Grăniţuire

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2017:051.001801

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.............Civil - grăniţuire

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr.1801

Şedinţa publică de la 08 Noiembrie 2017

Completul compus din:

Preşedinte .........

Judecător .............

Grefier ...............

Pe rol se află judecarea apelului civile declarat de apelantul reclamant ........... împotriva sentinţei civile nr............ pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr............. şi în contradictoriu cu intimata pârâtă ............

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns intimata pârâtă ........... personal şi asistată de avocat ..........., lipsă fiind apelantul reclamant ............

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că la data de 03.11.2017, apelantul reclamant ........... a depus la dosar chitanţa nr.3117/02.11.2017 emisă de Primăria Bumbeşti Piţic pentru suma de 50 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru.

Avocat ..........., pentru intimata pârâtă ..........., precizează că nu solicită administrarea altor probatorii şi depune la dosar notă de cheltuieli şi un bilet de transport în valoare de 10 lei.

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul asupra apelului.

Avocat ..........., pentru intimata pârâtă ..........., a solicitat respingerea apelului, menţinerea sentinţei apelate, cu acordarea cheltuielile de judecată  efectuate în  apel. Referitor la criticile din motivele de apel, arată că prin decizia de casare nu s-a dispus ca expertul să efectueze o nouă deplasare în teren, iar prin răspunsul la obiecţiunile încuviinate de instanţă, expertul a menţionat linia de hotar pe aliniamentul gardului deja existent, menţionându-se că pârâta intimată nu ocupă din terenul reclamantului. Referitor la cheltuielile de judecată, a precizat că nu a atacat sentinţa mizând pe faptul că reclamantul va observa că nu are dreptate şi nu va mai ataca soluţia, urmând să procedeze la definitivarea sentinţei, însă a apreciat că pârâta nu trebuia să fie obligată la plata vreunei sume de bani. Arată că pârâta a fost de acord pe tot parcursul judecăţii să se stabilească grăniţuirea astfel încât să nu-i fie încălcat dreptul de proprietate, deşi exista un gard construit de tatăl reclamantului de mai mult de 30 de ani. A solicitat şi respingerea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci la data de 09.10.2015, sub numărul ........... reclamantul ..........., în contradictoriu cu pârâta ..........., a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile părţilor, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, în fapt este proprietarul terenului situat în comuna Bumbeşti Piţic, sat Poienari, judeţul Gorj, în suprafaţă de 7391 mp din acte, respectiv 7431 mp din măsurători, situat în tarlaua 4, parcelele 231-232-233-235-236 cu vecinii: N- ........... (moştenitor pârât ...........), S- ........... şi ..........., E -..........., V drum Sătesc, teren intabulat în cartea funciară nr.35059 a localităţii Bumbeşti Piţic.

A arătat că a dobândit terenul respectiv prin actul de donaţie nr............ încheiat de Biroul Notarului Public „...........”, iar între terenul său şi terenul pârâtei nu există o linie de hotar fixată prin semne externe şi vizibile.

Faţă de probele ce vor fi administrate în cauză, solicită să se stabilească linia de hotar care desparte cele două proprietăţi, urmând ca împreună cu pârâta să fie suportate cheltuielile de judecată.

În drept, invocă dispoziţiile art.560 Cod civil.

Alăturat a depus în copie certificată pentru conformitate cu originalul: contractul de donaţie autentificat sub nr............ de către Biroul Noatrului Public ...............,  memoriu tehnic verificat şi recepţionat de Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, schiţa terenului în litigiu.

În completare, reclamantul a ataşat ulterior chitanţa privind taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, fila 13 dosar.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare, arătând că este de acord cu grăniţuirea proprietăţilor, însă în aşa fel încât să nu-i fie afectată proprietatea, mai ales că, între proprietăţile părţilor există în prezent un gard despărţitor şi totodată solicită să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată, cea mai mare parte a gardului ce desparte proprietăţile este edificat chiar de către vânzătorul reclamantului, respectiv tatăl său, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Invocă dispoziţiile art.254 Cod procedură civilă, solicitând decăderea reclamantului din dreptul de a mai propune probe, întrucât probele nu au fost propuse astfel cum prevăd dispoziţiile art.254 CPC.

Mai arată că, în anul 2011, prin sentinţa civilă nr.878 din 25/05/2011 a dobândit un teren în suprafaţă de 5656 mp din care un teren de 1936 mp intravilan păşuni, situat în tarlaua 4, parcela 236/6 cu vecinii: N  rest proprietate teren vânzător, S- ........... şi ..........., V  ..................., un teren în suprafaţă de 3720 mp extravilan, păşuni, situat în T 20, parcela 9, cu vecinii: N  Dc 743, S  rest proprietate vânzător, E  ..........., V  ..........., teren ce se află în continuarea terenului intravilan descris mai sus.

