Granituire, revendicare

Sentinţă civilă 963 din 20.11.2009


Dosar nr.924/179/2008

Domeniu alocat : granituire

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 963/20.11.2009

Titlu: granituire, revendicare

Prin actiunea civila înregistrata la nr.924/179/20.08.2008 , reclamantii  S.N., S.G. si L.M.  au chemat în judecata pe pârâta F.Tulcea , solicitând ca pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se dispuna  granituirea proprietatilor situate în comuna Topolog prin stabilirea liniei de hotar  în functie de actele de proprietate , iar ca efect al granituirii s-a solicitat a fi obligata pârâta sa le lase în deplina proprietate si posesie suprafata de 200 m.p. teren , cu cheltuieli de judecata  .

În motivarea actiunii au învederat ca proprietatea acestora se învecineaza cu cea a pârâtei,  proprietate ce consta în magazinul FEDERALCOOP si terenul aferent magazinului , imobil situat în localitatea Topolog , judet Tulcea .

S-a mai sustinut ca au dobândit în proprietate prin actul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 78/4 martie 1968 suprafata de 3210 m.p. teren , pe care se aflau amplasate doua locuinte .

S-a mai sustinut ca prin actul de vânzare-cumparare nr.273 din 18 mai 1968 au vândut fostei Uniuni Judetene a Cooperativelor de Consum Tulcea ( actualul F.Tulcea ) , un teren de casa în suprafata de 1330 m.p. din totalul de 3210 m.p. , suprafata de teren pe care se aflau si doua corpuri de casa .

S-a mai sustinut ca în prezent cu ocazia efectuarii unor masuratori au constatat ca suprafata ai caror proprietari sunt este mai mica decât cea din acte , aproximând-o la circa 200 m.p. si având în vedere ca vecinii nu au modificat gardurile se apreciaza ca terenul lipsa se afla în posesia pârâtei , care în cursul anilor 1990 , reconditionând gardul ce desparte proprietatile este posibil sa fi ocupat din teren .

În drept au fost invocate disp.art.480, 584 cod civil  si urmatoarele cod civil si art.274 cod pr.civila .

În dovedirea sustinerilor s-a depus în copie actul de vânzare-cumparare  autentificat sub nr.78 din 4 martie 1968  .

Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata învederând ca în anul 1968 reclamantii au vândut cooperativei un teren de casa în suprafata de 1330 m.p. si doua corpuri de casa aflate pe acelasi teren în localitatea Topolog , judetul Tulcea , prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 656/18.05.1968 , transcris sub nr. 273/18.05.1968 la Notariatul de Stat al judetului Tulcea , pe aceasta suprafata de teren cooperativa de consum construind un complex comercial .

S-a sustinut ca în anul 2006 F.Tulcea a procedat la întocmirea fisei corpului de proprietate  pentru spatiul comercial din comuna Topolog , judet Tulcea cu numar cadastral 802 din 23.06.2006 executata de catre SC T.S. SRL , masuratorile efectuate de catre expert la identificarea terenului fiind de 1330,42 m.p. si comparând distantele masurate pe limita de vecinatate din actul de vânzare-cumparare si cele efectuate de catre expert s-a sustinut ca reiese fara nici un dubiu ca F. Tulcea nu a intrat pe proprietatea reclamantilor .

S-a mai sustinut  ca proprietatea reclamantului S.N.( si altii ) se afla în partea estica fata de terenul unde se afla amplasat complexul comercial al cooperativei , din schita Plan amplasament si delimitare a corpului de proprietate , anexa la Fisa corpului de proprietate comuna Topolog , judet Tulcea, distanta de la DN 22 A este pe partea de Nord de 27,24 m.l. ( fata de 38,00 m.l. care este stipulata în contractul de vânzare-cumparare din anul 1968 ), de aici rezultând ca reclamantul a intrat pe proprietatea sa atât pe partea dinspre nord cât si pe partea dinspre sud cum reiese din schita atasata .

Cu privire la cel de al doilea capat de cerere s-a aratat ca de asemenea este neîntemeiat , fara a se arata motivele .

În dovedirea sustinerilor pârâta a depus actul  de vânzare-cumparare autentificat sub nr.3986 din 28.05.1968  , plan de amplasament si delimitare a corpului proprietate , plan de amplasament în zona .

Solutionând cauza instanta retine urmatoarele :

În baza actului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 78/4.03.1968 la fostul notariat de stat judetean Tulcea , S.N.  si L.M.  au dobândit un imobil compus din teren în suprafata totala de 3210 m si doua corpuri de casa situate pe acest teren , dimensiunile laturilor fiind precizate în cuprinsul actului de vânzare-cumparare , imobilul devenind totodata si bun comun al sotiei numitului S.N. .

