Săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. 2 Cod penal. Achitarea inculpatului pentru comiterea înfracţiunii prevăzute de art. 84 pct. 1 din Legea nr. 59/1934. Neîncălcarea dreptului inculpatului cu privire la pregătirea apărării.

Decizie 470/P din 19.05.2015


Prin emiterea filei CEC la data de 02.10.2011 de către inculpat, acesta a intenţionat să înşele partea vătămată pentru a obţine un folos injust, constând în contravaloarea lucrărilor „Canalizare menajeră str. Spiru Haret” contractate de către firma administrată de către inculpat de la Primăria [...] şi subcontractate ulterior către SC [...] SRL, prin încasarea contravalorii lucrărilor de la primăria [...] şi neplata lucrăriilor efectuate de către subcontractant, aspect care reiese din retragerile de numerar efectuate de inculpat până la data de 31.12.2010, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal, mijlocul fraudulos fiind fila CEC prin care s-a obţinut încrederea părţii vătămate privind plata lucrărilor ce urmau să fie efectuate de către subcontractanta parte vătămată.

Din probatoriul administrat în cauză (declaraţiile martorilor, declaraţiile inculpatului) reiese în mod cert că fila CEC în cauză a fost emisă după recepţia lucrărilor şi emiterea facturii, fiind semnată de către inculpat.

Se reţine că nu se poate constata că s-a încălcat dreptul inculpatului cu privire la pregătirea apărării atâtat timp cât hotărârea instanţei de fond nu era definitivă şi, mai mult, inculpatul a formulat apel cu privire la acest aspect, prezentând în apel concluzii pe larg cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor atât prin motivele scrise de apel cât şi prin concluziile orale expuse cu ocazia dezbaterilor din faţa instanţei de apel de la termenul de judecată din 14.05.2015.

Până la termenul de judecată din data de 01.10.2014, obiectul judecăţii îl constituia infracţiuni prev. de Legea nr.59/1934 iar potrivit deciziei nr.43/2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în interesul legii, acţiunea civilă vizând infracţiunile prev. de art.84 din Legea nr.59/1934 asupra cecului este inadmisibilă.

De asemenea, faţă de reţinerea infracţiunii de înşelăciune comisă de către inculpat, în mod întemeiat instanţa de fond a dispus obligarea inculpatului la plata către partea vătămată a sumei de 43.000 lei cu titlu de daune materiale, având în vedere că din prejudiciul iniţial de 83.000 lei inculpatul a plătit părţii vătămate suma de 40.000 lei.

Art. 38 alin. 2 din Noul Cod penal

Art. 244 alin.2 Cod penal

Art.386 alin.1 Cod procedură penală

Art.261 alin.4 g) Cod procedură penală

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.43/2008

Asupra apelului penal de faţă:

Constată că prin sentinţa penală nr. 3432 din data de 29.10.2014 pronunţată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr. 3562/256/2014, s-a hotărât:

„În baza art. 5 CP raportat la art. 386 CPP,

Dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul [...] a fost trimis în judecată din infracţiunea de emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, prevăzută de dispoziţiile art. 84, pct. 2 din L. nr. 59/1934, modificată prin art. 23, pct. I, titlul al II-lea din L. nr. 187/2012, în infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de dispoziţiile art. 244, alin. 2 CP.

1. În baza art. 5 CP cu referire la art. 244, alin. 2 CP raportate la art. 396, alin. 1 şi alin. 2 CPP,

Condamnă pe inculpatul [...] la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciunea.

În baza art. 12, alin. 1 din L. nr. 187/2012 raportat la art. 66, alin. 1, lit.a, lit. b şi lit. g CP,

Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a, lit. b şi lit. g CP – constând în dreptul de a ocupa funcţia de administrator în cadrul unei persoane juridice - pe o perioadă de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 65 CP / art. 66, alin. 1, lit. a, lit. b şi lit. g CP pe durata executării pedepsei.

2. În baza art. 5 CP cu referire la art. 84, pct. 1 din L. nr. 59/1934, modificată prin art. 23, pct. I, titlul al II-lea din L. nr. 187/2012, raportate la art. 61, alin. 1 - alin. 3, alin. 4, lit. b şi alin. 5 CP şi art. 396, alin. 1 şi alin. 2 CPP,

Condamnă pe inculpatul [...] la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1800 lei pentru săvârşirea infracţiunii de emiterea unui cec fără a fi avut autorizarea trasului, suma reprezentând echivalentul a 180 zile-amendă, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei.

3. În baza art. 5 CP cu referire la art. 84, pct. 3 din L. nr. 59/1934, modificată prin art. 23, pct. I, titlul al II-lea din L. nr. 187/2012, raportate la art. 61, alin. 1 - alin. 3, alin. 4, lit. b şi alin. 5 CP şi art. 396, alin. 1 şi alin. 2 CPP,

Condamnă pe inculpatul [...] la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1800 lei pentru săvârşirea infracţiunii de emiterea unui cec cu dată falsă, suma reprezentând echivalentul a 180 zile-amendă, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei.

