Procedura insolvenţei. Contestaţie hotărâre adunare creditori de aprobare a onorariului administratorului judiciar. Cvorumul şi majoritatea cerute de lege pentru confirmarea şi stabilirea onorariului administratorului judiciar

Decizie 41 din 27.02.2018


Apel. Procedura insolvenţei. Contestaţie hotărâre adunare creditori de aprobare a onorariului administratorului judiciar. Cvorumul şi majoritatea cerute de lege pentru confirmarea şi stabilirea onorariului administratorului judiciar

Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 41 din 27 februarie 2018

- art. 49 şi art. 57 din Legea nr. 85/2014

 

Prin Sentinţa nr. (...)/F/10.10.2017, Tribunalul (...) a admis contestaţia formulată de contestatoarea BANCA (...) S.A., cu sediul procesual ales la Banca (...) SA – Sucursala (...), (...), jud.(...), împotriva deciziei creditorilor prevăzută la pct.3 din cadrul Procesului verbal al Adunării creditorilor nr.(...)/29.05.2017, întocmit de administratorul judiciar (...) IPURL, cu sediul în (...) (...), jud.(...), în dosarul de faliment privind pe debitoarea SC (...) SRL, cu sediul în (...) (...), jud. (...), CUI (...), J (...)/2007, în contradictoriu cu creditorii (...), (...) (…) şi în consecinţă:

A dispus anularea deciziei creditorilor prevăzută la pct. 3 din cadrul Procesului verbal al Adunaţii creditorilor nr. (...)/29.05.2017 publicat în BPI nr. (...)/(...)06.2017, privind stabilirea onorariului administratorului judiciar la suma de 1000 lei + T.V.A./lună + un onorariu de succes de 5% din sumele atrase în contul de lichidare din recuperări de creanţe şi/sau valorificări de active.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin contestaţia împotriva procesului-verbal al adunării creditorilor debitoarei SC (...) SRL, contestatoarea a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună anularea deciziei creditorilor prevăzută la pct. 3 din cadrul Procesului verbal al Adunaţii creditorilor nr. (...)/29.05.2017 publicat în BPI nr. (...)/(...)06.2017, privind stabilirea onorariului administratorului judiciar la suma de 1000 lei + T.V.A./lună + un onorariu de succes de 5% din sumele atrase în contul de lichidare din recuperări de creanţe şi/sau valorificări de active ca fiind nelegală şi să dispună şi reconvocarea Adunării creditorilor pentru stabilirea onorariului lichidatorului judiciar în consonanţă cu prevederile art.57 alin.14 din Legea 85/2014.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că, în speţă au fost încălcate prevederile art. 57 din Legea 85/2014, fiind vorba despre stabilirea remuneraţiei administratorului judiciar, iar în această situaţie nu se poate reţine incidenţa prevederilor art. 49 alin. 1 din Legea 85/2014.

Analizând aspectele invocate, instanţa a reţinut că, prin hotărârea adunării generale a creditorilor debitoarei SC (...) SRL din data de 29.05.2017, s-a stabilit onorariul administratorului judiciar la suma de 1000 lei + T.V.A./lună + un onorariu de succes de 5% din sumele atrase în contul de lichidare din recuperări de creanţe şi/sau valorificări de active.

Din examinarea coroborată a prevederilor art. 49 şi art. 57 din Legea 85/2014, rezultă că, atunci când este vorba despre adoptarea unei hotărâri generale a adunării creditorilor şi nu sunt incidente unele situaţii de excepţie prevăzute în mod expres de legea insolvenţei, sunt aplicabile prevederile art. 49 în ceea ce priveşte condiţiile de cvorum şi cele de vot necesare pentru adoptarea unei hotărâri. Din această perspectivă, se poate spune că art. 49 instituie prevederi generale în privinţa adoptării unei hotărâri a adunării generale a creditorilor. Însă, chiar acest articol cuprinde în conţinutul său, la alin. 1 paragraful I menţiunea că acesta se aplică cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială. Or, pentru situaţia desemnării administratorului judiciar şi a stabilirii remuneraţiei acestuia de către adunarea generală a creditorilor, art. 57 alin. 2 impune condiţii speciale, derogatorii de la cele cu caracter general cuprinse în art. 49.