Ulterior în baza actului de vânzare-cumparare nr.656/18.05.1968 reclamantii în speta  au înstrainat Uniunii judetene a cooperativelor de consum Tulcea suprafata de 1330 m.p. din imobilul în suprafata totala de 3210 m.p. detinut în baza actului de vânzare-cumparare nr.78/1968 .

În cauza s-a administrat proba cu expertiza tehnica având ca obiectiv individualizarea proprietatilor partilor , stabilirea liniei de hotar functie de titlurile de proprietate  si daca pârâta detine teren în plus fata de actul de proprietate cât si daca acest teren face parte din suprafata de teren pentru care reclamantii sunt titulari ai dreptului de proprietate .

Prin raportul de expertiza tehnica efectuat de expert  C.H. s-a concluzionat ca în urma masuratorilor efectuate , cu ajutorul ruletei de 30,0m, a rezultat ca  suprafata detinuta de pârâta este  de 1378,02 m.p. , deci cu 48,02 m.p. mai mult decât în actul de vânzare-cumparare .

Se mai arata ca dimensiunile laturilor suprafetei existente nu concorda cu dimensiunile suprafetei vândute în anul 1968 si anume la nord si sud - 38 m , este si vest - 35 m.

S-a sustinut ca în conformitate cu actul de vânzare-cumparare nr.78/4.03.1968 cât si cu schita anexa actului , invocate de catre reclamanti în dobândirea proprietatii , terenul avea pe latura de vest - drum DN 22 - lungimea de 36,30m .

În actul de vânzare-cumparare dintre parti s-a sustinut ca s-a vândut o suprafata a carei latura la vest si est are lungimea de 35m , sustinându-se ca în atare context s-a vândut o suprafata cu latura mai mica cu 1,3m , fara a se specifica daca este spre nord sau spre sud .

S-a mai concluzionat de catre expert ca laturile perimetrului care constituie proprietatea pârâtei nu corespund în fapt cu actul de vânzare-cumparare  si având în vedere ca în masuratoarea efectuata cu ruleta , fata de masuratoarea efectuata cu statia automata TOPO , se pot strecura erori , îsi însuseste masuratoarea efectuata de SC T.S.SRL, conchizând ca în acest context pârâta nu ar ocupa în fapt mai mult teren decât a dobândit prin cumparare .

Reclamantii au formulat obiectiuni la raportul de expertiza sustinând ca expertul nu a argumentat juridic si tehnic diferentele rezultate din masurarea suprafetelor efectuate prin cele doua metode învederate si nu a  stabilit linia de hotar dintre cele doua proprietati .

Raspunzând obiectiunilor formulate , cu privire la linia de hotar dintre cele doua proprietati , s-a aratat ca ea este materializata în schita alaturata raportului de expertiza cu culoarea verde si urmareste linia gardului din lemn existent pe toata zona din estul proprietatii F. , vestul proprietatii S. .

De asemenea în ceea ce priveste diferentele dintre cele doua masuratori , cea executata cu ruleta si cea efectuata cu statia topo s-a sustinut ca  ele sunt posibile atâta vreme cât suprafetele nu au laturile regulate respectiv drepte si nu formeaza unghiuri drepte între laturi .

S-a motivat de asemenea ca aceste diferente apar si datorita faptului ca sistemul de calcul utilizat de statiile totale TOPO este unul foarte precis , iar în metoda grafica folosita în efectuarea prezentei expertize s-a sustinut ca se strecoara inerent erori care se materializeaza prin suprafete aproximative .

Reclamantii au solicitat  încuviintarea unei noi expertize pentru realizarea unor masuratori cu un aparat de mare precizie .

În cauza noua expertiza a fost întocmita de catre expert tehnic judiciar G.P. .

Prin  raportul de expertiza întocmit de expert G.P.  s-a concluzionat ca în prezent imobilul detinut de reclamanti  are suprafata totala de 1774 m.p., cu 106 m.p. mai putin decât suprafata ramasa în urma vânzarii suprafetei de 1330 m.p. , iar proprietatea pârâtei are suprafata rezultata din masuratori de 1387 m.p. cu 57 m.p. mai mult decât detine în baza actului de vânzare-cumparare si în baza documentatiei cadastrale.