În baza art. 38, alin. 1 CP,

Constată că infracţiunile judecate în prezenta cauză sunt concurente cu infracţiunile judecate prin sentinţa penală nr. 305/07.03.2012 a Judecătoriei Constanţa.

În baza art. 16, alin. 1 din L. nr. 187/2012 raportat la art. 97, alin. 1 CP,

Anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii de 3 ani dispusă prin sentinţa penală nr. 305/07.03.2012 a Judecătoriei Constanţa.

În baza art. 40, alin. 1 CP,

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 305/07.03.2012 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 554/P/08.06.2012 a Curţii de Apel Constanţa, în componentele sale:

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215, alin.1, alin. 2 şi alin. 3 Cp din 1969,

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215, alin.1, alin. 2 şi alin. 3 Cp din 1969.

În baza art. 38 CP şi art. 39, alin. 1, lit. e CP,

Contopeşte pedepsele menţionate mai sus – 3 ani închisoare şi 3 ani  închisoare - cu pedepsele stabilite în prezenta cauză -  2,6 ani închisoare, 1800 lei amendă penală şi 1800 lei amendă penală - şi aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 10 luni închisoare şi 2400 lei amendă penală.

În baza art. 45, alin. 1, alin. 2 şi alin.5 CP,

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a, lit. b şi lit. g CP – constând în dreptul de a ocupa funcţia de administrator în cadrul unei persoane juridice - pe o perioadă de 3 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a, lit. b şi lit. g CP – constând în dreptul de a ocupa funcţia de administrator în cadrul unei persoane juridice – pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 60 CP,

Dispune executarea pedepsei închisorii în regim de detenţie.

În baza art. 63 CP,

Atrage atenţia inculpatului asupra înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul neexecutării cu rea-credinţă a pedepsei amenzii.

În baza art. 25, alin. 3 CPP, art. 256 CPP şi art. 2 din L. nr. 59/1934, modif., raportate la art. 397 CPP,

Desfiinţează în totalitate C.E.C.-ul nr. [...] emis de trăgătorul s.c. [...] s.r.l. asupra trasului [...] în beneficiul s.c. [...] s.r.l.

În baza art. 20 CPP şi art. 25 CPP raportate la art. 397 CPP,

Admite în parte acţiunea civilă şi obligă inculpatul la plata sumei de 43000 lei către partea civilă s.c. [...] s.r.l., cu titlu de daune materiale.

Respinge ca nefondată acţiunea civilă în privinţa sumei de 21388 lei pretinsă cu titlu de penalităţi de întârziere contractuale.

În baza art. 274, alin. 1 CPP,

Obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.”

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În data de 02.11.2010, făcând abstracţie de interdicţia de a emite cecuri şi de obligaţia de a restitui fără întârziere tuturor băncilor formularele de cecuri ridicate de la acestea, măsură instituită în baza art. 27-30 din Regulamentul BNR faţă de societatea comercială [...] s.r.l., inculpatul [...], în calitate de administrator al societăţii comerciale menţionate, a emis fila CEC nr. [...] în favoarea beneficiarului s.c. [...] s.r.l. pentru plata sumei de 83211,29 lei, fără a avea la momentul emiterii la tras, în contul bancar, disponibilul bănesc necesar acoperirii acestor plăţi.

De asemenea, prevalându-se de clauza contractuală cuprinsă în art. 8 din contractul nr. 472/25.08.2010 intervenit între cele două societăţi comerciale, inculpatul a consemnat în mod nereal data emiterii filei CEC în discuţie ca fiind data de 02.01.2011, când obligaţia de plată asumată de societatea administrată de inculpat ar fi devenit scadentă. Însă, nici la această din urmă dată în contul bancar deschis la [...]  nu exista disponibilul bănesc necesar acoperirii plăţii, sumele de bani acumulate în perioada 02.11.2010 – 02.01.2011 fiind retrase de inculpat ori afectate altor plăţi.

În drept, instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului [...] care, la data de 02.11.2010, aflându-se în interdicţie bancară ca urmare a emiterii unei file cec fără acoperire, a emis o altă filă CEC cu dată falsă, fără a avea la momentul emiterii şi al prezentării disponibilul bănesc necesar în contul bancar, împrejurări necunoscute beneficiarului cecului, în scopul obţinerii unui folos patrimonial injust pentru societatea comercială [...]ion s.r.l. şi care a produs beneficiarului o pagubă patrimonială în cuantum de 83211,29 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciunea, prev. de art. 244, al. 2 CP.

Activitatea materială de natura laturii obiective a fost realizată prin acţiunea de inducere în eroare a părţii civile asupra stării de solvabilitate a societăţii administrate de inculpat, prin emiterea unei file CEC cu dată falsă fără a avea acoperire în cont şi prin retragerea ulterioară a sumelor acumulate până la expirarea termenului de prezentare, cauzând un prejudiciu material posesorului cecului şi procurând un folos patrimonial injust societăţii comerciale administrate de inculpat.

Infracţiunea a fost săvârşită cu intenţia directă, calificată de scopul special al obţinerii unui folos material injust, retragerile de numerar din 07.12.2010 şi 29.12.2010 fiind dovada acestui scop meschin.

