Anulare act emis de autorităţile publice locale. Procedură de alegere viceprimar

Anulare act emis de autorităţile publice locale. Procedură de alegere viceprimar

- art. 11 din O.G. nr. 35/2002

Criticile recurentului referitoare la greşita aplicare şi interpretare în speţă a dispoziţiilor legale referitoare la procedura de alegere a viceprimarului Comunei (...) sunt neîntemeiate.

În concret, recurentul contestă legalitatea procedurii de alegere a viceprimarului Comunei (...), pe motivul că unul dintre consilierii locali ar fi utilizat două modalităţi de exprimare a opţiunii de vot, prin bararea numelui consilierului pe care nu a dorit să-l aleagă în funcţia de viceprimar şi prin scrierea cuvântului DA în dreptul numelui rămas nebarat. De asemenea, acesta invocă şi nerespectarea secretului votului, consilierilor locali fiindu-le distribuite pentru completarea buletinelor de vot instrumente de scris de culori diferite, fapt ce ar fi făcut posibilă, în opinia recurentului, identificarea fiecărui votant. Or, în acest fel, este evident, susţine recurentul, că nu s-a respectat secretul votului, acesta fiind exercitat sub presiune, dovadă în acest sens fiind şi opoziţia manifestată ulterior în privinţa solicitării de refacere a votului.

În raport de aceste susţineri ale recurentului, instanţa de control a reţinut că potrivit art. 11 din OG nr. 35/2002,

 (1) Consiliul local alege din rândul membrilor săi pe viceprimar, respectiv pe viceprimari. Alegerea se face prin vot secret.

 (2) Propunerea de candidaţi pentru alegerea viceprimarului, respectiv a viceprimarilor, se face de către oricare dintre consilieri sau de grupurile de consilieri.

 (3) După înregistrarea candidaturilor se ia o pauză în timpul căreia se completează buletinele de vot.

 (4) Exercitarea votului se face într-o cabină special amenajată, putându-se folosi, la alegere, una dintre următoarele modalităţi:

 a) fiecare consilier primeşte un singur buletin de vot pe care sunt trecute numele tuturor candidaţilor. Intrând în cabină, din lista candidaţilor vor fi barate printr-o linie orizontală numele tuturor candidaţilor pe care consilierul nu doreşte să îi aleagă. Pe buletin va rămâne nebarat numele consilierului sau, după caz, al consilierilor pe care doreşte să îl/să îi aleagă votantul;

 b) pe buletinul de vot se scrie cuvântul "DA" în dreptul numelui/numelor celui/celor pe care doreşte să îl/să îi voteze;

 c) alte modalităţi, la alegerea consiliului.

 (5) Este declarat viceprimar candidatul care a obţinut votul majorităţii consilierilor în funcţie.

Din economia textului regal, rezultă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea cadrului organizatoric necesar derulării procedurii de alegere a viceprimarilor, inclusiv sub aspectul indicării modalităţilor de exprimare a votului, într-o manieră care să permită stabilirea opţiunii de vot exprimată de cel care votează.

În speţă, raportat la dispoziţiile legale mai sus citate, s-a hotărât cu unanimitate de voturi, ca modalitate de vot pentru alegerea viceprimarului - bararea printr-o linie orizontală a numelui celui care nu se doreşte a fi ales, urmând ca pe buletin să rămână nebarat numele candidatului pe care consilierul înţelege să îl voteze.

Au existat doi candidaţi pentru alegerea ca viceprimar al Comunei (...), şi anume recurentul şi pârâtul (...). Au fost trecute cele două nume pe buletinele de vot, s-au împărţit buletinele de vot, fiindu-i înmânat fiecărui consilier local un pix/carioca de culori diferite pentru a vota. În urma numărării voturilor, s-a constatat că pârâtul (...) a întrunit un număr de 5 voturi, iar recurentul doar 4 voturi, adoptându-se Hotărârea de Consiliul Local nr. (…) prin care pârâtul (...) a fost numit viceprimar al Comunei (...).

 Unul dintre buletinele de vot luate în considerare ca exprimând opţiunea de vot pentru numitul (...) a fost contestat de recurent, întrucât susţine acesta, nu a fost respectată modalitatea de vot aleasă şi consemnată în procesul-verbal, acel buletin de vot înglobând în cuprinsul său două modalităţi diferite de vot, respectiv atât tăierea numelui unui candidat, cât şi menţionarea cuvântului „DA" în dreptul numelui celuilalt candidat.

În acord cu cele reţinute de judecătorul fondului, instanţa de control judiciar a apreciat că în lipsa unei dispoziţii exprese care să sancţioneze cu nulitatea votului utilizarea a două modalităţi alternative de exprimare a votului, buletinul de vot contestat de recurent nu poate fi declarat nul sau anulat, în condiţiile în care opţiunea de vot este clar exprimată, neexistând nici un dubiu în privinţa opţiunii consilierului local.