Caracterul de normă special a acestei dispoziţii derivă din faptul că hotărârea poate fi luată cu votul creditorilor deţinând mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot (faţă de norma generală de la art. 49 alin. 1, care impune votul favorabil al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente în adunare, cu drept de vot). Aşadar, în situaţiile în care, în cadrul adunării generale a creditorilor, se pune în discuţie stabilirea remuneraţiei administratorului judiciar, sunt aplicabile prevederile art. 57 alin. 2 din Legea insolvenţei, cu toate consecinţele care decurg de aici în privinţa procentului din valoarea totală a creanţelor cu care poate fi adoptată hotărârea.

Analizând îndeplinirea condiţiilor impuse de art. 57 în prezenta speţă, instanţa a reţinut că, din însuşi conţinutul procesului-verbal al adunării generale a creditorilor din data de 29.05.2017, reiese că acest procent nu a fost întrunit.

Administratorul judiciar a considerat în mod greşit ca fiind aprobat acest punct de pe ordinea de zi, raportând procentul de voturi exprimate la creanţele prezente în adunare, potrivit art. 49. Or, în situaţia în care, în cadrul adunării generale a creditorilor, se votează şi stabilirea remuneraţiei administratorului judiciar, sunt aplicabile prevederile speciale ale art. 57 alin. 2, care impun exprimarea votului pozitiv din partea a mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor, raportarea neputându-se face la ponderea creanţelor prezente în adunare.

Chiar dacă în respectiva şedinţă a adunării creditorilor au fost discutate şi alte chestiuni pentru adoptarea cărora erau aplicabile prevederile art. 49 din Legea insolvenţei, acesta nu constituie un motiv pentru ca toate punctele de pe ordinea de zi să fie supuse la vot în aceleaşi condiţii, cu încălcarea prevederilor imperative impuse de art. 57 alin. 2. Ci, măsurile privind desemnarea administratorului judiciar şi stabilirea remuneraţiei acestuia puteau fi luate doar cu respectarea procentului de vot prevăzut expres la art. 57 alin. 2.

Raportat la aceste considerente, instanţa a reţinut că, în lipsa întrunirii procentului de 50% din totalul creanţelor care să fi votat pozitiv desemnarea lichidatorului judiciar şi stabilirea remuneraţiei acestuia, se impune admiterea contestaţiei şi anularea în parte a procesului-verbal şi a hotărârii adunării generale a creditorilor în ceea ce priveşte punctul 3 de pe ordinea de zi.

A luat act de faptul că, contestatoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel apelantul (...) IPURL în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC (...) SRL, solicitând admiterea apelului si modificarea în tot a sentinţei apelate, în sensul respingerii contestaţiei formulate de către creditoarea Banca (...) SA.

În motivarea apelului, apelantul a arătat că, critică soluţia Tribunalului (...) întrucât din motivarea acesteia rezultă că interpretarea textului de lege al art.57 alin. 2 din Legea 85/2014 este lapidară, simplistă, fără a nuanţa cele 2 teze diferite cuprinse de textul de lege, fiind bazată pe reţinerea greşită a unei stări de fapt.

Art. 57 alin. 2 din Legea 85/2014, reglementează două situaţii diferite, cea a desemnării administratorului judiciar şi stabilirii onorariului acestuia prevăzută în prima teză a textului de lege şi cea a confirmării administratorului/lichidatorului judiciar şi stabilirii onorariului acestuia prevăzută în cea de-a doua teză.

Potrivit primei teze a acestui text de lege, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În această teză se află în singura situaţie de excepţie în care legea cere o majoritate specială pentru desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar şi stabilirii onorariului acestuia, respectiv de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot.

Potrivit celei de-a doua teze reglementată de art.52 creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul, caz în care legea nu mai cere majoritatea specială de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot, aceasta nefiind prevăzută în mod expres de textul de lege, cum este prevăzută în prima teză, cea a desemnării.

Instanţa de judecată a interpretat în mod greşit cele două situaţii diferite prevăzute de textul de lege, apreciind în mod greşit că şi în cazul celei de-a doua teze prevăzută de lege (cea a confirmării administratorului judiciar) se află într-o situaţie de excepţie de la cvorumul prevăzut la art.49.