Fapta inculpatului [...] care, la data de 02.11.2010, aflându-se în interdicţie bancară ca urmare a emiterii unei file cec fără acoperire, a emis o altă filă CEC, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de emiterea unui cec fără a fi avut autorizarea trasului, prev. de art. 84, pct. 1 din L. nr. 59/1934, modificată.

Activitatea materială de natura laturii obiective a fost realizată prin acţiunea de emitere a unei file CEC cu dată falsă şi deşi se afla în interdicţie bancară.

Infracţiunea a fost săvârşită cu intenţia directă, calificată de scopul special al eludării dispoziţiilor legale în vigoare în materia cecului pentru a induce în eroare beneficiarul cecului cu privire la buna-credinţă a inculpatului.

Fapta inculpatului [...] care, la data de 02.11.2010, aflându-se în interdicţie bancară ca urmare a emiterii unei file cec fără acoperire, a emis o altă filă CEC cu dată falsă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de emiterea unui cec cu dată falsă, prev. de art. 84, pct. 3 din L. nr. 59/1934, modificată.

Activitatea materială de natura laturii obiective a fost realizată prin acţiunea de emitere a unei file CEC cu dată falsă.

Infracţiunea a fost săvârşită cu intenţia directă, calificată de scopul special al eludării dispoziţiilor legale în vigoare în materia cecului pentru a induce în eroare beneficiarul cecului cu privire la buna-credinţă a inculpatului.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul [...].

În dezvoltarea motivelor de apel ale inculpatului [...] s-a arătat că un prim motiv de apel vizează împrejurarea că instanţa de fond la ultimul termen de judecată a procedat la schimbarea încadrării juridice în defavoarea inculpatului, cu încălcarea prevederilor art. 386 al. 1 Cod procedură penală; astfel, la termenul de judecată din 01.10.2014, din oficiu, instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută prev. de art. 84 pct.2 din Legea nr. 59/1934 în infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 Cod penal, iar judecarea cererii şi a cauzei pe fond s-a efectuat în lipsa inculpatului, acesta nefiind nici reprezentat de avocat chiar dacă asistenţa juridică nu era obligatorie din perspectiva infracţiunii prev. de  art. 84 din Legea nr. 159/1934, apreciind că dispoziţiile art. 386 alin. l teza finala Cod procedură penală sunt imperative în sensul că instanţa, mai ales în cazul în care se analizează o schimbare de încadrare juridică în defavoarea inculpatului, are obligaţia să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii pentru a-si pregăti apărarea, să asigure astfel o înlesnire efectivă pentru pregătirea  apărării, lucru pe care nu l-a făcut.

Cel de al doilea motiv de apel priveşte împrejurarea că instanţa de fond a dispus în mod greşit introducerea în cauză în calitate de persoană vătămată şi a luat act de constituirea de parte civila a SC [...] SRL la ultimul termen de judecata, după ce instanţa rămăsese în pronunţare şi cauza fusese repusă pe rol în vederea discutării schimbării încadrării juridice; în acest sens, s-a susţinut că potrivit art. 20 alin. l Cod procedură penală, constituirea de parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti, iar în cazul nerespectării acestui termen, persoana vătămată nu se mai poate constitui parte civilă în procesul penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă, potrivit disp. art. 20 alin.3 Cod procedură penală care are caracter imperativ; în prezenta cauză începerea cercetării judecătoreşti a avut loc la termenul din data de 18.06.2014, când de altfel instanţa a şi rămas in pronunţare, fără a administra nicio probă, iar persoana vătămata SC [...] SRL avea dreptul de a se constitui parte civila pana la termenul din data de 18.06.2014, formularea unei astfel de cereri la termenul din data de 01.10.2014 reprezentând o încălcare a disp. art. 20 alin.4 Cod procedură penală; în consecinţă, aceasta nu mai putea exercita acţiunea civilă în procesul penal, iar instanţa nu mai putea soluţiona acţiunea civila exercitată în aceste condiţii; în acelaşi sens, s-a susţinut că instanţa de fond a încălcat si prevederile deciziei nr. 43/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesului legii, ce statuează că „instanţa penală învestită cu judecarea infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, nu va soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale, urmând a pronunţa respingerea ca inadmisibilă a acţiunii civile”; cu alte cuvinte, prin schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea la care exercitarea acţiunii civile era inadmisibilă în infracţiunea de înşelăciune care ar fi permis, dacă se făcea conform art. 20 Cod procedură penală, constituirea de parte civilă, instanţa s-a antepronunţat, fiind evidenta soluţia atât în ceea ce priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice, cât si în ceea ce priveşte condamnarea inculpatului pentru o infracţiune de prejudiciu şi nu pentru o infracţiune de pericol.

Un al treilea motiv de apel vizează greşita schimbare a încadrării juridice din infracţiunile pentru care a fost sesizată instanţa de judecată în infracţiunea de înşelăciune şi împrejurarea că, în mod greşit, s-a dispus condamnarea pentru infracţiunea de înşelăciune şi anularea unei suspendări sub supraveghere, în condiţiile în care inculpatul fusese achitat în  mod definitiv anterior, astfel cum reiese din decizia Curţii de Apel Constanţa  prin care inculpatul a fost anterior achitat definitiv, cu precizarea că se face vorbire de admiterea în parte a căii de atac, întrucât pentru celelalte infracţiuni se dispusese încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. 