În mod corect, judecătorul fondului a apreciat că prin înscrierea cuvântului DA în dreptul numelui pârâtului (...), consilierul local care a completat respectivul buletin de vot nu a dorit altceva decât să întărească opţiunea sa pentru unul dintre candidaţi.

 Mai mult, potrivit notei inserate pe fiecare buletin de vot utilizat pentru alegerea viceprimarului Comunei (...), urmau să fie considerate nule buletinele de vot pe care se exprimă mai mult de o opţiune, respectiv cele pe care nu s-a exprimat nicio opţiune.

Relevant pentru dezlegarea cauzei este faptul că pe buletinul de vot contestat este marcată în mod clar o singură opţiune electorală, acesta neîncadrându-se nici în categoria celor pe care nu s-a exprimat nicio opţiune, nici în categoria celor pe care s-au exprimat mai multe opţiuni.

Consilierul local al cărui buletin de vot este contestat a exprimat o singură opţiune de vot, utilizând inclusiv modalitatea de vot aleasă de consilierii locali, adică prin bararea numelui candidatului pe care nu doreşte să-l aleagă. Împrejurarea că votantul a procedat şi la înscrierea cuvântului DA în dreptul candidatului votat nu este de natură să ridice dubii cu privire la opţiunea sa electorală, de natură să justifice anularea votului astfel exprimat.

Referitor la celălalt motiv de nelegalitate invocat de recurent în legătură cu procedura de alegere a viceprimarului Comunei (...), constând în nerespectarea caracterului secret al votului, prin distribuirea unor instrumente de scris diferite, în vederea completării buletinelor de vot, de natură a permite identificarea opţiunii de vot exprimată de fiecare consilier local, instanţa de recurs a constatat că într-adevăr acest aspect a fost invocat de către reclamant, prin reprezentanta sa, exclusiv cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, fapt ce contravine prevederilor art. 204 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr.134/2010, astfel că operează decăderea reclamantului din dreptul de a-şi modifica cererea, fără acordul expres al pârâţilor, prin invocarea, cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, a unor motive de nelegalitate ce nu se regăsesc în cererea de chemare în judecată.

Parcurgând cererea de chemare în judecată, instanţa de recurs a constatat că în cuprinsul acesteia, singurul aspect de nelegalitate a procedurii de alegere a viceprimarului Comunei (...) invocat de recurentul-reclamant se referea la exprimarea unei opţiuni de vot, prin utilizarea a două modalităţi diferite, respectiv atât prin bararea numelui consilierului pe care nu a dorit să-l aleagă în funcţia de viceprimar, cât şi prin scrierea cuvântului DA în dreptul numelui rămas nebarat, fără a se face nicio referire la instrumentele de scris utilizate de consilierii locali pentru completarea buletinelor de vot, acest aspect fiind invocat pentru prima dată cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei. Or, raportat la acest moment procedural, apărările intimatului privind decăderea recurentului-reclamant din dreptul de a-şi modifica/completa cererea de chemare în judecată sunt întemeiate, motiv pentru care, instanţa de recurs nu a mai analizat pe fond acest motiv de nelegalitate, reţinând că reclamantul era decăzut din dreptul de a-l invoca.

Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 2654 din 15 noiembrie 2017

Prin Sentinţa nr. (...)/CA din 21.02.2017 Tribunalul (...) a respins ca nefondată acţiunea precizată formulată de reclamantul (...) în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Comunei (...) şi (...) şi a obligat reclamantul la plata sumei de 1.318,50 lei în favoarea pârâtului Consiliul Local al Comunei (...), cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin HCL (...) nr. (...)/27.06.2016, s-a hotărât alegerea d-lui (...) în funcţia de viceprimar al comunei (...), hotărârea fiind adoptată cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie.

Reclamantul, în calitatea sa de contracandidat pentru funcţia de viceprimar al comunei (...), prin acţiunea formulată, a solicitat anularea hotărârii de alegere a viceprimarului, invocând nulitatea unui buletin de vot din cele 9 exprimate.