Este evident că cei doi termeni (desemnare şi confirmare) nu sunt sinonimi iar prin folosirea acestora de către legiuitor s-a dorit tocmai nuanţarea situaţiei de excepţie care să poată fi aplicată conform art.49 din lege, respectiv prima teză (desemnarea administratorului judiciar) faţă de cea prevăzută la a doua teză (confirmarea administratorului judiciar). Cea de-a doua situaţie, cea a confirmării nu se încadrează în situaţia de excepţie prevăzută de art.49, altfel legiuitorul ar fi folosit aceeaşi termeni şi pentru aceasta, pentru a evidenţia caracterul de excepţie al situaţiei şi ar fi prevăzut în mod expres cvorumul de 50% ca şi în cazul primei teze. Deci, singura excepţie reglementată de lege şi care se aplică conform art.49 este cea în care este desemnat un alt practician în insolvenţă, caz în care legea cere majoritatea de 50% din valoarea loială a creanţelor cu drept de vot, în cazul celei de-a doua teze a textului de lege (confirmarea), nefiind reglementată o situaţie de excepţie, cvorumul de adoptare a hotărârilor în cazul confirmării administratorului judiciar fiind cel prevăzut de art.49.

Având în vedere cele de mai sus, a solicitat admiterea apelului şi modificarea în totalitate a sentinţei apelate, în sensul respingerii contestaţiei şi menţinerea hotărârii adunării creditorilor din 29.05.2017 cu privire la onorariul administratorului judiciar (pct.3 de pe ordinea de zi).

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata creditoare Banca (...) SA a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

În apărare, a arătat că prin Hotărârea de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva debitoarei, s-a stabilit că Prima Adunare a creditorilor va avea loc în data de 08.05.2017, termen care s-a prorogat pentru data 29.05.2017.

La Adunarea creditorilor au votat creditorii care deţin împreună 50,76% din totalul creanţelor cu drept de vot, din care deţine 7,85% din totalul creanţelor cu drept de vot.

Referitor la pct. 2 al ordinii de zi, toţi creditorii care au votat reprezentând 50,76% din masa credală, au votat în unanimitate pentru confirmarea administratorului judiciar (...) RO I.P.U.R.L.

În ceea ce priveşte pct. 3 al ordinii de zi privind onorariul administratorului judiciar, creditorii au avut poziţii diferite. Astfel creditorii deţinând 42,91 % din masa credală au votat un onorariu fix în sumă de 1000 lei + T.V.A./lună + un onorariu de succes de 5% din sumele atrase în contul de lichidare din recuperări de creanţe şi/sau valorificări de active, în timp ce ea a votat pentru un onorariu fix de 3000 lei + T.V.A. pentru întreaga perioadă de observaţie, urmând a se lua în considerare aprobarea unui nou onorariu în ipoteza reorganizării, respectiv a falimentului.

Conform prevederilor art. 57 pct. 2 din Legea 85/2014: "în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul..."

Din conţinutul prevederilor legale de mai sus se poate observa că administratorul judiciar pentru a obţine onorariul solicitat avea nevoie de votul creditorilor care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot.

A învederat că în cadrul Procesul verbal al Adunării creditorilor la pct. 3 s-a decis onorariul administratorului judiciar în baza votului creditorilor care deţin 42,91 % din totalul creanţelor cu drept de vot, deci mai puţin de 50%.

Legea 85/2014 specifică fără echivoc care sunt demersurile pe care trebuia să le întreprindă administratorul judiciar în situaţia în care nu se formează o majoritate a creditorilor de peste 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot privind stabilirea onorariului său, respectiv trebuia să reconvoace Adunarea creditorilor privind acest aspect şi să negocieze cu creditorii onorariul, astfel cum prevede art. 57 alin. 14 din Legea 85/2014: "în cazul în care adunarea creditorilor confirmă administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, dar nu aprobă oferta de onorariu a acestuia, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va putea accepta onorariul votat de către creditori sau va reconvoca adunarea într-un termen de maximum 30 de zile pentru negocierea cu creditorii şi discutarea onorariului. În cazul în care nici la această adunare oferta administratorului judiciar/lichidatorului judiciar nu va fi acceptată de către creditori, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va putea declara că se retrage. În caz de renunţare, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va convoca o nouă adunare în termen de maximum 30 de zile, în vederea desemnării noului administrator judiciar/lichidator judiciar. Dacă în cadrul acestei adunări nu se desemnează un alt administrator judiciar/lichidator judiciar, preşedintele comitetului creditorilor sau, dacă nu a fost constituit, un creditor desemnat de adunarea creditorilor va solicita judecătorului-sindic desemnarea unui administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu, în termen de maximum 5 zile de la data adunării. Judecătorul-sindic va numi un administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu în termen de 5 zile de la sesizare, în cameră de consiliu. Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător."

A considerat că administratorul judiciar a greşit atunci când a coroborat prevederile art. 57 alin. 2 din Legea 85/2014 cu prevederile art. 49 din Legea 85/2014.