Prin cel de al patrulea motiv de apel, în referire la infracţiunile pentru care a fost sesizata instanţa de judecata, s-a solicitat, în temeiul art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului [...] în temeiul art. 16 lit. b Cod procedură penală.

Astfel, s-a solicitat să se constate că este  evidentă lipsa de intenţie de inducere în eroare în vreun fel  a inculpatului întrucât trebuie să se aibă in vedere că fila cec a fost înmânată nu la momentul încheierii contractului, nu la momentul la care au debutat lucrările, ci la finalul contractului, când lucrările erau deja finalizate şi astfel inculpatul nu mai avea cum să inducă în eroare părţile civile întrucât dacă ar fi fost de rea-credinţă şi nu ar fi vrut să efectueze acea plată, nu mai exista niciun instrument de plată; în acest sens, s-a arătat că între cele două societăţi s-a încheiat un contract în care s-a prevăzut în mod expres că  termenul de plată al lucrării este de  60 de zile de la recepţia lucrărilor, iar la momentul la care aceste lucrări au fost finalizate, SC [...] SRL a emis factura fiscală; lipsa unei intenţii de inducere în eroare a cuiva rezultă şi din împrejurarea că, ulterior, când disponibilul bănesc i-a permis, inculpatul a efectuat o plată de 40.000 lei, o plată substanţială, ce a reprezentat jumătate din valoarea facturii respective; împrejurarea că ulterior nu s-a mai finalizat plata nu este rezultatul unei infracţiuni, ci efectiv datorită problemelor financiare ale societăţii; chiar dacă se va susţine împrejurarea că acesta primise contravaloarea lucrării de la beneficiarul final în condiţiile în care asupra conturilor societăţii existau mai multe popriri şi creditorii începuseră executarea silită, inculpatul nu a mai putut să achite integral factura  emisă de partea civilă.

Referitor la data completării acelui cec, aceasta nu putea să fie decât data scadenţei obligaţiei de plată, în condiţiile în care fila cec a fost emisă la ordin, neavând o data a scadenţei de data emiterii; în condiţiile în care obligaţia de plată nu devenise scadentă, ci era scadentă la  termen de 60 de zile, de comun acord, părţile au menţionat în cuprinsul acelei file cec ca data emiterii să fie 02.01.2011, adică chiar data scadentei obligaţiei de plata; s-a susţinut că în realitate, aşa cum dovedesc probele administrate, inculpatul nu este cel care a completat fila cec cu niciuna din menţiunile existente ci doar a semnat-o, iar data la care a semnat fila cec nu este data menţionată în rechizitoriu, ci o zi înainte, lucru confirmat atât de  inculpat, cât şi de martora audiată în prezenta cauză; s-a mai solicitat să se aibă în vedere că la data emiterii filei cec în contul societăţii exista disponibilul bancar pentru plata facturii respective, dar în condiţiile în care la acel moment obligaţia de plată nu devenise scadentă, nu se poate reţine în vreun fel  intenţia  de inducere în eroare sau de a înşela partea contractantă întrucât fila cec, instrument de plată, nu putea fi introdusă la plată în momentul respectiv, iar SC [...] SRL nu putea să încaseze plăţi.

În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care a fost sesizată instanţa de judecată, apreciază că nu se poate reţine împrejurarea că fila cec a fost  emisă cu falsificarea datei, apărarea explicând în ce condiţii s-a completat data respectivă şi în condiţiile în care rezultă din expertiza efectuată în cauză că nu inculpatul este cel care a datat fila cec, în mod evident, nu se poate reţine nici săvârşirea infracţiunii în legătură cu această chestiune; s-a susţinut că, în mod greşit, s-a apreciat de instanţa de fond  că inculpatul ar fi avut interesul să ultradateze fila cec pentru a induce în eroare partea civilă, în condiţiile în care contractul fusese semnat, iar lucrarea fusese executată, iar prin ultradatarea instrumentului de plată nu se făcea altceva decât să se respecte clauza contractului, respectiv art. 8 din contract; declaraţia martorului care a primit fila cec este cât se poate de elocventă în acest sens, spunând că este posibil că însuşi acesta să fi completat data, fiind conştient de împrejurarea că nu o putea introduce la plata decât  la momentul scadentei obligaţiei, conform clauzelor contractuale.

S-a mai arătat că în mod greşit instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 în infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 244 alin. 2 C.p. cu atât mai mult cu cât prin rechizitoriul nr. 5055/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia se dispusese clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de înşelăciune  întrucât s-a opinat că fapta nu există,  iar în legătură cu soluţia de clasare pentru fapta de înşelăciune nu s-a promovat nicio plângere, conform dispoziţiilor procedurale.

