Constatare nulitate absolută parţială titlu proprietate

Prin cererea înregistrată sub nr.3180/329/2017 din data de 13.10.2017, reclamanta T. D. M., cu domiciliul în T. M., str. G-ral D. P., bloc F30, sc.1, ap.18, jud. T., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană de fond funciar a jud.T.,  cu sediul în A.-, str. D., nr.178, jud. T.-,  C. L. de fond funciar a mun. T. M., cu sediul în T. M., str. R., nr.2, jud. T. ,  B. G., cu domiciliul în B., B-dul. Ing.Ghe.Duca, nr.3-11, sc.B, et.3, ap.11 şi B. M., cu domiciliul în B., B-dul. Ing. Ghe.Duca, nr.3-11, sc.B, et.3, ap.11., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.104329 din 29.03.2005, în sensul radierii de pe acesta a numitului B. P., ca persoană neîndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în cauză.

În motivare reclamanta a arătat că, la data de 29.03.2005, pe numele tatălui său, defunctul B. Ş. şi al defunctului B. P., s-a eliberat, de către pârâta Comisia Judeţeană de fond funciar T., titlul de proprietate nr.104329/2005, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate privată asupra suprafeţei de 2,50 ha teren, aflat pe teritoriul cadastral al mun. T. M., jud. T..

A arătat că, terenul a aparţinut bunicului său, defunctul B. F., decedat la data de 21.08.1973, iar B. Ş. şi B. P. au fost copii acestuia, reclamanta având calitate procesuală activă în calitate de fiică a defunctului B. Ş., tatăl său, iar pârâtele B. G. şi B. M., au calitate procesuală pasivă, fiind fiicele defunctului B. P..

A mai precizat că, defunctul B. P. nu este îndreptăţit la reconstituire, solicitând radierea acestuia de pe titlul de proprietate, deoarece nu a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, tatăl său, defunctul B. Ş., fiind singurul care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate privată şi că mai mult B. P. nu este moştenitorul defunctului B. F., singurul moştenitor al acestuia fiind tatăl său, B. Ş., conform certificatului de moştenitor nr.432/22.03.1974, eliberat de către Notariatul de Stat Local T. M..

De asemenea, a arătat că, defunctul B. P. a renunţat expres şi la moştenirea de pe urma bunicului său, defunctul B. F., conform declaraţiei nr.189/1974, fapt menţionat în cuprinsul certificatului de moştenitor nr.432/22.03.1974, eliberat de Notariatul de Stat Local T. M. şi că tot terenul este în posesia sa, încă de la data reconstituirii dreptului de proprietate.

În drept, au fost invocate prev. Legii nr.18/1991, cu modif. ulterioare.

În susţinerea cererii, au fost depuse la dosar în copie conform cu originalul, următoarele înscrisuri:carte de identitate T. D. – M., adeverinţă, titlu de proprietate nr.104329, certificat de moştenitor, adeverinţă Primăria M. T. M., certificat de căsătorie, certificat naştere B. D. – M..

La data de 27.10.2017, pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor T. M., a depus întâmpinare, prin care a arătat că, titlu de proprietate nr.104329/29.03.2005, a fost eliberat urmare cererii nr.1520 formulată la data de 05.03.1991 de către numitul B. Ş., în calitate de moştenitor al defunctului B. St.F., prin care acesta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafaţă totală de 2,78 ha şi că în cerere se menţionează de către reclamantă faptul că are vocaţie succesorală şi numitul B. P., în calitate de fiu al defunctului B. St.F..

A menţionat că, având în vedere cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr.1520/05.03.1991, formulată de numitul B. Ş. şi a declaraţiei pe propria răspundere, anexă la cerere, a fost întocmit procesul verbal de punere în posesie nr.2404/22.02.2005, pe numele celor doi moştenitori menţionaţi în cerere, respectiv B. Ş. şi B. P., astfel că, în mod temeinic şi legal, a fost emis titlu de proprietate nr.104329/29.03.2005, pentru cei 2 moştenitori ai defunctului B. F., cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate pentru terenul în suprafaţă totală de 25000 ha. A invocat disp.art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991 a fondului funciar, republicată.

În concluzie, a precizat că, pârâta Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor T. a emis în mod temeinic şi legal titlul de proprietate nr.104329/29.03.2005, pentru cei doi moştenitori ai defunctului B. F., respectiv numiţii B. Ş. şi B. P.în baza cererii nr.1520/05.03.1991 depusă de către tatăl reclamantei, numitul B. Ş..

Faţă de cele prezentate, Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T. M., lasă soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei.

A invocat disp. art.205 Cod proc.civ., prev. Legii nr.18/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În susţinere, a depus la dosarul cauzei în copie legalizată, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr.1520/05.03.1991, formulată de numitul B. Ş. şi a declaraţiei pe propria răspundere, procesul verbal de punere în posesie nr.2404/22.02.2005, copii xerox înscrisuri anexate de tatăl reclamantei la cererea de reconstituire, respectiv, certificat de naştere al numitului B. Ş. şi certificat de căsătorie al numiţilor B. Ş. şi B. A., certificat de moştenitor nr.432/22.03.1974.

La data de 26.01.2018, instanţa, în temeiul art.411 pct.2 Cod.proc.civ.a suspendat judecarea cauzei .

La data de 16.03.2018, instanţa a repus cauza pe rol.

La data de 27.02.2018, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Teleorman, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care arată că este de acord cu modificarea titlului de proprietate în sensul radierii numitului B. P..