Conform art. 11 din OG nr. 35/2002, „(1) Consiliul local alege din rândul membrilor săi pe viceprimar, respectiv pe viceprimari. Alegerea se face prin vot secret. (2) Propunerea de candidaţi pentru alegerea viceprimarului, respectiv a viceprimarilor, se face de către oricare dintre consilieri sau de grupurile de consilieri. (3) După înregistrarea candidaturilor se ia o pauză în timpul căreia se completează buletinele de vot. (4) Exercitarea votului se face într-o cabină special amenajată, putându-se folosi, la alegere, una dintre următoarele modalităţi: a) fiecare consilier primeşte un singur buletin de vot pe care sunt trecute numele tuturor candidaţilor. Intrând în cabină, din lista candidaţilor vor fi barate printr-o linie orizontală numele tuturor candidaţilor pe care consilierul nu doreşte să îi aleagă. Pe buletin va rămâne nebarat numele consilierului sau, după caz, al consilierilor pe care doreşte să îl/să îi aleagă votantul; b) pe buletinul de vot se scrie cuvântul "DA" în dreptul numelui/numelor celui/celor pe care doreşte să îl/să îi voteze; c) alte modalităţi, la alegerea consiliului. (5) Este declarat viceprimar candidatul care a obţinut votul majorităţii consilierilor în funcţie. (6) În situaţia în care se aleg 2 viceprimari, sunt declaraţi aleşi primii 2 candidaţi care au obţinut votul majorităţii consilierilor în funcţie. (7) În situaţia în care nu s-a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (5), se organizează un al doilea tur de scrutin, în aceeaşi şedinţă, la care vor participa candidaţii situaţi pe primele două locuri. La al doilea tur de scrutin este declarat ales viceprimar consilierul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”.

Din examinarea procesului verbal de şedinţă, a hotărârii de consiliu local contestată şi a întregii proceduri de desemnare a viceprimarului comunei (...), prin raportare la textul de lege mai sus menţionat, Tribunalul (...) a reţinut că alegerea viceprimarului s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie.

Astfel, examinând procesul verbal al şedinţei de consiliu local din data de 27.06.2016, instanţa de fond a constatat că la votul pentru alegerea viceprimarului au participat 9 consilieri locali, iar în urma exercitării dreptului de vot, 4 voturi au fost exprimate pe numele reclamantului, iar 5 voturi au fost exprimate pe numele pârâtului (...). Totodată, instanţa de fond a reţinut că, anterior exercitării dreptului de vot s-a stabilit ca şi modalitate de exercitare a votului bararea numelui acelui candidat care nu reprezintă opţiunea pentru funcţia de viceprimar, urmând ca celălalt candidat, al cărui nume nu a fost barat, să reprezinte opţiunea valabil exprimată pentru acea funcţie.

În susţinerea nulităţii unui buletin de vot, reclamantul a invocat nerespectarea modalităţii efective de exprimare a dreptului de vot stabilită anterior exercitării votului, prin aceea că un consilier local a utilizat 2 modalităţi de exprimare a opţiunii sale, respectiv a barat numele unui candidat şi a scris în dreptul numelui celuilalt candidat cuvântul „da”.

Din examinarea buletinului de vot contestat, aflat la fila 199 dosar, instanţa de fond a constatat că, deşi la începutul şedinţei s-a stabilit ca şi modalitate de exprimare a votului bararea numelui candidatului pentru care nu îşi exprimă opţiunea de a fi desemnat în funcţia de viceprimar, prin utilizarea şi a celei de a doua modalităţi concrete de exprimare a votului, respectiv prin menţiunea „da” în dreptul celuilalt candidat, al cărui nume nu era barat, nu s-a produs nulitatea buletinului de vot, întrucât cele 2 modalităţi de vot exercitate nu se exclud una pe cealaltă, ambele modalităţi converg pentru aceeaşi opţiune de alegere a candidatului, consilierul local care a completat acel buletin de vot, prin utilizarea ambelor modalităţi de vot, încercând doar să întărească propria opţiune, pentru candidatul (...). Mai mult, din nota înregistrată pe modelul buletinului de vot utilizat la desemnarea viceprimarului rezultă în mod expres şi limitativ care sunt cazurile de nulitate a buletinelor de vot, respectiv cele pe care se exprimă mai mult de o opţiune şi cele pe care nu s-a exprimat nici o opţiune, situaţii care nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât pe buletinul de vot contestat a fost exprimată o singură opţiune, chiar dacă s-au folosit 2 modalităţi de exprimare.

De altfel, chiar dacă legiuitorul, în cuprinsul disp. art. 11 din OG nr. 35/2002, a prevăzut obligativitatea alegerii uneia dintre modalităţile de exercitare a votului dintre cele enumerate în mod limitativ, nu a prevăzut în mod expres sancţiunea nulităţii buletinului de vot în situaţia utilizării mai multor modalităţi de exercitare a votului dintre cele enumerate, câtă vreme acele modalităţi nu se exclud una pe cealaltă, ci doar întăresc opţiunea alegătorului pentru unul dintre candidaţi.

Referitor la susţinerile reprezentantei reclamantului făcute oral în faţa instanţei în şedinţa publică din 7 februarie 2017, conform cărora s-ar fi violat secretul votului prin aceea că pe buletinele de vot s-au folosit instrumente de scris de mai multe culori, nu au putut fi reţinute ca fiind întemeiate, câtă vreme legiuitorul nu a impus utilizarea unui instrument de o anumită culoare sau să interzică utilizarea unor instrumente de culori diferite pentru exprimarea opţiunii de vot, susţinerile reprezentantei reclamantului fiind simple supoziţii, care nu au un fundament juridic, aceasta nedovedind că prin utilizarea mai multor instrumente de scris de culori diferite s-ar putea stabili identitatea consilierilor locali care şi-au exprimat o anumită opţiune.

