Acţiune în grăniţuire. Condiţii de admisibilitate

În sensul prevederilor art. 584 Cod civil granituirea constituie o operatiune de determinare , prin semne exterioare si vizibile, a limitelor dintre doua proprietati limitrofe pentru a se sti limitele fondului asupra caruia poarta dreptul de folosinta al proprietarilor celor doua fonduri. O asemenea operatiune poate avea loc atât în situatia în care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar cât si în situatia în care astfel de semne exista, dar sunt contestate de parti.

Actiunea în granituire nu poate fi admisa în situatia în care de la data dobândirii imobilelor de catre parti acestea nu si-au schimbat în timp configuratia si nu s-a facut dovada modificarii liniei de hotar initiale.

Prin sentinta civila nr. 977/27 iunie 2005, Judecatoria Miercurea Ciuc, a admis în parte actiunea formulata de reclamantii T. G. si T. A., în contradictoriu cu pârâtele C.G. , C.T. , S.  Kl.  si C. R. , si în consecinta: a stabilit linia de hotar dintre imobilul situat în Miercurea Ciuc, str. Ret, nr. 53, proprietatea reclamantilor si imobilul situat în Miercurea Ciuc, str. Ret, nr. 51, proprietatea pârâtelor conform planului de situati, anexa grafica nr.2 din Raportul de expertiza tehnica judiciara, efectuat de exp. tehnic sing. F.I. , ce face parte integranta din hotarâre; a obligat pârâtele sa-si retraga pe propriul teren stâlpul de poarta amplasat pe  terenul proprietatea  reclamantilor;  a  obligat  pârâtele  sa contribuie la cheltuielile de graniture ale celor doua imobile în cota de 1/2 parte, cealalta cota de 1/2 parte fiind suportata de reclamanti; a obligat pârâtele sa tolereze executarea lucrarilor de reparatii la spatele casei reclamantilor, situata în Miercurea Ciuc, str. Ret, nr. 53; a respins capatul de cerere al reclamantilor privind obligarea pârâtelor la plata de despagubiri în suma de 10.000.000 lei; a obligat pârâtele sa plateasca în solidar reclamantilor cheltuieli de judecata în suma de 5.374.000 lei.

Apelul declarat de pârâte împotriva mentionatei hotarâri a fost admis prin decizia civila nr. 182/8 decembrie 2005 a Tribunalului Harghita, cu consecinta respingerii actiunii reclamantilor si obligarii acestora la 8.088.000 lei cheltuieli de judecata.

Aceasta ultima hotarâre a fost atacata cu recurs de catre reclamanti, care au invocat prevederile art. 304 pct.9 Cod procedura civila, respectiv împrejurarea ca decizia atacata este lipsita de temei legal si data cu încalcarea si aplicarea gresita a legii.

Examinând recursul dedus judecatii prin raportare la motivele invocate, precum si din oficiu, în limitele prevazute de art. 306 alin.2 Cod procedura civila, Curtea a  constatat  ca acesta este nefondat, astfel ca urmeaza a fi respins ca atare, în baza urmatoarelor considerente:

Prin cererea adresata primei instante, reclamantii au solicitat stabilirea liniei de hotar între imobilul proprietatea lor si cel al pârâtelor, conform planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate întocmite de exp dr. ing. R.B.J. la data de 08.08.2003, obligarea pârâtelor sa contribuie la cheltuieli de granituire si sa-si retraga pe propriul teren stâlpul de poarta amplasat pe terenul proprietatea reclamantilor, la coltul casei, precum si obligarea pârâtelor sa tolereze executarea de catre reclamanti a lucrarilor de reparatie la spatele casei lor, sub sanctiunea achitarii unor despagubiri de 10.000.000 lei.