Ultimul motiv de apel, în subsidiar, are în vedere încadrarea reţinută prin rechizitoriu întrucât apreciază că încadrarea infracţiunii ca fiind înşelăciune este greşită; astfel, s-a arătat că, în mod greşit, instanţa de fond a considerat a fi lege penala mai favorabila noul Cod penal, în condiţiile în care atât prin raportare la limitele de pedeapsa dar şi la celelalte instituţii din partea generala a codului penal, legea penala mai favorabila este vechiul Cod penal.

Referitor la infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, s-a susţinut că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată în cauză, solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă raportat la decizia pronunţată de I.C.C.J. anterior menţionată.

La termenul din data 12.02.2015, inculpatul [...] a fost audiat de către instanţa de apel.

În apel:

Examinând sentinţa apelată în raport de motivele de apel şi de actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că apelul formulat în cauză de către inculpatul [...] sub aspectul reţinerii săvârşirii infracţiunii prev. de art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934, al individualizării pedepsei aplicate inculpatului [...] pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal şi art.396 alin.10 cod procedură penală de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani închisoare şi al dispoziţiei de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii de 3 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr.305/07.03.2012 a Judecătoriei Constanţa, hotărâre care a fost desfiinţată prin decizia penală nr.554/08.06.2012 a Curţii de Apel Constanţa, pentru următoarele:

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934 de emitere a unui cec fără a avea autorizarea trasului, Curtea constată că instanţa de fond a reţinut că inculpatul [...], administrator al S.C. [...] S.R.L., la data de 02.11.2010 a emis o filă CEC deşi se afla în interdicţie bancară ca urmare a emiterii anterior a unei file cec fără acoperire.

Din analiza probei cu înscrisuri coroborate cu declaraţiile inculpatului [...] şi declaraţiile martorilor [...] şi [...], Curtea constată că inculpatul, în calitatea sa de administrator al S.C. [...] S.R.L., a emis la data de 02.11.2010 (fiind menţionată pe fila CEC data de 02.01.2011 deoarece părţile contractante conveniseră la fila CEC să fie scadentă la 60 de zile) fila CEC seria [...] pentru plata sumei totale de 83211,29 lei şi că, la momentul emiterii şi cel al prezentării spre plată în contul bancar deschis la trasul [...] S.A., disponibilul bănesc necesar acoperirii acestuia lipsea.

Cu privire la data emiterii filei CEC, respectiv 02.11.2010, se impune menţiunea că art.8 din contractul dintre părţi prevedea că „Plata se va face la 60 (şaizeci) zile cu fila CEC emisă la recepţia lucrărilor”, iar recepţia lucrărilor a avut loc la data de 02.11.2010 astfel cum reiese din probatoriul administrat în cauză: declaraţiile inculpatului [...] şi declaraţiile martorilor [...] şi [...].

Curtea reţine că infracţiunea prev. de art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934 de emitere a unui cec fără a avea autorizarea trasului se săvârşeşte cu intenţie directă, fiind astfel necesar pentru existenţa infracţiunii sub aspect subiectiv ca inculpatul să fi cunoscut la data de 02.11.2010 (data emiterii filei CEC) că S.C. [...] S.R.L. se afla în interdicţie bancară şi cu toate acestea a emis fila CEC respectivă.

Din istoricul incidentelor de plăţi privind pe S.C. [...] S.R.L., Curtea reţine că anterior datei de 02.11.2010, respectiv la data de 23.07.2010 s-a înregistrat la CIP un CEC refuzat la plată din lipsa parţială de disponibil.

Curtea reţine însă nu s-a dovedit în mod cert că s-a adus la cunoştinţa S.C. [...] S.R.L. a interdicţiei bancare de emitere cecuri pentru perioada 23.07.2010-23.07.2011.

Astfel, deşi s-a emis somaţia nr.1615/26.07.2010 de către [...] în acest sens, comunicată în modalitatea confirmării cu primire către S.C. [...] S.R.L. la sediul din oraşul [...], jud. Constanţa, aceasta s-a întors cu menţiunile „retur” şi „lipsă domiciliu” astfel cum se susţine prin adresa nr.960/01.06.2012 emisă de către [...] (f.33 d.u.p.); verificând înscrisurile ataşate, Curtea constată că la dosar există doar confirmări de primire returnate doar pentru perioada 30.12.2001-07.01.2011, neexistând astfel vreun înscris cu privire la comunicarea somaţia nr.1615/26.07.2010 de către [...].

Curtea reţine şi dispoziţiile art.4 alin.2 cod procedură penală: „După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în forma convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului”.

Faţă de ansamblul aspectelor expuse mai sus, Curtea constată că nu se poate reţine fără putinţă de tăgadă că inculpatului [...] a avut cunoştinţă, în calitate de administrator al S.C. [...] S.R.L., că nu mai poate emite cecuri în perioada 23.07.2010 -23.07.2011, neputându-se astfel reţine că a emis la data de 02.11.2010 a emis o filă CEC deşi societatea se afla în interdicţie bancară cu forma de vinovăţie cerută de lege (intenţia), nefiind întrunite astfel elementele constitutive (sub aspectul laturii subiective) ale infracţiunii prev. de art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934 de emitere a unui cec fără a avea autorizarea trasului.

În consecinţă, în baza art.396 alin.5 cu referire la art.16 alin.1 lit.b) cod procedură penală, va achita pe inculpatul [...] pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934.

Curtea constată că nu sunt întemeiate motivele de apel invocate de către inculpatul [...] cu privire la modalitatea punerii în discuţie a schimbării încadrării juridice la termenul din data de 01.10.2014.

În acest sens, Curtea reţine că la data de 17.07.2014 instanţa de fond a dispus repunerea cauzei pe rol pentru punerea în discuţia părţilor a schimbării încadrării juridice dată faptelor, fixând termen pentru data de 01.10.2014 pentru când au fost citate părţile.

Citaţia pentru inculpatul [...] a fost comunicată acestuia la adresa sa, respectiv oraşul [...], [...], judeţul Constanţa, fiind afişată înştiinţarea potrivit art.261 alin.4 cod procedură penală.

Atâta timp cât inculpatul [...] nu s-a prezentat pentru comunicarea citaţiei, sunt aplicabile prev. art.261 alin.4 g) cod procedură penală în sensul că citaţia se consideră comunicată la împlinirea termenului pe care îl avea pentru prezentarea la organul judiciar pentru ridicarea citaţiei.

În consecinţă, la termenul de judecată din data de 01.10.2014 la instanţa de fond a fost procedură completă cu toate părţile, inclusiv cu inculpatul [...], când s-a pus în discuţie cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor.

Din interpretarea dispoziţiilor art.386 alin.1 cod procedură penală, Curtea reţine că acestea au în vedere doar situaţia în care inculpatul este prezent în instanţă, nu şi cazul în care inculpatul lipseşte, având în vedere menţiunea privind atragerea atenţiei inculpatului cu privire dreptul de a solicita lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii.

Curtea mai reţine că nu se poate constata că s-a încălcat dreptul inculpatului cu privire la pregătirea apărării atâtat timp cât hotărârea instanţei de fond nu era definitivă şi, mai mult, inculpatul a formulat apel cu privire la acest aspect, prezentând în apel concluzii pe larg cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor atât prin motivele scrise de apel cât şi prin concluziile orale expuse cu ocazia dezbaterilor din faţa instanţei de apel de la termenul de judecată din 14.05.2015.

Nu este întemeiat nici motivul de apel al inculpatului cu privire la greşita introducere în cauză de către instanţa de fond în calitate de persoană vătămată şi constituirea de parte civilă a SC [...] SRL.

În acest sens, Curtea constată că faţă de particularităţile cauzei nu sunt incidente prev. art.20 alin.1 cod procedură penală: „Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti”.

Astfel, Curtea are în vedere că până la termenul de judecată din data de 01.10.2014, obiectul judecăţii îl constituia infracţiuni prev. de Legea nr.59/1934 iar potrivit deciziei nr.43/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în interesul legii acţiunea civilă vizând infracţiunile prev. de art.84 din Legea nr.59/1934 asupra cecului sunt inadmisibile.

Curtea reţine că de termenul de judecată din data de 01.10.2014, când s-a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice dată uneia dintre fapte din infracţiunea prev. de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 în infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal, a constituit primul termen de judecată când partea vătămată se putea constitui parte civilă în cauză raportat la infracţiunea de înşelăciune.

Prin urmare, a operat o prorogare legală a momentului constituirii de parte civilă, raţionamentul fiind similar cu cel prev. de art.386 alin.2 cod procedură penală pentru care se prorogă momentul curgerii termenului de formulare a plângerii prealabile de către partea vătămată în cazul punerii în discuţie a schimbării încadrării juridice într-o infracţiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Nu este întemeiată nici susţinerea inculpatului în sensul că instanţa de fond s-a antepronunţat prin punerea în discuţie a cererii de schimbarea a încadrării juridice, din actele şi lucrările dosarului primei instanţe reieşind că instanţa de fond doar a pus în discuţia părţilor la termenul din data de 01.10.2014 cererea de schimbarea a încadrării juridice a unei dintre fapte.

Curtea constată că nu sunt întemeiate nici motivele de apel ale inculpatului [...] prin care s-a criticat greşita schimbarea a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 în infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal.

Astfel, Curtea constată că intenţia inculpatului [...], în calitate de administrator al S.C. [...] S.R.L., de a înşela partea vătămată SC [...] SRL, reiese în mod cert cu privire la executarea contractului nr. 472/25.08.2010 între cele două societăţi comerciale contractante, respectiv nerespectarea cu rea credinţă a art.8 şi art.9 din contract care prevăd că S.C. [...] S.R.L. trebuia să efectueze plata lucrărilor în termen de 60 de zile cu fila CEC, în condiţiile şi termenele contractului.

Astfel, Curtea reţine că inculpatul [...], în calitate de administrator al S.C. [...] S.R.L., a dat asigurări constante reprezentanţilor părţii vătămate SC [...] SRL începând cu data de 02.11.2010 că va efectua plata lucrărilor efectuate de către SC [...] SRL, însă din toate demersurile ulterioare ale inculpatului reiese intenţia acestuia de a achita preţul lucrărilor.

