Infractiunea de lovire

Constată că prin rechizitoriul nr. …/P/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău  şi înregistrat sub nr. …./260/2017 pe rolul Judecătoriei Moineşti, a fost trimis în judecată inculpatul H.M., cu antecedente penale,pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi vătămare corporală prev. de art. 193 alin. 2 C.pen. şi art.194 al.1 lit.e C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

În actul de sesizare a instanţei se arată că inculpatul H.M la data de 09.08.2015, în jurul orelor 13,30, în timp ce se afla în punctul numita N…. din apropierea oraşului D….., a lovit persoana vătămată T.S. cu un par pe hemitoracele şi antebraţul mâinii stângi, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 zile de îngrijiri medicale de natură să-i pună în primejdie viaţa acesteia, şi persoana vătămată S.C.  cu piciorul în gură şi cu  acelaşi par în zona spatelui şi a braţului stâng, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

La data de 09.08.2015, în jurul orelor 13,30, S.C. şi T.S.  se aflau cu turma de oi în punctul numit N…. din apropierea oraşului D…….

Inculpatul H.M. a  venit în zonă însoţit de mai mulţi căini, aceştia au început să se lupte cu cei care însoţeau turma de oi a persoanelor vătămate.

H.M a început să adreseze injurii şi ameninţări cu moartea , s-a apropiat de persoana vătămată T.S.  pe care a lovit-o cu un par în hemitoracele şi antebraţul mâinii stângi, aceasta reuşind să fugă, ulterior inculpatul l-a lovit cu piciorul în gură pe S.C.  care se afla aşezat pe jos, iar cu  acelaşi par şi în zona spatelui şi a braţului stâng.

Persoana vătămată S.C.  a prezentat un traumatism obiectivat prin echimoze, contuzie dentară şi fractură de cubitus, leziuni ce s-au produs prin lovire cu corp dur şi care au necesitat pentru vindecare un număr de 40-45 zile  de îngrijiri medicale.

Persoană vătămată T.S.  a prezentat un traumatism toraco-abdominal obiectivat prin echimoză toracică şi ruptură de splină cu hematom subcapular rupt şi hemoperitoneu consecutiv, leziuni ce s-au produs prin lovire cu corp dur de formă liniară şi care au necesitat pentru vindecare un nr. de 25-30 zile de îngrijiri medicale, însă traumatismul toraco-abdominal cu ruptura de splină şi hemoperitoneu au fost de natură să pună în primejdie viaţa victimei.

Inculpatul prezent în instanţă a recunoscut faptele şi a solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art. 375 alin. (1) şi (2) rap. la art. 396 alin. (10) N.C.proc.pen.

Faptele au fost dovedite şi prin :  procesul verbal de consemnare a plângerii (fl.7);plângerile şi declaraţiile persoanelor vătămate (fl. 8-11,17,19);certificat medico–legale şi raport de expertiză medico-legală (fl. 23-26);declaraţii martori (fl. 20-22); proces verbal de verificare (fl.27); procese verbale de căutare şi de citare (fl.28);procese verbale şi declaraţiile inculpaţilor H.M. şi H.V. (fl. 45-49,53-56).

Se reține faptul că infracțiunile de lovire sau alte violențe și vătămare corporală , au ca obiect juridic integritatea fizică sau sănătatea persoanei, precum și relațiile sociale în legătură cu acestea.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, constatăm faptul că elementul material este reprezentat în speță de lovirea directă a persoanelor vătămate cu pumnii și cu picioarele, urmarea imediată a acestor acțiuni fiind cauzarea de suferințe fizice asupra corpului persoanei vătămate, suferințe care au fost evaluate, (T.S. )pentru vindecare un număr de 25-30 zile de îngrijiri medicale şi de natură să-i pună în primejdie viaţa acesteia, şi persoana vătămată S.C.  , provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.

Sub aspectul laturii subiective, se constată că infracțiunile au fost săvârșite de către inculpat cu intenție directă, acesta prevăzând și urmărind producerea rezultatului faptelor , respectiv acela de a lovi persoanele vătămate în scopul cauzării de suferințe fizice acestora.