Faţă de aceste considerente şi văzând în drept şi dispoziţiile OG nr. 35/2002, prin prisma prevederilor art.1, 8 din Legea nr.554/2004, Tribunalul (...) a respins ca nefondată acţiunea formulată.

Ca o consecinţă a respingerii acţiunii, prin prisma disp. art.453 din Noul Cod de procedură civilă, a obligat reclamantul la plata în favoarea pârâtului Consiliul Local al Comunei (...), a sumei de 1.318,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.

Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, a declarat recurs recurentul-reclamant (...), solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, iar în urma rejudecării, admiterea acţiunii astfel cum aceasta a fost formulată, respectiv anularea buletinelor de vot raportat la încălcarea modalităţii de vot aleasă şi consemnată în procesul verbal din data de 27.06.2017 şi a caracterului secret al acestuia şi, pe cale de consecinţă, anularea Hotărârii Consiliului Local nr. (…) privind alegerea viceprimarului Comunei (...) precum şi a pct.6 din cadrul Procesului-verbal încheiat în data de 27.06.201, cu obligarea intimaţilor la plata tuturor cheltuielilor de judecata ivite cu soluţionarea prezentei cauze.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a arătat că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este nelegală şi netemeinică întrucât a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, motivul de recurs bazându-se pe prevederile art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă. În sentinţa atacată se reţine că alegerea viceprimarului s-a realizat cu respectarea tuturor dispoziţiilor prevăzute de lege, însă apreciază recurentul că procedura de alegere a viceprimarului este viciată din cel puţin doua puncte de vedere.

Astfel, recurentul a candidat la alegerile locale din 5 iunie 2016, obţinând mandatul de consilier în Consiliul Local al Comunei (...). Ulterior alegerilor, în vederea constituirii Consiliului Local s-au organizat două şedinţe, prima şedinţă având loc în data de 24.06.2016. Din cauza neîntrunirii majorităţii prevăzute de lege la această şedinţă, s-a procedat la o a doua convocare a consilierilor pentru data de 27.06.2016.

În cea de a doua şedinţă, s-au prezentat toţi cei 9 consilieri aleşi, fiind astfel întrunit cvorumul pentru şedinţa de constituire a Consiliului Local. Aşadar, s-a trecut la îndeplinirea ordinii de zi a şedinţei, respectiv: au fost aleşi ca şi membrii ai Comisiei de validare pârâtul (...), (...) şi recurentul, adoptându-se în acest sens Hotărârea nr. (…) a Consiliului Local al Comunei (...), s-au validat mandatele consilierilor locali, s-au depus jurămintele de către consilieri, s-a ales ca preşedinte de şedinţă d-nul (...) şi s-a depus jurământul de către primarul comunei.

Ulterior, s-a trecut la punctul 6 al ordinii de zi, respectiv alegerea viceprimarului. S-a hotărât cu unanimitate de voturi la propunerea pârâtului ca modalitate de vot pentru alegerea viceprimarului bararea printr-o linie orizontală a numelui celui care nu se doreşte a fi ales, urmând ca pe buletin să rămână nebarat numele candidatului pe care consilierul înţelege să îl voteze. Recurentul s-a autopropus ca şi candidat pentru funcţia de viceprimar, iar pârâtul a fost propus de către numitul (...). S-au trecut cele două nume pe buletinele de vot, s-au împărţit buletinele de vot, fiindu-le înmânat, de asemenea, fiecăruia un pix/carioca de culori diferite pentru a vota. În urma numărării voturilor, s-a constatat că pârâtul a întrunit un număr de 5 voturi, iar recurentul doar 4 voturi, adoptându-se Hotărârea de Consiliu Local nr. (…) prin care pârâtul (...) a fost numit viceprimar al Comunei (...).

După adoptarea acestei hotărâri, a avut loc o pauză pentru consultări, iar la reluarea şedinţei recurentul, împreună cu alţi 4 consilieri au învederat celor prezenţi că înţeleg să conteste unul dintre buletinele de vot pentru alegerea viceprimarului. În opinia lor, acesta trebuia anulat întrucât nu respecta modalitatea de vot aleasă şi consemnată în procesul-verbal, înglobând în cuprinsul său două modalităţi diferite de vot, respectiv atât tăierea unui candidat cât şi menţionarea cuvântului „DA" în dreptul celuilalt candidat.

Raportat la aceste aspecte de fapt, consideră că procedura prin care s-a ales viceprimarul comunei (...) a încălcat dispoziţiile legale în materie din cel puţin două puncte de vedere.

În primul rând, buletinul de vot aflat la fila 199 din dosar este lovit de nulitate întrucât nu respectă modalitatea de votare aleasă şi consemnată în procesul verbal din data de 27.06.2016. Art. 11 alin. (4) din O.G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a Consiliilor Locale prevăd expres că exercitarea votului se poate face folosind doar una dintre modalităţile enumerate de textul legal. În cadrul şedinţei Consiliului, s-a ales cu unanimitate de voturi, la propunerea pârâtului, ca modalitate de vot pentru alegerea viceprimarului, bararea printr-o linie orizontală a numelui celui care nu se doreşte a fi ales, urmând ca pe buletin să rămână nebarat numele candidatului pe care consilierul înţelege să îl voteze. Or, buletinul de vot depus în probaţiune la fila 199 din dosar nu respectă această dispoziţie expresă, în cuprinsul lui existând nu una, ci doua modalităţi de vot. Astfel cum se poate observa, acest buletin înglobează în cuprinsul său două modalităţi diferite de vot, respectiv atât tăierea unui candidat, cât şi menţionarea cuvântului „DA" în dreptul celuilalt candidat.

Apreciază că, odată aleasă modalitatea de vot de către consilieri, aceasta trebuie respectată, toate voturile care nu respectă acea procedură trebuind anulate.

În sentinţa atacată se reţine că nu se impune anularea buletinului de vot întrucât opţiunea alegatorului este clară, reprezentând doar o „întărire a opţiunii", însă trebuie în mod imperativ ca votul să îmbrace o anumită formă. Nu este suficient ca buletinul de vot să exprime opţiunea alegătorului, trebuind în mod necesar ca acesta să respecte şi să se circumscrie condiţiilor de formă prevăzute de legislaţia în vigoare. Or, odată aleasă modalitatea de vot, aceasta trebuia respectată de către toţi consilierii, în mod contrar impunându-se anularea tuturor buletinelor de vot care nu respectă modalitatea de vot.

Pe de altă parte, procedura de alegere a viceprimarului nu respectă nici dispoziţiile imperative ale art. 11 alin. (1) teza a II-a din O.G. nr. 35/2002, în prezenta cauză nefiind respectat caracterul secret imperativ al votului, astfel cum în mod eronat se reţine în cadrul sentinţei atacate. Din buletinele de vot depuse în probaţiune se poate observa că au fost folosite instrumente de scris de culori diferite, tocmai în considerarea faptului că în acest mod se va putea şti fiecare consilier cu cine a votat. De altfel, cu toate că în cabina de vot existau pixuri de culoare albastră, li s-au înmânat pixuri de culoare diferită fiecăruia dintre votanţi tocmai pentru putea identifica fiecare vot cui aparţine. Într-adevăr, legiuitorul nu a impus utilizarea unor instrumente de o anumită culoare, însă a impus ca votul să aibă un caracter secret, or prin utilizarea unor instrumente de scris de culori diferite s-a adus implicit atingere tocmai acestui caracter secret imperativ al votului.

În sentinţa atacată se reţine că toate aceste aspecte invocate ar fi simple supoziţii, însă consideră că încălcarea dispoziţiilor legale este evidentă. Fiecare consilier a votat cu instrumente de culori diferite cu toate că au intrat pe rând în cabină, având practic posibilitatea să utilizeze şi acelaşi instrument de scris. De altfel, dacă într-adevăr nu ar fi existat nicio presiune asupra consilierilor, apreciază că nu ar fi fost nicio problemă în refacerea votului la acea şedinţă întrucât rezultatul ar fi trebuit să fie acelaşi în mod normal. Cu toate acestea, s-au confruntat cu o opoziţie vehementă în ceea ce priveşte refacerea votului tocmai datorită presiunii care s-a insuflat consilierilor prin înmânarea acestor instrumente de culoare diferită şi posibilităţii ca la refacerea alegerilor rezultatul să nu mai fie acelaşi dat fiind că de această dată fiecare consilier şi-ar fi exprimat votul într-un mod secret şi liber consimţit.

Aşadar, consideră că în prezenta cauză nu a fost respectat caracterul secret al votului, acest aspect reprezentând atât o încălcare a dispoziţiilor legale în vigoare, cât şi o îngrădire a libertăţii de exprimare şi conducând, implicit, la necesitatea anulării buletinelor de vot.

Raportat la considerentele anterior expuse, a solicitat admiterea recursului astfel cum acesta a fost formulat.

În drept, art. 488 pct.8 Cod de procedură civilă, O.G. nr. 35/2002, Legea nr. 554/2004.

Intimatul Consiliul Local al Comunei (...), prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, cu cheltuieli de judecată.

În esenţă, arată intimatul următoarele:

1. În ceea ce priveşte susţinerea recurentului privind încălcarea secretului votului prin împărţirea unor instrumente de scris prin mai multe culori, consideră că recursul este în primul rând inadmisibil raportat la acest motiv.

1.1. În primul rând, recurentul a fost decăzut din dreptul de a modifica acţiunea, aceste susţineri reprezentând o modificare a acţiunii, fiind făcute pentru prima oară în cadrul procesului abia la al doilea termen de judecată, în cadrul susţinerii pe fond a acţiunii.

Or, în etapa recursului nu se pot invoca motive noi, care nu au fost invocate în termenul legal stabilit în faţa primei instanţe, conform art. 488 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă.

În aceste condiţii, recursul formulat de (...) este inadmisibil în ceea ce priveşte acest motiv.

1.2. Recursul din acesta prismă şi în limita acestor motive apare şi ca fiind nul în condiţiile în care se critică starea de fapt aşa cum a fost reţinută de către prima instanţă, motivele vizând temeinicia şi nu legalitatea hotărârii primei instanţe

1.3. Recurentul, aşa cum a reţinut prima instanţă, nu a dovedit în niciun fel distribuirea către votanţi a unor instrumente de scris de mai multe culori, astfel încât susţinerile acestuia rămân la nivelul simplelor speculaţii.

În procesul verbal nr. (...) din 27.06.2016 încheiat cu ocazia şedinţei de constituire a Consiliului Local (...) şi cu ocazia alegerii viceprimarului nu se menţionează împărţirea acestor instrumente de scris de diverse culori, iar pe de altă parte niciun consilier nu a obiectat în cursul şedinţei că s-ar fi folosit astfel de instrumente.

Chiar şi în cazul în care s-ar fi folosit astfel de instrumente, se arată că O.G. nr. 35/2002 nu interzice în niciun fel folosirea unor diverse instrumente de scris, în condiţiile în care simpla folosire a unor culori pentru exprimarea opţiunii electorale nu duce la desecretizarea votului exprimat. O desecretizare se poate produce numai în cazul în care există o evidenţă a instrumentelor de scris pentru toţi votanţii, iar acestea se pot particulariza după anumite criterii. Câtă vreme nu se cunoaşte şi nu se poate stabili indubitabil care votant a utilizat culoarea roşie spre exemplu, desecretizarea nu are loc. În cabina de vot pot fi folosite orice instrumente de scris şi nu este în puterea organizatorilor să limiteze sau controleze acest aspect.

2. În fapt, în data de 5 iunie 2016 a avut loc prima şedinţă a Consiliului Local (...) în cadrul căreia a fost ales viceprimarul Comunei (...), după cum s-a stabilit la punctul 6 de pe ordinea de zi.

Procedura de votare urmată a fost cea stabilită de OG nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, care stabileşte în mod exemplificativ mai multe modalităţi de exercitare a votului.

La numărătoarea voturilor, s-a constatat că pe unul dintre buletinele de vot este marcată în două moduri - şi prin lăsarea ca netăiat a numelui şi prin scrierea cuvântului DA în dreptul numelui, în privinţa aceleiaşi opţiuni electorale - aceea de alegere a dl. (...) în funcţia de viceprimar.

Consideră că în mod eronat susţine recurentul faptul că procedura de alegere a viceprimarului a fost una nelegală şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale în materie.

Nulitatea este o sancţiune ce intervine atunci când o normă legală este încălcată. Din punct de vedere legal, un buletin de vot trebuie să indice în mod cert, fără dubiu o singură opţiune electorală.

Modalitatea/modalităţile în care această opţiune electorală unică este exprimată trebuie să asigure tocmai lipsa de dubiu în privinţa alegerii votantului, aceasta fiind raţiunea pentru care O.G. nr. 35/2002 indică în mod exemplificativ modalitatea de alegere, importanţă prezentând doar identificarea certă a opţiunii electorale. Scopul legii este satisfăcut dacă se poate stabili fără dubiu care este opţiunea electorală unică a votantului, iar acest lucru a fost posibil în speţă.

Tocmai în acest sens sunt şi menţiunile inserate în modelul buletinului de vot comunicat de Instituţia Prefectului Judeţului (...) împreună cu ghidul pentru desfăşurarea şedinţei de constituire a consiliilor locale, pe buletinul de vot, pentru alegerea viceprimarului:

"NOTĂ: înregistrarea pe buletinul de vot se face în ordinea propunerilor făcute.

Sunt nule buletinele de vot:

- pe care se exprimă mai mult de o opţiune;

- pe care nu s-a exprimat nicio opţiune".

Or, pe buletinul de vot contestat este marcată în mod clar o singură opţiune electorală, după cum recunoaşte şi recurentul, acest buletin neîncadrându-se nici în categoria celor pe care nu s-a exprimat nicio opţiune, nici în categoria celor pe care s-au exprimat mai multe opţiuni.