Articolul 49 din Legea 85/2014 chiar la începutul său prevede că acesta se aplică „Cu excepţia cazurilor când legea prevede o majoritate specială ...".

În cazul său Legea 85/2014 la art. 57 alin. 2 prevede o majoritate specială pentru Prima Adunare a creditorilor când se confirmă/desemnează administratorul judiciar şi se stabileşte onorariul acestuia.

Mai mult legiuitorul a stabilit care este demersul legal care trebuia urmat de către administratorul judiciar dacă nu se formează o majoritate a creditorilor de peste 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot privind stabilirea onorariului său, respectiv trebuia să aplice prevederile art. 57 alin. 14 din Legea 85/2014.

Tribunalul (...) în calitate de instanţă de fond a admis contestaţia sa pentru considerentele arătate mai sus.

Chiar dacă partea adversă încearcă să acrediteze ideea că în situaţia în care era deja administrator provizoriu, nu trebuia desemnat ci doar confirmat, respectiv nu i se aplică prevederile art. 57 alin. 2 ci doar prevederile art. 49 din Legea 85/2014, a apreciat acest raţionament ca fiind greşit.

Administratorul judiciar provizoriu este numit prin Sentinţa de deschidere a procedurii, tocmai pentru a asigura un interimat până la prima adunare a creditorilor, să întocmească Tabelul preliminar al creditorilor, în vederea cunoaşterii care este ponderea fiecărui creditor la masa credală.

Practic din momentul în care are loc Prima adunare a creditorilor situaţia de provizorat încetează în virtutea legii. Atât administratorul judiciar provizoriu cât şi alţi practicieni în insolvenţă au aceleaşi drepturi să fie numiţi, conform voinţei creditorilor.

Până la urmă ar fi o discriminare ca tuturor practicienilor în insolvenţă, alţii decât administratorul judiciar provizoriu, să li se aplice alte prevederi legale mai restrictive.

Legiuitorul în cadrul art. 57 alin. 2 foloseşte termenul desemnarea administratorului judiciar, tocmai pentru că la momentul în care are loc Prima adunare a creditorilor, mandatul administratorului judiciar provizoriu încetează, urmând ca acest practician în insolvenţă sau altul să fie desemnat de către creditori în calitate de administrator judiciar.

Drept urmare, prevederile art. 57. alin. 2 din Legea 85/2014 se aplică atât în cazul în care este desemnat ca şi administrator judiciar, fostul administrator judiciar provizoriu sau alt practician în insolvenţă.

În drept a invocat art. 205 Cod procedură civilă, art. 49 şi 57 alin. 2, 6, 14 din Legea 85/2014.

Examinând sentinţa apelată, raportat la motivele de apel invocate, Curtea a reţinut că apelul este nefondat.

Obiectul contestaţiei cu care a fost sesizat judecătorul-sindic vizează hotărârea adunării creditorilor din data de 29.05.2017, în ceea ce priveşte pct. 3 al acesteia, respectiv aprobarea de către creditori a unui onorariu pentru administratorul judiciar în cuantum de 1.000 lei+TVA/lună, precum şi un onorariu de succes de 5% din sumele atrase în contul de lichidare din recuperări de creanţe şi/sau valorificări de active.

Astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. (...)/29.05.2017, ordinea de zi a şedinţei adunării creditorilor din data de 29.05.2017 a fost: desemnarea comitetului creditorilor; confirmarea administratorului judiciar; stabilirea onorariului acestuia. În ceea ce priveşte ultimele două puncte, din cuprinsul procesului-verbal reiese că s-a decis confirmarea în calitate de administrator judiciar al debitoarei S.C. (...) S.R.L. a (...) IPURL, fiind aprobat un onorariu în cuantum de 1.000 lei+TVA/lună, precum şi un onorariu de succes de 5% din sumele atrase în contul de lichidare din recuperări de creanţe şi/sau valorificări de active.

Totodată, din cuprinsul aceluiaşi proces-verbal rezultă că au votat prin corespondenţă creditorii reprezentând 50,76% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot. Dacă în ceea ce priveşte confirmarea administratorul judiciar (...) IPURL, această decizie a întrunit votul pozitiv al tuturor creditorilor care şi-au exprimat votul, reprezentând procentul de 50,76% din totalul creanţelor cu drept de vot, în ceea ce priveşte decizia de stabilire a onorariului administratorului judiciar, doar 42,91% din creditori au fost de acord cu oferta administratorului judiciar, deoarece creditorul Banca (...) S.A. a votat un alt onorariu decât cel propus de administratorul judiciar, respectiv un onorariu fix de 3.000 lei+TVA/lună pentru întreaga perioadă de observaţie, urmând a se aproba un nou onorariu în caz de reorganizare, respectiv faliment.

Problema de drept care trebuie tranşată în speţa de faţă este aceea a majorităţii cu care trebuie luată hotărârea de stabilire a onorariului administratorului judiciar, respectiv dacă în cauză sunt incidente prevederile cu caracter general de la art. 49 din Legea insolvenţei, ori cele cu caracter special reglementate de art. 57 din acelaşi act normativ.

Din interpretarea gramaticală şi logică a celor două texte de lege, instanţa de apel a reţinut că judecătorul-sindic a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică. Astfel, se cuvine arătat că, art. 49 reglementează cu caracter general cvorumul şi majoritatea necesare pentru adoptarea hotărârilor adunării generale a creditorilor, aceste dispoziţii aplicându-se în lipsa unor prevederi exprese reglementate pentru anumite situaţii speciale. Astfel, regula în materia adoptării hotărârilor adunării generale a creditorilor este aceea că şedinţele trebuie să aibă loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot, iar deciziile se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente cu drept de vot. 

Legea insolvenţei cuprinde, însă, dispoziţii speciale, derogatorii de la cele generale cuprinse în art. 49, atunci când adunarea creditorilor trebuie să se pronunţe asupra desemnării/confirmării administratorului judiciar, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor şi asupra onorariului acestuia. Aceste prevederi speciale se regăsesc în art. 57 alin. 2 din Legea 85/2014, potrivit căruia, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul. (…) Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul.

Din chiar cuprinsul prevederilor art. 49 alin. 1, rezultă că, dispoziţiile cu caracter general înscrise în cuprinsul său se vor aplica cu excepţia cazului în care legea cere o majoritate specială, una dintre situaţiile de excepţia fiind chiar cea reglementată de art. 57 alin. 2 şi 3 din Legea 85/2014, în privinţa desemnării/confirmării administratorului judiciar şi a stabilirii onorariului acestuia.

Nu se poate reţine interpretarea apelantului, în sensul că dispoziţiile speciale de la art. 57 sunt aplicabile doar în ipoteza desemnării administratorului judiciar şi stabilirii onorariului, nu şi al confirmării acestuia, urmată de stabilirea onorariului. O asemenea distincţie nu poate fi făcută, textul art. 57 alin. 2 neputându-se interpreta în sensul dorit de apelant, ci, după cum rezultă în mod expres din teza finală a art. 57 alin. 2, aceste dispoziţii cu caracter special, derogator de la dispoziţiile generale cuprinse în art. 49, se aplică atât în ipoteza desemnării, cât şi în cea a confirmării administratorului judiciar, precum şi a stabilirii onorariului acestuia. Potrivit legii, prima şedinţă a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât şi stabilirea onorariului acestuia.

Mai mult decât atât, nu există nici o raţiune pentru care să fie reglementate două cvorumuri şi majorităţi distincte asupra aceleiaşi chestiuni – stabilirea onorariului administratorului judiciar, după cum acesta este confirmat de adunarea creditorilor ori desemnat în locul celui numit provizoriu de către judecătorul-sindic. Aspectul stabilirii onorariului administratorului judiciar este unul singur, legea reglementând această chestiune în cadrul articolului 57 din Legea insolvenţei, împreună cu desemnarea/confirmarea administratorului judiciar. Prin urmare, votul asupra tuturor acestor chestiuni trebuie calculat prin raportare la prevederile speciale cuprinse în acest articol, şi nu la cele generale de la art. 49.

Tocmai pentru că este posibil ca oferta administratorului judiciar să nu fie aprobată de creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot, deşi aceeaşi creditori au confirmat administratorul judiciar, noua lege a insolvenţei reglementează cu caracter de noutate, procedura care trebuie urmată în această situaţie, prin negocierea onorariului cu creditorii şi, în ultimă instanţă, posibilitatea administratorului judiciar de a renunţa la aşa-zisul său mandat. Prin urmare, administratorul judiciar avea deschisă procedura reglementată de art. 57 alin. 14, fără să poată considera ca fiind aprobată oferta sa de onorariu prin combinarea prevederilor generale de la art. 49 cu cele speciale ale art. 57.

Având în vedere ansamblul considerentelor arătate, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost respins apelul ca nefondat şi menţinută ca legală şi temeinică sentinţa apelată, fără cheltuieli de judecată în apel, nefiind solicitate.