Decizie imputare funcționar public. Termen de prescripție și termen de decădere.

Fapta a fost constatată înăuntrul termenului de prescripţie de 3 ani de la săvârșirea acesteia, dar nu a fost respectat şi termenul de decădere de 30 zile de la constatarea pagubei.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului – Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 06.09.2017, astfel cum a fost precizată, reclamantul M.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta MUNICIPIUL G., anularea Dispoziţiei nr.... /11.08.2017.

Prin sentința civilă din data de 27.02.2018, Tribunalul a admis acțiunea și a anulat Dispoziţia nr. /11.08.2017 emisă de pârâtă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin Dispoziţia nr.  /11.08.2017, a cărei anulare se solicită în cauză, s-a imputat reclamantului suma de 13.441 lei, ce reprezintă sume plătite necuvenit din perioada august 2014- iulie 2016.

Reclamantul a fost numit în comisie prin Dispoziţia nr.  /02.11.2015.

Prin Decizia nr. /14.07.2017, s-a constatat că valoarea abaterii reprezentând valoarea indemnizaţiilor de şedinţă acordate necuvenit membrilor comisiilor trebuie restituită.

În drept, potrivit art.85 alin.(1) Legea nr.188/1999 „Repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile prevăzute la art. 84 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile”.

Instanţa reţine că procesul verbal a fost transmis către entitate la data de 09.06.2017 (fila 2). Termenul de 3 ani prevăzut la alin.(3) art. 85 din Legea nr. 188/1999 reprezintă termen de prescripţie, iar termenul de 30 de zile de la constatarea faptei, reprezintă termen de decădere. Fapta a fost constatată înăuntrul termenului de prescripţie dar nu a fost respectat şi termenul de decăderea. Dispoziţia nr. /11.08.2017 a fost emisă cu depăşirea termenului de 30 de zile de la data constatării. Constatarea faptei a fost efectuată prin procesul-verbal şi raportul întocmite în cauză. De la data comunicării acestora pârâta cunoştea paguba şi persoanele responsabile. Ca atare emiterea deciziei este tardivă, motiv pentru care tribunalul va admite cererea.

Prin decizia civilă din data de 19.06.2018, Curtea de Apel a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta pârâtă UAT Municipiul G.

Instanța de control judiciar a reținut că, potrivit prevederilor art. 85 al. 1 din Legea nr.188/1999, repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituției publice in situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) si b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată.

Prin aceste dispoziții au fost reglementate condițiile şi procedura angajării răspunderii acestei categorii speciale de personal – funcționarii publici, pentru prejudiciile provocate cu vinovăţie instituțiilor sau autorităţilor publice în care îşi desfășoară activitatea. O atare dispoziție legală este una specială, de natură a fi aplicată ori de câte ori raportul juridic suspus analizei este cel special, generat de relațiile de serviciu.

În cauză, Curtea constată că în mod corect a reţinut instanţa de fond că recurenta a procedat la îndeplinirea obligațiilor sale şi emiterea dispoziţiei de imputare în privinţa reclamantului cu depășirea termenului legal de 30 de zile de la data cunoașterii prejudiciului şi care este data comunicării şi luării la cunoștință de către recurentă a constatărilor Camerei de Conturi din procesul verbal de constatare ce a stat la baza emiterii Deciziei nr. /14.07.2017 a Camerei de Conturi.

Astfel cum în mod corect s-a reţinut şi prin sentinţa atacată, recurenta a cunoscut producerea pagubei de la data comunicării procesului verbal şi raportului de audit (09.06.2017), aceasta putând cunoaşte de la aceeaşi dată şi pe cel răspunzător de producerea ei, întrucât conducătorul instituţiei şi compartimentele responsabile în această chestiune aveau evidenta funcționarilor care ar fi încasat drepturile salariale apreciate ca fiind necuvenite în cuprinsul procesului-verbal de control.

Chiar dacă doar prin decizia emisă de Curtea de Conturi se stabilesc în sarcina entităţii controlate măsuri pentru înlăturarea deficienţelor constatate, această împrejurare este lipsită de relevanţă în privinţa stabilirii momentului de început al termenului de 30 de zile prevăzut de art. 85 alin. 1 din legea nr. 188/1999, întrucât, conform acestor prevederi legale, acest termen curge de la constatarea pagubei. Or, în cazul de faţă, constatarea pagubei a avut loc la momentul comunicării şi luării la cunoștință de către recurentă a constatărilor Camerei de Conturi din procesul verbal de constatare înregistrat sub nr. /09.06.2017.

Pentru considerentele expuse, constatând că hotărârea atacată este legală, în temeiul art. 496 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare