Sentinţa penală nr. 64 din 07.05.2018 definitivă la data de 13.09.2018 prin decizia penală nr. 897/a/13.09.2018 a Curţii de Apel Timişoara

Sentinţă penală 64 din 07.05.2018


Prin rechizitoriul din 12.07.2017, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie –Serviciul Teritorial Timişoara, în dosarul nr. 66/P/2015, şi înregistrat pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 14.07.2017, au fost trimişi în judecată inculpaţii …,  pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de  art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. și art. 5 C. pen. ( 2 acte materiale );  art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. și art. 5 C. pen. ( 2 acte materiale); totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen. şi …., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de  art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.;  art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; totul cu aplicarea art. 38 alin 1 C. pen..

În fapt, în actul de acuzare s-a reţinut că, în scopul de a obține concesionarea de la Primăria Grădinari a unei suprafețe de  25 ha pășune, pentru care ulterior să obțină subvenții de la APIA, inculpatul  … a apelat la martorul … solicitându-i sprijinul  pentru a obține un număr de crotalii în scopul de a  înregistra în baza de date RNE,  fictiv, faptul că deține animale.

Examinând cauza dedusă judecăţii, prin coroborarea întregului material probator administrat în timpul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut următoarele:

Analizând ansamblu probatoriu administrat în cauză, instanţa a constatat că starea de fapt descrisă în rechizitoriu se confirmă, după cum se va arăta în mod detaliat mai jos.

 Anterior examinării în detaliu a stării de fapt, aşa cum a rezultat din ansamblul probelor administrate în cauză, instanţa este datoare să se pronunţe asupra schimbării încadrării juridice, referitor la care, instanţa a considerat necesar să expună mai multe argumente relevante:

Aşa cum este reglementată de dispoziţiile art. 18/1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, infracţiunea principală pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată constă în „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”; se poate constata aşadar că infracţiunea tipică se săvârşeşte prin  folosirea sau prezentare cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, ori, după caz, inexacte sau incomplete, în condiţiile în care fapta are drept rezultat obţinerea injustă de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. În mod evident, respectiva infracţiune este una complexă, întrucât în conţinutul său intră, ca element constitutiv, o acţiune sau inacţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală. Ţine de specificul unei infracţiuni complexe reuniunea a două sau mai multe fapte, care îşi pierd autonomia, formând o nouă infracţiune distinctă de cele reunite sau, după caz, absorbţia unei fapte de către o altă faptă, forma tip fiind ea însăşi o infracţiune, care îşi schimbă însă încadrarea juridică datorită prevederii de către lege a unor condiţii suplimentare. De esenţa unei infracţiuni complexe este faptul că nerealizarea uneia dintre acţiunile sau inacţiunile ce formează conţinutul acesteia, conduce la însăşi inexistenţa ei. Tot de esenţa unei infracţiuni complexe ţine şi faptul că obiectul său juridic este reprezentat de valori sociale ce pot fi de aceeaşi natură sau de natură diferită, existând însă întotdeauna două obiecte juridice, unul principal şi altul secundar.

În cazul în speţă, atât infracţiunea de uz de fals, cât şi cea de fals în declaraţii, sunt absorbite de către infracţiunea reglementată de dispoziţiile art. 18/1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, elementul material al laturii obiective constând în acţiunile corespunzătoare faptelor absorbite, iar urmarea imediată în rezultatele produse de acestea. În mod just apărătorul inculpaţilor a arătat în conţinutul concluziilor scrise că nu prezintă importanţă modalitatea de folosire a unor documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, actele false fiind reprezentate de acele înscrisuri care au fost modificate prin contrafacere sau alterare (plăsmuirea unui înscris putându-se realiza în întregime sau în parte, iar declararea falsă fiind una necorespunzătoare realităţii), fiind aşadar îndeplinite în speţă condiţiile de tipicitate necesare constatării existenţei unei singure infracţiuni complexe în cauză, respectiv cea prevăzută de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000.

Ca atare,  instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului …, din infracţiunile prevăzute de  art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000 şi art. 326 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, în infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, precum şi a faptelor reţinute în sarcina inculpatului …, din infracţiunile prevăzute de art. 48 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000 şi art. 323 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 5 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, în infracţiunea prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Din actele şi probele dosarului este dovedit faptul că inculpaţii … şi … au săvârşit cu vinovăţie faptele penale descrise mai sus, potrivit noii încadrări juridice. Faptele săvârşite de inculpaţi sunt probate atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al laturii subiective a acestor infracţiuni. De menţionat faptul că obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute de art.18/1 din Legea nr.78/2000 este circumscris la relaţiile sociale privind interesele financiare ale Uniunii Europene, reflectate în utilizarea conform destinaţiei iniţiale a fondurilor obţinute din bugetul general al acesteia sau din bugetele administrate de ea ori în numele ei. În ceea ce priveşte obiectul material al infracţiunii, acesta este constituit din fondurile externe alocate de la bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de ea ori în numele ei. După cum s-a arătat mai devreme, sub aspectul laturii obiective, elementul material constă în acţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete ori omisiunea intenţionată a furnizării datelor cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în cazul infracţiunii prevăzute de art.181 din Legea nr.78/2000. "Folosirea" înseamnă utilizarea sau întrebuinţarea documentelor ori declaraţiilor false, inexacte sau incomplete, "prezentarea" unor astfel de documente sau declaraţii semnificând înfăţişarea acestora spre a fi examinate.