În acest sens, Curtea reţine că deşi S.C. [...] S.R.L. a încasat de la Primăria [...] preţul lucrărilor efectuate – „Canalizare menajeră str. Spiru Haret” (lucrări ce au fost subcontractate părţii vătămate SC [...] SRL) în cuantum de 83.211,29 lei precum şi alte sume importante de bani în perioada 02.10.2010 – 02.01.2011 (ex. 41.000 RON la data de 7.12.2010, 500.000 RON la 17.10.2010, 115.499 RON la 29.12.2010, astfel cum reiese din extrasul de cont al S.C. [...] S.R.L.) inculpatul [...] a retras toate aceste sume, firma administrată de acesta având în sold doar suma de 210 RON în data de 31.12.2010, deci în ultima zi lucrătoare înaintea datei de 02.01.2011 când ar fi trebuit să intre la plată fila CEC emisă pentru plata lucrărilor efectuate de către SC [...] SRL iar inculpatul cunoştea acest lucru.

Nu este întemeiată susţinerea inculpatului în sensul că nu se poate reţine intenţia acestuia de a înşela partea vătămată deoarece fila CEC a fost înmânată la finalul contractului şi nu la momentul încheierii contractului sau al debutării lucrărilor, astfel că inculpatul nu mai avea cum să inducă în eroare partea vătămată.

Curtea reţine, astfel cum s-a arătat mai sus, că din probatoriul administrat în cauză reiese că intenţia inculpatului a fost aceea ca lucrările „Canalizare menajeră str. Spiru Haret” contractate de către fima administrată de către acesta de la Primăria [...] şi subcontractate ulterior către SC [...] SRL să fie executate de către această firmă însă nu mai efectueze plata lucrărilor, aspect care reiese din faptul că a încasat contravaloarea lucrărilor de la Primăria [...] şi a avut şi alte încasări de sume importante în contul firmei (de peste 600.000 RON) şi cu toate acestea înainte de data de 02.01.2011 când ar fi trebuit să se facă plata sumei de 83.211 RON către SC [...] în contul S.C. [...] S.R.L. se mai găsea doar suma de 210 ron, în perioada 07-29.12.2010 inculpatul retrăgând din contul firmei adminsitrate de el suma totală de peste 661.000 RON.

Plata ulterioară datei de 02.01.2011 de către inculpatul [...] a sumei de 40.000 RON către partea vătămată SC [...] nu reflectă lipsa intenţiei inculpatului de a înşela partea vătămată, având în vedere toate demersurile efectuate de inculpat în perioada de la semnarea contractului şi până la data de 31.12.2015. 

Prin urmare, Curtea reţine că prin emiterea filei CEC la data de 02.10.2011 de către inculpat, acesta a intenţionat să înşele partea vătămată pentru a obţine un folos injust, constând în contravaloarea lucrărilor „Canalizare menajeră str. Spiru Haret” contractate de către fima administrată de către inculpat de la Primăria [...] şi subcontractate ulterior către SC [...] SRL, prin încasarea contravalorii lucrărilor de la primăria [...] şi neplata lucrăriilor efectuate de către subcontractant, aspect care reiese din retragerile de numerar efectuate de inculpat până la data de 31.12.2010, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal, mijlocul fraudulos fiind fila CEC prin care s-a obţinut încrederea părţii vătămate privind plata lucrărilor ce urmau să fie efectuate de către subcontractanta parte vătămată.

Faptul că partea vătămată nu a formulat plângere împotriva soluţiei procurorului din rechizitoriu de clasare a cauzei faţă de inculpatul [...] cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 cod penal 1969 nu determină o autoritate de lucru judecat cu privire la acest aspect, doar o hotărâre judecătorească definitivă având consecinţa autorităţii de lucru judecat, astfel că în cursul judecăţii cauzei cu privire la fapta respectivă (căreia procurorul i-a dat o altă încadrare juridică) instanţa de judecată poate dispune schimbarea încadrării juridice.

Nu este întemeiat motivul de apel al inculpatului prin care s-a susţinut că legea penală mai favorabilă este codul penal 1969, având în vedere că limitele speciale de pedeapsă pentru infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3,4 cod penal 1969 este închisoare de la 3 la 15 ani pe când infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal este închisoare de la 1 la 5 ani, neimpunându-se aplicarea unei alte modalităţi de executare decât cea în regim de detenţie, raportat la modalitatea concretă de comitere a faptei.

În consecinţă, având în vedere că pedeapsa aplicată inculpatului va fi executată în regim de detenţie şi raportat la pricipiul aplicării globale a legii penale mai favorabile, raportat şi la decizia Curţii Constituţionale nr.265/06.05.2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr.372/20.05.2014), decizie definitivă şi general obligatorie, nu sunt întemeiate motivele de apel ale inculpatului privind intervenirea prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului pentru infracţiunile prev. de Legea nr.59/1934 potrivit art. 124 cod penal 1969 rap. la art.122 alin.1 lit.e) cod penal 1969 având în vedere că prin aplicarea globală a codului penal 1969 ca lege penală mai favorabilă s-ar impune aplicarea inculpatului a unei pedepse de cel puţin 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3,4 cod penal 1969.