A precizat că deşi a dobândit terenul abia în anul 2011 în urma unei acţiuni în constatarea vânzării întrucât încheiase un înscris sub semnătură privată după ce vânzătoarea sa dobândise titlu de proprietate nr.1342688, chitanţa a fost încheiată la data de 15/10/2002 imediat după ce fusese emis titlul de proprietate pentru teren însă în realitate deja stăpânea terenul întrucât exista înţelegere între ei cu privire la dobândirea terenului imediat după anul 1990, astfel că terenul îl stăpâneşte de aproximativ 20 de ani.

A arătat că niciodată nu au existat neînţelegeri între ea şi reclamant sau vânzătorul său cu privire la linia de hotar ce desparte terenurile.

Cu privire la susţinerea reclamantului cum că, între cele două proprietăţi nu există o linie de hotar fixă prin semne externe vizibile, menţionează că afirmaţia acestuia nu este susţinută de realitatea din teren, astfel că, gardul ce pleacă de la drum este făcut de peste 30 de ani de către vânzătorul său (tatăl său),  şi de familia acestuia, gard ce este făcut din plasă de sârmă şi ţine până în zona casei, cât ţine casa reclamantului în spatele acesteia se află o polată zidită, iar zidul acesteia se află în continuarea gardului de sârmă deschis mai sus, construcţie de asemenea foarte veche făcută de familia reclamantului.

După zona casei există un gard de sârmă pe ştompi de lemn în continuarea gardului existent făcut de aproximativ 12-13 ani pe vechiul amplasament şi respectând linia de hotar, gard care ţine până în Pârâul Măliniş, iar din pârâu în continuare este făcut pe aceiaşi linie cu aceeaşi ocazie tot gard de plasă de sârmă pe ştompi de lemn.

Acest ultim gard descris este făcut de el pe cheltuiala sa, iar la momentul edificării acestui gard s-au aflat şi membrii familiei reclamantului care au indicat exact pe unde trebuie edificat gardul.

În dovedirea susţinerilor sale, pârâta solicită încuviinţarea probei cu interogatoriul reclamantului şi proba testimonială cu martorii ..........., ........... şi ............

În drept, invocă dispoziţiile art.205-208 Cod procedură civilă, 451 Cod procedură civilă, art.560 Cod civil, art.254 Cod procedură civilă.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul solicită a se avea în vedere faptul că pârâta este de acord cu grăniţuirea, arătând că cererea formulată nu este una în revendicare, ci grăniţuire, între părţi există un gard deteriorat, motiv ce generează neînţelegeri.

Mai arată că nu contestă titlul de proprietate al pârâtei şi nici faptul că-l stăpâneşte de 20 de ani, iar gardul deteriorat a fost refăcut în urmă cu circa 10 zile, după primirea comunicării de către instanţă a cererii de chemare în judecată, iar gardul iniţial a fost făcut cu scandal între rudele sale şi pârâtă, reclamantul fiind plecat din ţară în acea perioadă.

Cu privire la cheltuielile pentru grăniţuire, potrivit art. 560 Cod civil, precizează că, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire, prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

În drept, invocă art.201(2) Cod procedură civilă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 18/01/2016, a fost încuviinţată pentru reclamant proba cu expertiză topografică, în dovedirea cererii formulate, fiind stabilite următoarele obiective în raport de actele şi lucrările existente la dosar, să se stabilească: dacă părţile au proprietăţi vecine situate pe raza comunei Bumbeşti Piţic, sat Poienari, judeţul Gorj; în caz afirmativ, să se stabilească dacă pârâta respectă sau nu linia de hotar; în cazul în care se constată că aceasta nu este respectată, să se procedeze la stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţi, fiind desemnat expert tehnic judiciar, prin tragere la sorţi, pe ..........., onorariu provizoriu în cuantum de 800 lei în sarcina reclamantului.

Prin aceeaşi încheiere de şedinţă a fost încuviinţată proba cu înscrisuri şi proba cu martorii ..........., domiciliat în comuna Bumbeşti Piţic, sat Poenari, judeţul Gorj, ..........., domiciliat în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj şi ........... domiciliat în comuna Polovragi, judeţul Gorj, la solicitarea pârâtei.

În şedinţa publică din data de 08/02/2016 s-a luat interogatoriu scris reclamantului la cererea pârâtei, interogatoriu, care după consemnare, citire şi semnare, s-a ataşat la dosarul cauzei, fiind audiaţi şi martorii propuşi de pârât ale căror depoziţii de asemenea s-au ataşat la dosar după citire şi semnare.

Raportul de expertiză întocmit în cauză a fost depus prin serviciul registratură al instanţei la data de 08/04/2016, filele 56-63.

Prin sentinţa civilă nr............, pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr............, a fost admisă acţiunea civilă în grăniţuire, formulată de reclamantul ..........., împotriva pârâtei ..........., domiciliată în comuna Polovragi, sat Polovragi, judeţul Gorj.