S-a mai aratat ca terenul ocupat în prezent de pârâta este trasat în planul de situatie prin culoarea neagra , format din poligonul A-B-C-D -E , iar suprafata detinuta în baza actului de vânzare cumparare si în baza documentatiei cadastrale aflata la dosarul cauzei , este trasata pe planul de situatie prin culoarea rosie , astfel s-a concluzionat ca pârâta  ocupa din proprietatea reclamantilor suprafata de 57 m.p. trasata pe planul de situatie anexat raportului de expertiza prin culoarea verde .

S-a învederat ca masuratorile au fost efectuate cu aparatura electronica de specialitate , calculele fiind realizate prin programe de specialitate.

Pârâta a formulat obiectiuni la raportul de expertiza întocmit de expert G.P. contestând exactitatea masuratorilor efectuate,  sustinând ca proprietatea sa a fost masurata tot în sistem de proiectie stereografica cu aparatura electronica de specialitate ,  conform fisei corp proprietate , nr. cadastral 802 , nr. OCPI 1484/2006 , nr. ANCPI 5214/12. 07. 2006 din care a rezultat ca suprafata ocupata este de 1330,42 m.p.

S-a mai învederat ca diferenta în plus de 57 m.p. nu are legatura cu proprietatea reclamantilor din urmatoarele motive : terenul are urmatoarele vecinatati la Nord - drum comunal , la sud - proprietatea F.Gh. pe latura de 38 m.l. la est - cu restul proprietatii vânzatorilor ( S.Gh. si L.M.) pe latura de 35 m.l. , la vest - soseaua Tulcea - Hârsova pe latura de 35 m.l. , comparând distantele masurate pe limita de vecinatate din actul de vânzare-cumparare si cele din expertiza sau din fisa corpului de proprietate , s-a sustinut ca reiese ca  F.Tulcea nu a intrat în proprietatea reclamantilor, proprietatea reclamantului S.N.( si altii) aflându-se în partea estica fata de terenul unde se afla amplasat complexul comercial al cooperatiei.

S-a mai învederat ca asa cum reiese din schita plan de amplasament si delimitare a corpului de proprietate  cu numar cadastral 802 , anexa la fisa corpului de proprietate  comuna Topolog , judetul Tulcea dar si din expertiza efectuata de expert G.P. distanta de la soseaua Tulcea - Hârsova , respectiv DN 22A este în jur de 36-36 m.l. fata de 38,00 m.l. care este stipulata în contractul de vânzare-cumparare  din anul 1968 , rezultând astfel ca reclamantii au intrat pe proprietatea sa .

S-a mai sustinut ca daca s-ar fi respectat distantele înscrise pentru vecinatatile din contractul de vânzare-cumparare din anul  1968 proprietatea sa trebuia sa arate conform marcajului galben de pe schita anexa la fisa corpului de proprietate  , la distanta de 38 m.l. de soseaua nationala ( DN 22 A )  si nu 36,17 m.l. cum a masurat experta G.P. .

S-a mai sustinut ca fara nicio explicatie logica experta marcheaza cu culoare verde suprafata de 57 m.p. teren ce ar trebui cedat reclamantilor în zona în care se învecineaza cu proprietatea  lui F.Gh. , dupa schita efectuata de experta vecinatatea sudica ar trebui sa fie tot cu S. si nu cu F. , cum este stipulat în contractul din 1968 ceea ce contravine realitatii .

S-a mai învederat ca în mod tendentios experta  le creeaza reclamantilor un culoar de trecere catre soseaua nationala pe latime de 1,58 m.l., care înmultit cu 36,17 m.l. ar rezulta suprafata de 57 m.p. , schimbând în acest mod vecinul din partea de sud , respectiv F. , care figureaza în contractul de vânzare-cumparare din anul 1968 .

S-a mai solicitat refacerea expertizei tehnice la care sa se tina cont de vecinatatile si distantele înscrise în contractul de vânzare-cumparare .

Criticile pârâtei au fost apreciate drept obiectiuni si raspunzând obiectiunilor formulate expertul a conchis în completarile la raportul de expertiza ca obiectiunile sunt neîntemeiate .

S-a retinut ca desi pârâta sustine ca latura învecinata în partea de vest cu soseaua Tulcea - Hârsova ar avea lungimea de 38 m , în contract se stipuleaza clar ca latura respectiva are lungimea de 35 m.l. , în documentatia cadastrala 802 lungimea acesteia este de 35,12 m , iar în raportul de expertiza este de 35,25 m , fara a se tine cont ca în prezent terenul ce a apartinut reclamantilor  nu mai are aceeasi configuratie între punctele B-C , în prezent existând o tesitura ( prelungind latura A-B si latura C-D se determina punctul P din planul de situatie , rezultând o latura a proprietatii F. în partea de vest la hotarul cu soseaua  Tulcea - Hârsova de 37,75 m ( 35,25m + 2,50m) .