Consilierul local al cărui buletin de vot este contestat a exprimat o singură opţiune de vot şi a exprimat acesta opţiune prin modalitatea de vot aleasă, adică prin modalitatea barării candidatului pe care nu doreşte să-l aleagă. Împrejurarea că votantul a mai adăugat şi o altă modalitate prin înscrierea cuvântului Da în dreptul candidatului votat nu este de natură să ridice dubii cu privire la opţiunea sa electorală ci, cel mult să o întărească şi nu poate, în niciun caz, determina nulitatea buletinului de vot pentru că se înscrie în limitele legii.

Recurentul nu poate invoca un temei legal în sprijinul susţinerii conform căreia votul exprimat ar fi lovit de nulitate - în condiţiile în care, după cum reţine şi instanţa de fond, nu există nicio sancţiune expresă pentru utilizarea mai multor modalităţi de vot care indică aceeaşi opţiune electorală şi recurentul nici nu poate indica/dovedi existenţa unui interes public sau privat încălcat prin exprimarea în două moduri, a unei singure opţiuni electorale evidente.

O altfel de interpretare a dispoziţiilor legate ar duce la distorsionarea spiritului legii. De altfel, din întreaga economie a O.G. nr. 35/2002 reiese în mod clar faptul că de interes pentru legiuitor a fost stabilirea unor moduri de vot prin care să poată fi determinată fără dubiu opţiunea alegătorului - iar în cazul de faţă nu s-a contestat nici măcar o dată certitudinea opţiunii votantului, aceasta fiind evidentă.

În consecinţă, a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

În drept a invocat toate textele legale menţionate în cuprinsul întâmpinării.

Instanţa de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispoziţiilor legale incidente şi a actelor şi lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:

Criticile recurentului referitoare la greşita aplicare şi interpretare în speţă a dispoziţiilor legale referitoare la procedura de alegere a viceprimarului Comunei (...) sunt neîntemeiate.

În concret, recurentul contestă legalitatea procedurii de alegere a viceprimarului Comunei (...), pe motivul că unul dintre consilierii locali ar fi utilizat două modalităţi de exprimare a opţiunii de vot, prin bararea numelui consilierului pe care nu a dorit să-l aleagă în funcţia de viceprimar şi prin scrierea cuvântului DA în dreptul numelui rămas nebarat. De asemenea, acesta invocă şi nerespectarea secretului votului, consilierilor locali fiindu-le distribuite pentru completarea buletinelor de vot instrumente de scris de culori diferite, fapt ce ar fi făcut posibilă, în opinia recurentului, identificarea fiecărui votant. Or, în acest fel, este evident, susţine recurentul, că nu s-a respectat secretul votului, acesta fiind exercitat sub presiune, dovadă în acest sens fiind şi opoziţia manifestată ulterior în privinţa solicitării de refacere a votului.

În raport de aceste susţineri ale recurentului, instanţa de control a reţinut că potrivit art. 11 din OG nr. 35/2002,

 (1) Consiliul local alege din rândul membrilor săi pe viceprimar, respectiv pe viceprimari. Alegerea se face prin vot secret.

 (2) Propunerea de candidaţi pentru alegerea viceprimarului, respectiv a viceprimarilor, se face de către oricare dintre consilieri sau de grupurile de consilieri.

 (3) După înregistrarea candidaturilor se ia o pauză în timpul căreia se completează buletinele de vot.

 (4) Exercitarea votului se face într-o cabină special amenajată, putându-se folosi, la alegere, una dintre următoarele modalităţi:

 a) fiecare consilier primeşte un singur buletin de vot pe care sunt trecute numele tuturor candidaţilor. Intrând în cabină, din lista candidaţilor vor fi barate printr-o linie orizontală numele tuturor candidaţilor pe care consilierul nu doreşte să îi aleagă. Pe buletin va rămâne nebarat numele consilierului sau, după caz, al consilierilor pe care doreşte să îl/să îi aleagă votantul;

 b) pe buletinul de vot se scrie cuvântul "DA" în dreptul numelui/numelor celui/celor pe care doreşte să îl/să îi voteze;

 c) alte modalităţi, la alegerea consiliului.

 (5) Este declarat viceprimar candidatul care a obţinut votul majorităţii consilierilor în funcţie.

Din economia textului regal, rezultă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea cadrului organizatoric necesar derulării procedurii de alegere a viceprimarilor, inclusiv sub aspectul indicării modalităţilor de exprimare a votului, într-o manieră care să permită stabilirea opţiunii de vot exprimată de cel care votează.

În speţă, raportat la dispoziţiile legale mai sus citate, s-a hotărât cu unanimitate de voturi, ca modalitate de vot pentru alegerea viceprimarului - bararea printr-o linie orizontală a numelui celui care nu se doreşte a fi ales, urmând ca pe buletin să rămână nebarat numele candidatului pe care consilierul înţelege să îl voteze.