S-a stabilit linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, pe terenul punctelor 2, 3, 4, 5, 6, 7,8,9,10,11 şi 12, conform expertizei efectuate în cauză întocmită de expert tehnic ............  A fost respins capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe de judecată la data de 09/10/2015, sub numărul ........... reclamantul ........... a chemat în judecată pe pârâta ..........., solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile părţilor, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Grăniţuirea, reprezentând o operaţiune de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre două proprietăţi vecine, este admisibilă chiar dacă între proprietăţi ar exista astfel de semne, ori de câte ori acestea nu au fost stabilite prin hotărâre judecătorească sau prin înţelegerea părţilor.

Astfel, în situaţia în care părţile nu ajung la un acord, prin deschiderea unei acţiuni în grăniţuire se urmăreşte determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăţi şi stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul.

Această acţiune îşi găseşte raţiunea atât în cazul inexistenţei unei delimitări între proprietăţi, cât şi în situaţia în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească şi sunt contestate de către părţi.

De obicei, grăniţuirea are loc pe cale amiabilă, prin aceasta urmărindu-se delimitarea proprietăţilor învecinate prin semne exterioare şi vizibile, fiind o simplă operaţiune materială realizată prin acordul părţilor, dar grăniţuirea nu trebuie confundată cu acţiunea în grăniţuire, care are un caracter imobiliar şi este imprescriptibilă.

Acţiunea în grăniţuire poate fi exercitată de către proprietar, de către un uzufructuar, un superficiar sau chiar şi de către posesor, altfel spus, cu ocazia acţiunii în grăniţuire, reclamantul, cel care pretinde o parte determinată din terenul limitrof susţinând că vecinul ar deţine-o fără drept, trebuie să-şi justifice proprietatea numai  prin prezumţia legală de posesiune, în schimb, în materie de revendicare, reclamantul trebuie să-şi stabilească dreptul său de proprietate asupra porţiunii de teren revendicat.

S-a reţinut că, din cuprinsul actelor, rezultă că reclamantul a dobândit conform contractului de donaţie autentificat sub nr............ de către Biroul Notarului Public ..........., terenul ce se învecinează cu terenul pârâtei, care la rândul său  a dobândit terenul în baza sentinţei civile nr.878 din 25/05/2011, pronunţată de Judecătoria Novaci, judeţul Gorj,  în dosarul nr.............

S-a constatat că părţile au terenuri vecine pe raza satului Poienari, comuna Bumbeşti-Piţic, Judeţul Gorj, aspect ce rezultă din concluziile expertizei efectuate în cauză, pârâta respectând linia de hotar dintre proprietatea sa şi a reclamantului, respectiv limita stabilită pe aliniamentul gardului existent, respectiv punctele 2,3,4,5,6,7,8,9,10,11 şi 12.

De asemenea şi martorii audiaţi în cauză, au arătat că părţile au terenuri vecine pe raza satului Poienari, comuna Bumbeşti-Piţic, Judeţul Gorj.

Prin urmare, acţiunea în grăniţuire este admisibilă şi are obiect, chiar dacă din concluziile raportului de expertiză efectuat a rezultat că linia de mejdină este pe aliniamentul gardului existent.

În concluzie, faţă de probele existente la dosar şi concluziile expertizei efectuate, s-a  apreciat a fi întemeiată acţiunea promovată de reclamant, dispunându-se admiterea acesteia şi stabilirea linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, pe terenul punctelor 2,3,4,5,6,7,8,9,10,11 şi 12 conform expertizei efectuate în cauză întocmită de expert tehnic ............

A fost respins capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, motivat de faptul că expertiza efectuată în cauză a concluzionat faptul că pârâta respectă linia de hotar dintre proprietăţi, limită stabilită pe aliniamentul gardului existent, astfel că, nu s-a reţinut o culpă procesuală în sarcina acesteia, în sensul art.453 Cod procedură civilă, atâta timp cât din probele administrate rezultă că pârâta respectă linia de hotar dintre proprietăţi.

Împotriva sentinţei a declarat apel, reclamantul ..........., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

S-a susţinut că instanţa de fond  a omologat un raport de expertiză întocmit în cauză, însă nu a avut în vedere obiecţiunile pe care le-a formulat cu privire la cele concluzionate în cuprinsul acestuia, în practicaua sentinţei nefiind menţionată cererea sa cu privire la încuviinţarea obiecţiunilor şi dacă această cerere a fost admisă sau respinsă de instanţă.

A precizat că linia de hotar a fost greşit stabilită, nefiind avute în vedere lăţimile terenului proprietatea sa şi nici vecinătăţile actuale .

Împotriva sentinţei şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 6.6.2016, a declarat apel şi pârâta ..........., solicitând schimbarea sentinţei şi a încheierii în sensul stabilirii liniei de hotar pe aliniamentul ce rezultă din raportul de expertiză.