Astfel cum s-a arătat mai sus, legea penală mai favorabilă constă în dispoziţiile codului penal în vigoare din 01.02.2014 raportat la limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal (închisoare de la 1 la 5 ani) şi la faptul că pedeapsa urmează să se execute în regim de detenţie; aplicând global dispoziţiile noului cod penal, Curtea constată că de la momentul comiterii faptelor privind Legea cecului (02.11.2010) nu s-a împlinit până în prezent termenul de 6 ani de prescripţie specială a răspunderii penală prev. de art.155 alin.4 cod penal rap. la art.154 alin.1 lit.e) cod penal.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal, Curtea va admite apelul inculpatului (având în vedere efectul devolutiv al apelului prev. de art.417 alin.2 cod procedură penală) şi va reduce pedeapsa aplicată inculpatului [...] pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal şi art.396 alin.10 cod procedură penală de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani închisoare, raportat la limitele speciale de pedeapsă, la  cuantumul prejudiciului cauzat de 83.000 RON şi la faptul că inculpatul a achitat parţial prejudiciul prin plata sumei de 40.000 RON.

Nu este întemeiat nici motivul de apel al inculpatului prin care s-a susţinut că fila CEC nu a fost emisă cu falsificarea datei.

Astfel, Curtea reţine că din probatoriul administrat în cauză (declaraţiile martorilor, declaraţiile inculpatului) reiese în mod cert că fila CEC în cauză a fost emisă după recepţia lucrărilor şi emiterea facturii, respectiv la data de 02.10.2010 şi nu la data de 02.11.2010, fiind semnată de către inculpat, astfel cum chiar acesta a declarat, fila CEC fiind astfel emisă, potrivit practicii emiterii filei CEC „în alb”, fiind necesar ca acesta să fie semnat de emitent, şi rap. la art.12 şi art.14 din Legea nr.59/1934.

Prin urmare, CEC-ul ar fi trebuit să conţină data de 02.11.2010 şi să fie introdus la plată la data de 02.01.2010 potrivit art.8 din contractul încheiat între cele 2 societăţi comerciale.

Curtea mai constată că apelul inculpatului este fondat sub aspectul dispoziţiei de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii de 3 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr.305/07.03.2012 a Judecătoriei Constanţa, hotărâre care a fost desfiinţată în parte prin decizia penală nr.554/08.06.2012 a Curţii de Apel Constanţa, dispunându-se achitarea inculpatului [...] pentru:

-comiterea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,2,3 cod penal (parte vătămată [...]);

-comiterea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,2,3 cod penal (parte vătămată S.C. [...] SRL).

Prin urmare, Curtea constată că pentru infaracţiunile care au făcut obiectul acelei judecăţi s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare a inculpatului [...], fiind casată hotărârea instanţei de fond de condamnare a inculpatului.

Faţă de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, Curtea va admite apelul formulat de către inculpatul [...] împotriva sentinţei penale nr. 3432 din data de 29.10.2014 pronunţată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr. 3562/256/2014, va desfiinţa sentinţa apelată şi rejudecând, în baza art.396 alin.5 cu referire la art.16 alin.1 lit.b) cod procedură penală, va achita pe inculpatul [...] pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934.

Curtea va reduce pedeapsa aplicată inculpatului [...] pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal şi art.396 alin.10 cod procedură penală de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani închisoare.

Se va înlătura dispoziţia de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii de 3 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr.305/07.03.2012 a Judecătoriei Constanţa, hotărâre care a fost desfiinţată prin decizia penală nr.554/08.06.2012 a Curţii de Apel Constanţa.

În baza art.38 cod penal şi art.39 alin.1 lit.d) cod penal, Curtea va contopi pedepsele aplicate inculpatului [...]:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 alin.2 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal şi art.396 alin.10 cod procedură penală,

-180 zile-amendă (cuantumul unei zile-amendă fiind de 10 lei) pentru săvârşirea infracţiunii de emitere a unui cec cu dată falsă prev. de art.84 pct.3 din Legea nr.59/1934, modif. Prin art.23 pct.I titlul al II-lea din Legea nr.187/2012, cu aplicarea art.5 cod penal,

Inculpatul [...] urmând să execute în final pedeapsa de 2 ani închisoare la care se va adăuga pedeapsa amenzii constând în 180 zile-amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind de 10 lei.

Având în vedere aspectele expuse mai sus, modalitatea concretă de comitere a faptelor de către inculpat, Curtea apreciază că se impune executarea în regim de detenţie a pedepsei închisorii aplicate inculpatului, menţinând sub acest aspect hotărârea instanţei de fond.

De asemenea, faţă de reţinerea infracţiunii de înşelăciune comisă de către inculpat, Curtea constată că în mod întemeiat instanţa de fond a dispus obligarea inculpatului la plata către partea vătămată a sumei de 43.000 lei cu titlu de daune materiale, având în vedere că din prejudiciul iniţial de 83.000 lei inculpatul a plătit părţii vătămate suma de 40.000 lei.

Curtea va menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.