În sensul prevederilor art. 584 Cod civil, granituirea constituie o operatiune de determinare, prin semne exterioare si vizibile, a limitelor dintre doua proprietati limitrofe, pentru a se sti limitele fondului asupra caruia poarta dreptul de folosinta al proprietarilor celor doua fonduri. O asemenea operatiune poate avea loc atât în situatia în care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar, cât si în situatia în care astfel de semne exista, dar sunt contestate de parti. în acest ultim caz, însa, este necesar a se face dovada ca linia de hotar a suferit modificari în timp, astfel ca se impune readucerea ei la forma initiala.

În speta, probele administrate în cauza nu au confirmat o atare situatie, martorii audiati precizând ca în spatele casei reclamantilor nu a existat nicicând gard despartitor, ci doar de la coltul casei si în prelungirea acesteia pe toata lungimea curtii. în legatura cu acest gard, martorii au aratat, însa ca se afla pe aceeasi pozitie, aproximativ din anul 1960, înca din timpul vietii tatalui reclamantului . Or, în conditiile în care imobilul proprietatea pârâtelor a fost achizitionat în anul 1965, este evident ca l-au dobândit în aceeasi configuratie. De altfel, aceasta stare a celor doua proprietati limitrofe reiese si din schita întocmita de Serviciul de sistematizare din cadrul fostului Sfat Popular al municipiului Miercurea Ciuc la data de 21 decembrie 1964, în perspectiva autorizarii înstrainarii catre pârâte si antecesorul acestora a imobilului situat în stânga proprietatii lui T.L. -tatal reclamantului T.G.

Pe de alta parte, Curtea  a relevat împrejurarea înscrierii dreptului de proprietate al reclamantilor în cartea funciara abia în anul 2003, dupa reconstituirea dreptului de proprietate în baza Lefii fondului funciar, spre deosebire de pârâte si antecesorul acestora, întabulati în anul 1965. în atare situatie, pretentia reclamantilor de a se stabili o alta linie de hotar între cele doua proprietati, pe considerentul ca le lipsesc în fapt 11 mp. dîn suprafata întabulata pe numele lor, nu are nici o justificare legala în raport de dispozitiile art. 584 Cod civil, nefacându-se în cauza dovada modificarii liniei de hotar initiale.

Împrejurarea ca, data fiind configuratia celor doua imobile învecinate, nu ar fi respectate dispozitiile art. 615 Cod civil, privitoare la picatura streasinilor, este lipsita de relevanta sub aspectul supus examinarii, întrucât încalcarea acestei servituti ar fi putut invocata doar de catre pârâte, în conditiile în care s-ar fi considerat prejudiciate prin scurgerea apelor de pe acoperisul casei reclamantilor pe terenul proprietatea lor. Situatia este similara si în privinta amplasarii stâlpului portii de acces în curtea imobilului proprietatea pârâtelor sub streasina casei proprietatea reclamantilor, martorii audiati în cauza neconfirmând sustinerea acestora, cu referire la schimbarea pozitiei initiale, de la data cumpararii imobilului.

Pentru considerentele expuse, Curtea a constatat ca solutia instantei de apel este legala, reclamantii nefacând dovada alterarii de catre pârâte a liniei de hotar dintre cele doua imobile, acceptata ca atare de catre antecesorul celor dintâi si mentinuta în aceeasi configuratie de cel putin 40 de ani.

În ceea ce priveste solicitarea de obligare a pârâtelor la a permite reclamantilor sa efectueze lucrari de reparatie la spatele casei lor, instanta retine ca probele administrate nu au conturat un refuz în acest sens din partea pârâtelor. Din contra, reclamantii au recunoscut la interogatoriul luat în prima instanta ca în anul 2003 au reparat zidul din spate al casei , primind permisiunea din partea pârâtelor de a intra în curtea lor. Prin urmare, si acest capat de cerere a fost în mod corect respins, reclamantii având deschisa calea unei actiuni judiciare viitoare, în cazul în care pârâtele le-ar îngradi accesul în curte pentru executarea eventualelor lucrari de reparatii.

Raportat la aspectele anterior relevate,recursul reclamantilor a fost respins ca nefondat, conform prevederilor art. 312 alin.l Cod procedura civila, corelativ cu obligarea lor la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate pârâtelor .

Domenii speta

Spete similare