De asemenea în partea de nord din contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.656/23.05.1968 reiese ca terenul detinut de pârâta se învecineaza cu drumul comunal pe o latura având lungimea de 38m , în prezent aceasta latura având lungimea de 35,40m ( 27,32m + 8,08 ) ( latura B-C-D ) , iar din  documentatia cadastrala nr.802 sustinându-se ca rezulta o  lungime de 34,01 ( 27,24 + 6,77m).

De asemenea pe latura de sud proprietatea pârâtei s-a învederat ca se învecineaza conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 656/23.05.1968 cu proprietatea F. pe o latura având lungimea de 38m , în prezent aceasta latura  are lungimea de 36,17 m ( latura A-E ) din documentatia cadastrala 802 , rezultând o lungime de 35,52 m .

De asemenea s-a mai aratat ca pe latura de vest proprietatea pârâtei se învecineaza conform contractului de vânzare-cumparare  cu proprietatea reclamantelor pe o latura având lungimea de 35 m , în prezent aceasta latura are lungimea de 41 m ( latura D-E ) , din documentatia cadastrala 802 , rezultând o lungime de 40,18 m.

De asemenea s-a mai învederat ca linia de hotar stabilita între cele doua proprietati cât si terenul în suprafata de 57 m.p. detinut în plus de pârâta  nu afecteaza proprietatea numitului F.Gh. .

Pârâta a reiterat obiectiuni si la completarea la raportul de expertiza , obiectiuni ce au fost respinse de catre instanta ca neîntemeiate  , fiind apreciate ca aparari de fond si nu obiectiuni în sens procedural .

Evaluând materialul probator administrat în cauza , referitor la cererea în revendicare se apreciaza ca pretentiile reclamantilor  sunt întemeiate , în parte .

Prin obiect si cauza , actiunea în revendicare imobiliara are în vedere un imobil cu individualitate distincta si independenta , detinut nelegitim de catre o  persoana , alta decât adevaratul proprietar , care , neavând posesiunea bunului , cere recunoasterea dreptului sau de proprietate si restituirea bunului .

Individualitatea bunului circumscrie totalitatea particularitatilor care îl identifica distinct si particular , între care , si limitele în spatiu , astfel cum se presupune ca au fost dintotdeauna si rezulta din titlul proprietatii .

În cauza , la individualizarea proprietatilor s-a tinut seama de titlurile de proprietate cât si de situatiile anexa la aceste titluri , respectiv documentatie cadastrala , planul de amplasament si delimitare , titluri  ce  servesc la individualizarea proprietatilor  .

Documentatia cadastrala întocmita de catre pârâta ulterior dobândirii proprietatii , respectiv în anul 2006 se constata ca nu concorda conform expertizei tehnice în ceea ce priveste limitele proprietatii , astfel cum reiese din titlurile de proprietate invocate de catre parti .

Conform raportului de expertiza întocmit de expert G.P. , parte din suprafata revendicata de reclamanti , respectiv suprafata de 57 m.p. se afla în posesia pârâtei , iar aceasta nu justifica un titlu pentru aceasta suprafata .

În atare context , se apreciaza întemeiata cererea reclamantilor în revendicarea suprafetei de teren pentru care justifica dreptul de proprietate .

Potrivit art.584 Cod civil "orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa " . Prin operatia de granituire se urmareste delimitarea proprietatilor învecinate , prin semne exterioare si vizibile, delimitarea pe cale judecatoreasca putându-se realiza nu  numai  atunci când între proprietati nu au existat niciodata semne exterioare de hotar , ci si în situatia în care exista , dar sunt controversate .

În atare situatie , apreciind întemeiata cererea reclamantilor , hotarul despartitor dintre proprietatile partilor se impune a se stabili în varianta în care se respecta drepturile de proprietate ale partilor stabilite prin titlurile de proprietate invocate .

În cauza propunerea expertului este în concordanta cu întinderea dreptului de proprietate al fiecarei parti , cât si amplasamentul acestor proprietati,  varianta adoptata fiind conforma cu elementele de determinare ale proprietatilor  .

Astfel , solicitarea de a se dispune granituirea  se apreciaza ca este  întemeiata , premisele cerute de art.584 cod civil pentru stabilirea prin hotarâre judecatoreasca a unei granite  regasindu-se în speta , actiunea în granituire fiind astfel întemeiata .

Vazând si dispozitiile art.274 cod pr.civila si art.584 cod civil urmeaza a obliga pârâta la 419 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta S.G.  .