S-a susținut că linia de hotar ce rezultă din raportul de expertiză este pe aliniamentul 2,3,4,51,5,6,7,8,9,10,11 şi 12, iar instanţa de fond a omologat acest raport, însă în cuprinsul dispozitivului s-a omis a se trece punctul 51.

A arătat că s-a încercat îndreptarea erorii materiale, iar prin încheierea nr.158/6.06.2015 s-a admis cererea, însă s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul 2,3,4,51,6,7,8,9,10,11 şi 12.

În drept, a invocat dispoziţiile art.480 alin.2 Cod procedură civilă.

Apelantul reclamant ........... a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilității apelului declarat de apelanta pârâtă, arătând că stabilirea liniei de hotar pe amplasamentul propus de expert, cu omisiunea punctul 5 sau 51, nu constituie motiv de apel, partea având posibilitatea să solicite lămurirea sau completarea dispozitivului sentinței sau a încheierii.

Pe fond, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

La data de 4.07.2016 apelanta pârâtă ........... a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelantul reclamant ..........., prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinței instanţei de fond.

S-a susținut că reclamantul deţine suprafaţa de 7642 mp, cu 211 mp mai mult decât suprafaţa la care este  îndreptăţit, iar aliniamentul gardului ce desparte proprietățile învecinate a fost edificat chiar de către tatăl reclamantului şi nu a fost modificat de peste 30 de ani, aspect ce rezultă din probatoriul administrat.

Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr............ a admis apelurile declarate de apelantul reclamant ..........., domiciliat în comuna Bumbeşti Piţic, sat Poienari, judeţul Gorj, împotriva sentinţei civile nr. ..........., pronunţată de Judecătoria  Novaci în dosarul  nr............ şi de apelanta pârâtă ..........., domiciliată în comuna Polovragi, sat Polovragi, judeţul Gorj, împotriva sentinţei civile nr............ şi a încheierii nr............, pronunţate de Judecătoria Novaci în dosarul nr............, a anulat sentinţa şi încheierea de îndreptare a erorii materiale şi a trimis cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe.

În rejudecare, dosarul nr............ a fost înregistrat, la Judecătoria Novaci, la data de 11.11.2016,

În şedinţa publică din data de 25.01.2017, instanţa a pus în discuţie obiecţiunile formulate de reclamantul ..........., la raportul de expertiză întocmit de către expertul ........... şi a dispus revenirea cu adresă către acest expert pentru a răspunde obiecţiunilor ataşate în copie.

Răspunsul la obiecţiuni a fost depus la dosar la data de 15.03.2017.

Reclamantul, prin notele de şedinţă depuse la dosar a formulat obiecţiuni la răspunsul expertului, obiecţiuni ce au fost încuviinţate de instanţă, dispunându-se revenirea cu adresă la expert cu menţiunea de a preciza dacă s-a prezentat sau nu la faţa locului pentru efectuarea măsurătorilor în vederea întocmirii lucrării de expertiză şi să precizeze dacă gardul dintre proprietăţile părţilor este sau nu modificat.

La data de 25 aprilie s-a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanţei răspunsul s-a depus la dosar de către expert ..........., răspunsul solicitat.

Prin sentinţa civilă nr............ pronunţată de Judecătoria Novaci a fost admisă acţiunea civilă formulată de reclamantul ..........., domiciliat în comuna Bumbeşti Piţic, sat Poienari, judeţul Gorj, în contradictoriu cu pârâta  ..........., domiciliată în comuna Polovragi, sat Polovragi, judeţul Gorj, a fost stabilită linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, pe aliniamentul punctelor 2-3-4-51,-5-6-7-8-9-10-11-12–limită stabilită pe aliniamentul gardului existent, conform raportului de expertiză întocmit în cauză. A fost admisă în parte cererea privind cheltuielile de judecată. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 200 lei, cu titlul de  cheltuieli de judecată.

 Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile părţilor ........... şi ............

Potrivit dispoziţiilor art.560 Cod civil proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând în mod egal cheltuielile ocazionate de aceasta, iar conform art.561 Cod civil orice proprietar poate să-şi îngrădească proprietatea, suportând în condiţiile legii cheltuielile ocazionate. Cele două dispoziţii legale enunţate anterior sunt o completare a dispoziţiilor art.556 Cod civil care instituie dreptul proprietarului de a-şi exercita atributele dreptului de proprietate în limitele materiale ale obiectului său, iar acestea sunt reprezentate de limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate cu îngrădirile stabilite de lege.

În dovedirea dreptului de proprietate pentru terenul cu privire la care se solicită stabilirea liniei de hotar, reclamantul a invocat contractul de donaţie autentificat sub nr............ de către Biroul Notarului Public ..........., iar pârâta a invocat sentinţa civilă nr............, pronunţată de Judecătoria Novaci, judeţul Gorj în dosarul nr.............

