu conţine clauze  abuzive.

Tribunalul, analizând motivele de apel, prin prisma dispoziţiilor art.476-478 Cod procedură civilă, în raport de probatoriul administrat şi susţinerile părţilor, reţine următoarea stare de fapt:

Contestatorii .................. şi .................. au formulat  contestaţie la executare cu privire la  actele de executare din dosarul nr................... al BEJ .................., invocând mai multe motive de nulitate a actelor de executare, printre care prescripţia dreptului de a solicita  executarea silită, încălcarea dispoziţiilor art.662 Cod procedură civilă, existenţa unor clauze  abuzive.

În vederea soluţionării cauzei s-a stabilit o taxă de timbru în cuantum de 636,2 lei.

Contestatorul .................. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar cu privire la obligaţia de plată a taxei de timbru, cerere respinsă prin încheierea din data de 16.05.2016, definitivă prin încheierea nr.2891/03.06.2016.

Ulterior s-a formulat cerere de eşalonare a taxei de timbru, cerere respinsă prin încheierea din data de 28.06.2016, definitivă prin încheierea nr. 4920/01.09.2016.

La termenul de judecată din data de 05.09.2016, instanţa de fond a constatat că nu s-a  depus la dosar dovada achitării taxei de timbru, iar avocat .................., interpelat cu privire la îndeplinirea acestei obligaţii, a arătat că nu are cunoştinţă.

Faţă de aceste aspecte, instanţa de fond a invocat din oficiu excepţia de netimbrare şi a procedat la anularea contestaţiei ca fiind netimbrată.

Prin cerere de apel se solicită admiterea apelului, anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, iar motivele apelului nu vizează soluţia instanţei de fond, respectiv anularea contestaţiei ca netimbrată, criticile vizând motivele contestaţiei la executare, motive care însă nu au fost analizate, dată fiind excepţia invocată.

Procedând la verificarea legalităţii şi temeiniciei sentinţei pronunţate, tribunalul constată că instanţa de fond a pus în vedere contestatorilor obligaţia de a achita taxa de timbru în cuantum de 636,2 lei, iar aceştia au solicitat acordarea ajutorului public judiciar, cereri care au fost respinse, astfel că nu se poate susţine că obligaţia de plată a fost pusă în vedere  la ultimul termen de judecată şi, astfel, nu s-a dat posibilitatea apelanţilor să-şi îndeplinească obligaţia de plată.

Mai mult, instanţa de fond s-a pronunţat la data de 05.09.2016, după ce au fost soluţionate în mod  definitiv cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutiri şi, respectiv, cererea de eşalonare a  taxei de timbru.

Cum, potrivit art.10 din OUG nr.80/2013, taxa de timbru, în cazul contestațiilor la executare, se stabileşte în raport de valoarea debitului urmărit, iar potrivit art.33 din aceeaşi ordonanță neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul acordat se sancţionează cu anularea cererii, tribunalul reţine că instanţa de fond în mod corect a procedat la invocarea şi admiterea excepţiei de netimbrare.

Doar în condiţiile în care contestatorii îşi îndeplineau obligaţia de plată a taxei de timbru, instanţa de fond putea proceda la soluţionarea cererii de suspendare a judecăţii, în contextul în care au fost invocate dispoziţiile Legii nr.77/2016 şi, respectiv, la verificarea motivelor contestaţiei la executare, întrucât achitarea taxei de timbru vizează legala sesizare a instanţei şi constituie plata serviciului ce urmează a fi prestat de aceasta, ori numai o instanţă legal sesizată poate proceda la judecarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată.

Pentru aceste  considerente, apelul va fi respins ca nefondat.

În ceea ce privește cererea intimatei  SC BCR SA de acordare a cheltuielilor de judecată, tribunalul reține că înscrisurile depuse la dosar în dovedire  sunt emise la data de  18.1.2016,  1.3.2016, respectiv înainte de soluționarea cauzei la  instanța de fond, deci se referă la cheltuielile de judecată efectuate la această instanță, cerere pe care instanța de fond s-a pronunțat în sensul respingerii, iar modul de soluționare nu a fost criticat.

Referitor la înscrisul  emis în data de 14.11.2016 tribunalul reține că acesta a fost emis după declararea căii de atac și se referă al dosarul nr. .................., însă în  cuprinsul extrasului din data de 23.11.2016 nu se face nicio mențiune cu privire la virarea sumei de 2978,26 lei, menționată în factura din data de 14.11.2016, pentru a se verifica dacă suma a fost plătită de intimata BCR.

Pentru aceste considerente, cererea va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanţii contestatori .................., domiciliat în comuna Runcu, sat Dobriţa, judeţul Gorj si .................. domiciliata în Tg-Jiu, ..........., judeţul Gorj, împotriva sentinţei civile nr..................., pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..................., în contradictoriu cu intimaţii SC BCR SA, prin reprezentant Coface România Credit Menagement Services, cu sediul procesual ales la SCA „ Bulboacă şi Asociaţii”,  cu sediul procesual ales în Bucureşti, strada Dumbrava Roşie, nr. 10, sector 2, Cod poştal 020463 şi Biroul Executorului Judecătoresc .................., cu sediul în ..............., ca nefondat.

Respinge cererea intimatei privind plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică  azi, 08.09.2017, la Tribunalul Gorj.

Președinte, Judecător,

.................. ..................

Grefier,

 L I C

Red. Jud.O.P./tehn.E.C.

Jud. fond A.M. Ret 18 Septembrie 2017/5 ex.

Domenii speta

Spete similare