Au existat doi candidaţi pentru alegerea ca viceprimar al Comunei (...), şi anume recurentul şi pârâtul (...). Au fost trecute cele două nume pe buletinele de vot, s-au împărţit buletinele de vot, fiindu-i înmânat fiecărui consilier local un pix/carioca de culori diferite pentru a vota. În urma numărării voturilor, s-a constatat că pârâtul (...) a întrunit un număr de 5 voturi, iar recurentul doar 4 voturi, adoptându-se Hotărârea de Consiliul Local nr. (…) prin care pârâtul (...) a fost numit viceprimar al Comunei (...).

 Unul dintre buletinele de vot luate în considerare ca exprimând opţiunea de vot pentru numitul (...) a fost contestat de recurent, întrucât susţine acesta, nu a fost respectată modalitatea de vot aleasă şi consemnată în procesul-verbal, acel buletin de vot înglobând în cuprinsul său două modalităţi diferite de vot, respectiv atât tăierea numelui unui candidat, cât şi menţionarea cuvântului „DA" în dreptul numelui celuilalt candidat.

În acord cu cele reţinute de judecătorul fondului, instanţa de control judiciar a apreciat că în lipsa unei dispoziţii exprese care să sancţioneze cu nulitatea votului utilizarea a două modalităţi alternative de exprimare a votului, buletinul de vot contestat de recurent nu poate fi declarat nul sau anulat, în condiţiile în care opţiunea de vot este clar exprimată, neexistând nici un dubiu în privinţa opţiunii consilierului local.

În mod corect, judecătorul fondului a apreciat că prin înscrierea cuvântului DA în dreptul numelui pârâtului (...), consilierul local care a completat respectivul buletin de vot nu a dorit altceva decât să întărească opţiunea sa pentru unul dintre candidaţi.

 Mai mult, potrivit notei inserate pe fiecare buletin de vot utilizat pentru alegerea viceprimarului Comunei (...), urmau să fie considerate nule buletinele de vot pe care se exprimă mai mult de o opţiune, respectiv cele pe care nu s-a exprimat nicio opţiune.

Relevant pentru dezlegarea cauzei este faptul că pe buletinul de vot contestat este marcată în mod clar o singură opţiune electorală, acesta neîncadrându-se nici în categoria celor pe care nu s-a exprimat nicio opţiune, nici în categoria celor pe care s-au exprimat mai multe opţiuni.

Consilierul local al cărui buletin de vot este contestat a exprimat o singură opţiune de vot, utilizând inclusiv modalitatea de vot aleasă de consilierii locali, adică prin bararea numelui candidatului pe care nu doreşte să-l aleagă. Împrejurarea că votantul a procedat şi la înscrierea cuvântului DA în dreptul candidatului votat nu este de natură să ridice dubii cu privire la opţiunea sa electorală, de natură să justifice anularea votului astfel exprimat.

Referitor la celălalt motiv de nelegalitate invocat de recurent în legătură cu procedura de alegere a viceprimarului Comunei (...), constând în nerespectarea caracterului secret al votului, prin distribuirea unor instrumente de scris diferite, în vederea completării buletinelor de vot, de natură a permite identificarea opţiunii de vot exprimată de fiecare consilier local, instanţa de recurs a constatat că într-adevăr acest aspect a fost invocat de către reclamant, prin reprezentanta sa, exclusiv cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, fapt ce contravine prevederilor art. 204 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr.134/2010, astfel că operează decăderea reclamantului din dreptul de a-şi modifica cererea, fără acordul expres al pârâţilor, prin invocarea, cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, a unor motive de nelegalitate ce nu se regăsesc în cererea de chemare în judecată.

Parcurgând cererea de chemare în judecată, instanţa de recurs a constatat că în cuprinsul acesteia, singurul aspect de nelegalitate a procedurii de alegere a viceprimarului Comunei (...) invocat de recurentul-reclamant se referea la exprimarea unei opţiuni de vot, prin utilizarea a două modalităţi diferite, respectiv atât prin bararea numelui consilierului pe care nu a dorit să-l aleagă în funcţia de viceprimar, cât şi prin scrierea cuvântului DA în dreptul numelui rămas nebarat, fără a se face nicio referire la instrumentele de scris utilizate de consilierii locali pentru completarea buletinelor de vot, acest aspect fiind invocat pentru prima dată cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei. Or, raportat la acest moment procedural, apărările intimatului privind decăderea recurentului-reclamant din dreptul de a-şi modifica/completa cererea de chemare în judecată sunt întemeiate, motiv pentru care, instanţa de recurs nu a mai analizat pe fond acest motiv de nelegalitate, reţinând că reclamantul era decăzut din dreptul de a-l invoca.

Pentru aceste considerente, neputându-se reţine incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 punct. 8 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr.134/2010, Curtea, în temeiul art. 496 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr.134/2010, a respins ca nefondat recursul.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, a fost obligat recurentul să plătească părţii intimate Consiliul Local al Comunei (...) suma de 1.130,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocaţial justificat cu factura şi înscrisul bancar depus la dosar.

Domenii speta

Spete similare