Grăniţuirea reprezintă o operaţiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăţi vecine, ce aparţin unor titulari diferiţi, dacă între aceştia nu există conflict, ea este o simplă operaţiune materială realizată prin acordul părţilor. În caz de conflict însă, prin acţiunea în grăniţuire se urmăreşte determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăţi şi stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul.

 Deşi asemenea art.584 Cod civil de la 1865  şi textul art.560 Cod civil se referă doar la „proprietari", în literatura juridică ( revista„ Dreptul” nr. 6/1991) s-a exprimat un punct de vedere care tratează în plan ideologic o clarificare a admisibilităţii acţiunii în grăniţuire şi atunci când nu se pune în discuţie trasarea pentru prima dată a unei limite, arătându-se judicios că şi în cazul în care există un hotar între proprietăţile limitrofe, dar nu se face dovada că semnele vizibile existente pe teren au fost aşezate în virtutea unei convenţii a părţilor sau în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, acţiunea în grăniţuire este pe deplin admisibilă, pentru că vizează modalitatea originară în care această limită a fost trasată.

Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, s-a constatat că terenul reclamantului este delimitat de punctele 1-2-3-4-51–5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-1, situat în Tarlaua 4, Parcelele 231, 232, 233, 235, 236 aşa cum rezultă din Contractul de donaţie nr.2266/30.06.2015 iar imobilul este intabulat în Cartea Funciară nr.35059 având număr cadastral 35059. S-a reţinut că suprafaţa măsurată din act şi documentaţia cadastrală este de 7431 mp delimitată de punctele 1-2-3-4-51-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-1, având dimensiunile şi vecinătăţile din această schiţă, iar diferenţa de suprafaţă se datorează preciziilor de măsurare în funcţie de aparatura folosită şi datorită  faptului că limita de Nord determinată în documentaţia cadastrală, marcată punctat pe schiţă, nu respectă întocmai linia gardului existent între punctele 1-2-3-4-51-5-6-7-8-9-10-11-12, având în vedere densitatea punctelor măsurate la expertiză şi aparatura folosită, neputându-se trage concluzia că aliniamentul gardului a fost modificat.

Totodată s-a constatat că terenul pârâtei, delimitat de punctele 2-21-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-12-11-10-9-8-7-6-51-5-4-3-2, este situat în tarlaua 4, Parcela 236/6 intravilan şi Tarlaua 20, Parcela 9 extravilan, având suprafaţa de 5354 din care 1592 mp intravilan păşune, tarlaua 4, Parcela 236/6 şi 3762 mp extravilan păşune, tarlaua 20, Parcela 9, având la bază TP nr. 1342688/12.10.2002 şi procesul verbal de punere în posesie din 25.09.2002, cu schiţa aferentă, obţinut în baza sentinţei sc.nr. ............

Având în vedere ansamblul probelor administrate în cauză (martori, expertiză), instanţa constată vecinătatea terenurilor deţinute de părţi, pe raza satului Poienari, comuna Bumbeşti Piţic, judeţul Gorj, identificate în schiţa 1, că nu există suprapunere, iar între terenul reclamantului şi al pârâtei există gard despărţitor, individualizat de pct. 2-3-4-51 – 5 – 6-7-8-9-10-11-12, din plasa de sârmă şi stâlpi lemn, care delimitează terenurile pe toată lungimea acestora, în dreptul casei pârâtei, între pct-4-5 existând un zid de piatră.

De asemenea,  s-a constatat că terenurile se prezintă sub formă de curele şi respectă planul cadastral (parcelar) şi actele de proprietate ale părţilor, cu precizarea că terenul pârâtei situat în intravilan, T.4, P.236/6 nu respectă dimensiunea de 22 m (lăţime), imobil împrejmuit, astfel că, fiind îndeplinite condiţiile legale privind grăniţuirea, instanţa, va stabili linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, pe aliniamentul  punctelor 2-3-4-51,-5-6-7-8- 9-10-11-12 – limită stabilită pe aliniamentul gardului existent, conform raportului de expertiză întocmit în cauză.

Cu privire la cheltuielile de judecată instanţa de fond a reținut că potrivit art.453 alin.1 Cod procedură civilă partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat procesul să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, la baza obligaţiei de restituire stând tocmai culpa procesuală a părţii care a pierdut procesul.

Cum în cauză, atât reclamanta cât şi pârâta au solicitat cheltuieli de judecată şi au depus înscrisuri în susţinerea cererilor astfel formulate, şi totodată că a fost admisă acţiunea reclamantei, având în vedere şi dispoziţiile art.453 alin.1 Cod procedură civilă, ţinând cont şi de faptul că dat fiind specificul acţiunii de grăniţuire aceasta profită  ambelor părţi, instanţa de fond a admis în parte cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată, și a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 200 lei, cu titlul de  cheltuieli de judecată, reprezentând jumătate din suma de 400 lei achitată de reclamantă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul ........... solicitând admiterea apelului, casarea sentinţe, iar fond să se dispună stabilirea liniei de hotar care să cuprindă lăţimile conform actelor din dosar, precum și stabilirea corectă a cheltuielilor de judecată.