La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatul nu este la prima încălcare a legii penale , faptele din prezenta fiind în concurs cu săvârşirea altor infracţiuni tot cu acte de violenţă , aşa cum rezultă din studiul fişei cazier.

Deoarece inculpatul nu a fost condamnat pentru niciuna din infracţiunile  pentru care a fost trimis în judecată , îi vor fi aplicabile prevederile art. 38 alin.1 şi art.39 lit.b Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, faptul că în prezent inculpatul este arestat într-o altă cauză , scopul educativ şi preventiv al pedepsei nu poate fi atins decât prin privare de libertate.

Persoana vătămată T.S.  s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei daune morale şi 4000 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea sumei pe care ar fi trebuit să o încaseze de la locul de muncă şi cheltuieli de spitalizare.

Persoana vătămată S.C.  s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 lei daune morale şi 1000 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea sumei pe care ar fi trebuit să o încaseze de la locul de muncă şi cheltuieli de spitalizare.

Condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăţia autorului faptei ilicite.

Fapta ilicită reprezintă o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.

Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Vinovăţia reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanţa reţine ca prin fapta savarsită , inculpatul a săvârşit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.

Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatele medico-legale care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârşită de către inculpat, persoanele vătămate au avut nevoie un număr consistent de îngrijiri medicale şi chiar i s-a pus viaţa în pericol , persoanei vătămate T.S.

Din probele administrate instanţa reţine că există o legătură de cauzalitate între fapta ilicita săvârşită de inculpat şi prejudiciul suferit de părţile  civile , în sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmăririi penale, cât şi cu declaraţiile date în cursul urmăririi penale, instanţa consideră că în cauză este îndeplinită şi condiţia vinovăţiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intenţiei.

Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor (vătămarea integrităţii corporale a persoanelor vătămate ) şi a urmărit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin săvârşirea faptei ilicite.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile civile răspunderii civile delictuale instanţa urmează  să aprecieze asupra cuantumului despăgubirilor solicitate de persoanele vătămate.

Fiind îndeplinite condiţiile civile ale răspunderii civile instanţa urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoanele vătămate.

Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii aduse integrităţii fizice şi onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecătorului care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecăţii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.

Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauza a celui care pretinde daune morale.

Instanţa constată că suma solicitată reprezentând daune morale apar ca fiind sume proporţionate si rezonabile în raport cu suferinţele fizice si psihice încercate de părţile civile în urma faptei săvârşite de inculpat.

În aprecierea sumei instanţa a avut in vedere si inerentele suferinţe psihice provocate persoanelor vătămate prin fapta inculpatului.

Martorul B.C. , propus de către persoanele vătămate , arată că T.S. și S.C.  , au lucrat la acesta ca ciobani și în perioada în care din cauza loviturilor nu au putut veni la muncă două săptămâni , astfel T.S.  nu a primit suma de 800 lei şi S.C.  suma de 500 lei.

Despre ambii foşti angajaţi , relatează acelaşi martor că nu au mai venit să îşi continue activitatea sau să dorească să muncească deşi starea fizică le-ar fi permis la un moment dat.

Astfel , în baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., faţă de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., se vor admite în partea cererile privind despăgubirile civile , va fi obligat inculpatul către partea civilă T.S. la plata sumei de 800 lei reprezentând despăgubiri civile şi 5000 lei daune morale şi către partea civilă S.C.  la plata sumei de 500 lei reprezentând despăgubiri civile şi 2000 lei daune morale,

În baza art. 397 alin. (1) N.C.P.P. rap. la art. 1.349 N.C.C., faţă de disp. art. 23 alin. (2) şi art. 25 alin. (1) N.C.P.P., va fi obligat inculpatul către Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti la plata sumei de 3831,24  lei , contravaloare cheltuieli de spitalizare persoană vătămată T.S.  , la care se adaugă dobânda legală până la data achitării prejudiciului.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen.  va fi obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Domenii speta

Spete similare