 În motivare, a apreciat că la rejudecare, instanța de fond, nu a luat în calcul „îndrumările" Tribunalului Gorj dispuse în apel, în primul ciclu de judecata, respectiv, răspunsul concret al expertului la obiectivele sau obiecțiunile la raportul de expertiză, susținând că expertul nu s-a deplasat în teren să măsoare lăţimile terenului său, conform actelor depuse la dosar.

A precizat că a sesizat instanţa de fond, atât în primul ciclu de judecată, cat şi în al doilea, referitor la constatarea greşită a expertului, în sensul că acel gard a fost unul vechi, gardul fiind făcut de către pârâtă pe un alt amplasament decât cel vechi.

A susţinut că, la rejudecare, instanţa de fond nu a avut în vedere obiectiunile pe care apelantul le-a formulat, nefăcând vorbire în motivarea sentinţei de faptul că expertul nu a răspuns la ele, bazându-se tot pe motivarea din primul ciclu de judecată.

A apreciat că instanţa de judecată nu şi-a motivat hotărârea în fapt şi drept.

A susţinut că expertul nu a respectat dimensiunile (latimi, lungimi) din titlul de proprietate şi din cadastru, mulţumindu-se să măsoare terenul între garduri, iar pentru a iesi suprafaţa totală din titlu, s-a extins cu o suprafaţă, în adâncimea terenului, unde nu există gard.

Referitor la cheltuielile de judecată a arătat că instanţa i-a acordat suma de 200 lei, neţinând cont de onorariul expertului de 800 lei, taxa de timbru de 100 lei, nerespectându-se dispoziţiile art.453 alin.l Cod procedură civilă.

Fata de cele menţionate mai sus solicit admiterea apelului, casarea sentinţei, si pe fond saÎn drept au fost invocate dispoziţiile art. 466 Cod procedură civilă.

 Intimata ........... a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă, respingerea apelului declarat de reclamant şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei atacate.

În baza art. 453 Cod procedură civilă a solicitat obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la prima critică formulată de recurentul reclamant prin cererea de apel în sensul că prima instanţă nu ar fi respectat „îndrumările" din decizia de casare din primul ciclu de judecată, în sensul că expertul nu a mai făcut o deplasare în teren pentru a răspunde la obiecţiunile formulate, a susţinut că prima instanţă de apel nu a dat o astfel de îndrumare, iar prin răspunsul formulat, expertul a explicat ca nu mai este necesară o noua deplasare în teren pentru a răspunde la obiecţiunile încuviinţate.

A precizat că instanţa superioară nu a dat îndrumări în sensul admiterii obiecţiunilor, în sensul de a se răspunde de către expert într-un anumit fel sau să se efectueze de către expert o nouă deplasare în teren, prima instanţa doar constatând că nu fuseseră puse în discuţie obiecţiunile şi a casat prima hotărâre doar pentru a se pune în discuţie acele obiecţiuni.

A apreciat intimata că acele obiecţiuni nu aveau  un astfel de caracter, ci erau noi obiective sau chiar apărări de fond, astfel că nu ar mai fi trebuit să fie admise, însă chiar şi aşa expertul prin răspunsurile ulterioare a fost foarte ferm şi clar, răspunzând în detaliu la toate întrebările.

Referitor la cea de-a doua critică din cererea de apel, a apreciat că reprezintă o afirmaţie a reclamantului, nesusţinută de niciuna din probele de la dosar, chiar contrazisă de probele ce au fost administrate în cauza, afirmaţia expertului fiind coroborată cu martorii audiaţi şi chiar cu răspunsurile date de reclamant prin interogatoriul luat de prima instanţă.

Cu privire la a treia critică, a arătat că instanţa superioară, prin decizia de casare nu a dat vreo îndrumare în sensul admiterii acelor obiecţiuni şi, deşi au fost admise chiar şi prin răspunsurile ulterioare, expertul a menţinut primele concluzii expuse, explicând mai ferm şi argumentând întru totul aceste ultime răspunsuri.

A susţinut că este neîntemeiată şi critica privind nemotivarea hotărârii.

 A considerat că următoarea critică reprezintă, de asemenea o apărare de fond, o apărare ce nu are niciun suport (expertul nu a respectat dimensiunile terenurilor), observându-se clar argumentaţia expertului, raportul de expertiză ce se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi şi cu răspunsurile date de reclamant la interogatoriul în primul ciclu procesual.

A precizat intimata că proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie a concluzionat că, în prezent, reclamantul deţine o suprafaţă mai mare decât cea din acte, de asemenea a arătat expertul ca nu se poate trage concluzia că aliniamentul gardului a fost modificat.

Susţine că se arată totodată, că între cele două terenuri nu există suprapunere, iar in prezent între terenuri exista gard despărţitor pe toata lungimea.

Precizează că expertul a arătat că terenurile se prezintă sub formă de curele, că pârâta respectă linia de hotar dintre proprietatea sa şi a reclamantului şi că limita stabilită se află pe aliniamentul gardului existent, respectiv 2-3-4-5'-5-6-7-8-9-10-l 1-12.

A menţionat că şi prin răspunsul la obiectiunile încuviinţate de catre instanţa de judecată, expertul şi-a menţinut punctul de vedere exprimat iniţial, arătând clar că linia de hotar este pe aliniamentul gardului existent, că la identificare s-a folosit aparatură de înaltă precizie şi ca suprafaţa de teren a reclamantului nu este diminuată.

Referitor la critica recurentului cu privire la cheltuielile de judecată, a arătat că, deşi intimata a fost obligată la 200 lei cheltuieli de judecată, nu a mai atacat sentinţa cu apel mizând pe faptul că reclamantul a observat că nu are dreptate şi că nu va mai ataca soluţia,  intimata putând să facă hotărârea definitivă, mai repede, deşi aceasta consideră că nu trebuia să fie obligată la vreo sumă de bani.

Intimata a  precizat, că de la început a fost acord cu grăniţuirea proprietăţilor părţilor,  astfel încât să nu îi fie afectată proprietatea sa, mai ales ca între părţi există deja gard despărţitor.

 A menţionat intimata că a solicitat să nu fie obligată la cheltuieli de judecată întrucât nu este culpa sa cu privire la această acţiune, cea mai mare parte a gardului ce desparte cele două proprietăţi fiind edificat chiar de autorul reclamantului, respectiv tatăl său şi are o vechime de peste 30 de ani, aspect recunoscut chiar de recurentul reclamant la interogatoriu.

 A apreciat că este evident că proprietăţile părţilor erau deja despărţite prin gard şi de asemenea, expertul a arătat clar ca actualul aliniament al gardului existent reprezintă linia de hotar, astfel că deşi nu a avut vreo culpă dat fiind că nu a criticat hotărârea în privinţa sumei de 200 lei la care a fost obligat, a apreciat că această sumă este mai mult decât suficientă pentru reclamant.

În drept, a invocat dispoziţiile art.205, 453, 480 alin.1 Cod procedură civilă.

Analizând apelul declarat în cauză, tribunalul constată că nu este fondat pentru considerentele care succed.

Reanalizând probele administrate în cauză, apelantul nesolicitând alte probe prin cererea de apel, instanța constată că părțile sunt proprietari vecini, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar și că, în urma neînțelegerii cu privire la stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile lor, au solicitat intervenția instanței de judecată, conform art. 560 Cod civil.

Astfel, reclamantul apelant ........... își dovedește dreptul subiectiv de proprietate cu contractul de donaţie autentificat sub nr............ de către Biroul Notarului Public ..........., iar pârâta cu sentinţa civilă nr............, pronunţată de Judecătoria Novaci, judeţul Gorj în dosarul nr.............

Din coroborarea declarațiilor de martori, cu susținerile părților și cu raportul de expertiză topografică, instanța de apel reține că s-a probat vecinătatea terenurilor deţinute de părţi, situate pe raza satului Poienari, comuna Bumbeşti Piţic, judeţul Gorj, identificate în schiţa anexă 1.

Din măsurătorile expertului topograf rezultă că nu există suprapunere între aceste terenuri, limita comună fiind marcată de un gard despărţitor anterior edificat, individualizat de pct.2-3-4-51-5-6-7-8-9-10-11-12, construit din plasa de sârmă şi stâlpi de lemn, care delimitează terenurile pe toată lungimea acestora, în dreptul casei pârâtei, între pct 4-5 existând un zid de piatră.

Expertul a individualizat terenurile învecinate ale părților ca fiind sub formă de curele, constatând din măsurătorile realizate că respectă planul cadastral(parcelar) şi actele de proprietate ale părţilor, cu precizarea că terenul pârâtei situat în intravilan, T.4, P.236/6 nu respectă dimensiunea de 22 m (lăţime), imobil împrejmuit, însă nu rezultă o suprapunere de terenuri.

Astfel, instanța de apel constată din proba cu expertiză că terenul reclamantului este delimitat de punctele 1-2-3-4-51–5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-1, situat în tarlaua 4, parcelele 231, 232, 233, 235, 236 conform contractului de donaţie nr. 2266/ 30.06.2015, iar imobilul este intabulat în Cartea Funciară nr.35059, având număr cadastral 35059. Se mai reţine din același raport de expertiză că suprafaţa măsurată din act şi documentaţia cadastrală este de 7431 mp delimitată de punctele 1-2-3-4-51-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-1, având dimensiunile şi vecinătăţile din această schiţă, iar diferenţa de suprafaţă se datorează preciziilor de măsurare în funcţie de aparatura folosită şi datorită  faptului că limita de Nord determinată în documentaţia cadastrală, marcată punctat pe schiţă, nu respectă întocmai linia gardului existent între punctele 1-2-3-4-51-5-6-7-8-9-10-11-12, având în vedere densitatea punctelor măsurate la expertiză şi aparatura folosită, neputându-se trage concluzia că aliniamentul gardului a fost modificat.

În ce privește terenul pârâtei, acesta este delimitat de punctele 2-21-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-12-11-10-9-8-7-6-51-5-4-3-2, este situat în tarlaua 4, parcela 236/6 intravilan şi tarlaua 20, parcela 9 extravilan, având suprafaţa de 5354 din care 1592 mp intravilan păşune, tarlaua 4, parcela 236/6 şi 3762 mp extravilan păşune, tarlaua 20, parcela 9, având la bază TP nr. 1342688/12.10.2002 şi procesul verbal de punere în posesie din 25.09.2002, cu schiţa aferentă, obţinute în temeiul sentinţei sc.nr. ............

Din raportul de expertiză mai sus evocat și declarațiile martorilor, instanța de apel constată că gardul despărțitor dintre proprietățile părților a fost edificat anterior litigiului de față, că părțile nu și-au contestat dreptul de proprietate, respectiv că amplasamentul acestui gard nu a fost modificat de către pârâtă.

În același timp, din măsurătorile cu aparatură de precizie a rezultat un plus de suprafață pentru reclamantul apelant, respectiv că pârâta nu ocupă din terenul reclamantului.

Cum grăniţuirea reprezintă o operaţiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăţi vecine, ce aparţin unor titulari diferiţi, iar dacă între aceştia nu există conflict, ea este o simplă operaţiune materială realizată prin acordul părţilor, în cazul dedus judecății însă, prin acţiunea în grăniţuire se urmăreşte determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitei dintre proprietăţi.

Ținând seamă de prevederile art. 560 Cod civil, mai sus dezvoltate, instanța de apel, constată că părțile sunt proprietari vecini, că limita dintre terenurile învecinate este constituită de aliniamentul gardului deja existent, că nu se încalcă dreptul de proprietate al celuilalt, respectiv că, pe baza probelor administrate, prima instanță a stabilit temeinic și legal hotarul dintre proprietăți ca fiind aliniamentul propus în raportul de expertiză.

În ceea ce privește aplicarea art. 453 Cod procedură civilă, critica apelantului este întemeiată în raport de înscrisurile de la dosar, care dovedesc, conform art. 452 Cod procedură civilă, cheltuielile făcute de părți, precum și de dispozițiile legale în materia grănițuirii, și anume art. 560 Cod procedură civilă, care instituie obligația suportării cheltuielilor în mod egal de proprietarii vecini. Or, între cheltuielile necesare delimitării hotarului dintre proprietățile părților se înscriu și cele efectuate într-un proces civil, în situația în care proprietarii nu decid prin înțelegere care este limita despărțitoare, apelând la intervenția instanței de judecată.

Având în vedere chitanțele de plată a taxei de timbru și onorariului de expert, în ambele cicluri procesuale, instanța de apel constată că suma acestora se cifrează la 900 lei ca diferență în urma compensării cheltuielilor comune, aceasta fiind suportată exclusiv de apelantul reclamant în cursul procesului, iar această valoare, potrivit principiului enunțat de art. 560 Cod civil, se va împărți egal, urmând a fi obligată intimata pârâtă la plata a 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant, în loc de 200 lei cât a stabilit instanța de fond.

În temeiul art. 480 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat, cu consecința schimbării sentinței apelate numai sub aspectul cheltuielilor de judecată, menținând restul dispozițiilor acesteia.

Totodată, față de soluția pe fondul apelului, se va respinge cererea intimatei pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată în apel, raportat la art. 453 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul reclamant ..........., domiciliat în comuna Bumbeşti-Piţic, sat Poienari, judeţul Gorj împotriva sentinţei civile nr............ pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr............. şi în contradictoriu cu intimata pârâtă ........... domiciliată în comuna Polovragi, sat Polovragi, judeţul Gorj.

Schimbă în parte sentinţa, în sensul că obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 450 lei în loc de 200 lei, cheltuieli de judecată la fond.

Menţine în rest sentinţa.

Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică de la 08.11.2017, la Tribunalul Gorj.

Presedinte,Judecator,Grefier,

red. G.R./tehnored.M.F.

4ex./ 13 noiembrie 2017

Domenii speta

Spete similare