În motivarea  cererii, a arătat că, din verificările efectuate, precum şi din cuprinsul referatului Comisiei locale nr. 35763/2017 reiese  că  prin cererea nr. 150 din 05.03.1991,  petentul B. Ş. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de fiu moştenitor al defunctului B. F. iar în cuprinsul cererii menţionează că mai are vocaţie succesorală şi numitul B. P., în calitate de fiu iar în susţinerea cererii acesta depune copie certificat de căsătorie, copie certificat de naştere şi copie certificat de moştenitor nr. 432 din 22.03.1984 prin care moştenitori testamentari ai defunctului B. F. sunt B. Ş. şi B. A..

A menţionat că, prin Hotărârea Comisiei judeţene Teleorman pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 7.348 din 15.03.1996 se revalidează propunerile de stabilire a dreptului de proprietate — Anexa nr. 3 T. M. unde la poziţia 9/46 figurează defunctul B. Fl. cu moştenitorii B. Ş. şi B. P. şi că reclamanta T. D. M. , a depus în susţinerea acţiunii promovate, Certificatul de moştenitor nr. 432/22.03.1974, eliberat de Notariatul de Stat T. M., prin care B. P. a renunţat expres la moştenirea de pe urma defunctului B. F., întrucât Comisia locală de fond funciar nu a avut cunoştinţă de Certificatul de moştenitor nr. 432/22.03.1974, aceasta a procedat la întocmirea documentaţiei de emitere a titlului de proprietate în funcţie de cererea primită şi actele care o însoţeau, întocmindu-se  astfel procesul verbal de punere în posesie nr. 2.404 din 22.02.2005 şi emiterea titlului de proprietate nr. 104329 din 29.03.2005.

A precizat că potrivit  prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată şi ale art. 11 din Regulamentul aprobat prin HGR 890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar în cererea de reconstituire pe care a formulat-o  B. Ş. l-a menţionat ca moştenitor şi pe numitul B. P..

 A menţionat că,potrivit art. 11 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin HGR 890/2005, când sunt mai mulţi moştenitori, cererea se poate face şi în comun, cu condiţia ca aceasta să fie semnată de către fiecare moştenitor, ori cererea în discuţie nu a fost semnată decât de către petentul Badea Ştefan, astfel calitatea de succesor, chiar dacă ar exista, nu duce automat la reconstituirea dreptului de proprietate atâta timp cât nu s-a formulat cerere de reconstituire.

Potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991," moştenitorii sunt socotiţi repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi ca au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei."

De asemenea, a precizat că, având în vedere existenţa Certificatul de moştenitor nr. 432/22.03.1974 prin care B. P. a renunţat la moştenirea defunctului B. F., consideră că se impune, aplicarea Deciziei nr. XI din 5 februarie 2007 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991, referitoare la posibilitatea repunerii in termenul de acceptare a succesiunii a succesibililor care au renunţat la moştenire, conform căreia:

"Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, in cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, *Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moştenirii*, iar *mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiţi repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor*.

In acelaşi timp, dispoziţia imperativa de la art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar, potrivit căreia, in cazul terenurilor ce nu s-au găsit in circuitul civil, moştenitorii sunt repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor, ei fiind consideraţi ca au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmata de nicio alta prevedere legala, impune concluzia ca toţi succesibilii autorului îndreptăţit ce solicita reconstituirea dreptului sunt, la rândul lor, repusi de drept in termenul de acceptare a moştenirii cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenurilor.

A mai arătat că, pot beneficia de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii doar moştenitorii care nu au acceptat-o, in termenul si condiţiile prevăzute de art. 700 din Codul civil, iar nu si cei care au renunţat la succesiune, in condiţiile art. 696 din Codul civil.

De altfel, prin dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se prevede ca repunerea in termen vizează numai ,,mostenitorii,, deci persoane care au ,,calitatea de moştenitor,,.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 696 din Codul civil, eredele care renunţa la succesiune este considerat ca nu a avut niciodată aceasta calitate, titlul de moştenitor fiind desfiinţat cu efect retroactiv, moştenitorul fiind considerat ca o persoana străina de moştenire.

De aceea, cel care renunţa la succesiune nu intra in categoria persoanelor care sunt moştenitori, el neputând dovedi aceasta calitate întrucât, în acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii in  condiţiile art. 700 din Codul civil si care este doar prezumat de lege ca renuntator, ci, dimpotrivă, se dovedeşte cu certitudine (declaraţie notariala) ca nu este moştenitor, dat fiind faptul ca a renunţat expres la succesiune. Prin efectul renunţării, moştenitorul este socotit ca nu a fost niciodată moştenitor, iar vocaţia sa succesorala este retroactiv desfiinţată.

A mai menţionat pârâta că, regula indivizibilităţii patrimoniului succesoral conferă acelaşi caracter indivizibil si opţiunii succesorale care nu poate fi condiţionată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral şi că renunţarea vizează atât bunurile existente în succesiune la data decesului, cât si cele care, eventual, ar intra în succesiunea respectiva."

Faţă de cele expuse, a arătat că  este de acord cu modificarea titlului de proprietate în sensul radierii numitului B. P..

În drept, au fost invocate prev. din Legea nr. 18/1991, rep. cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul aprobat prin HGR nr. 890/2005 cu modificările şi completările ulterioare, Noul cod de procedură civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 29.03.2005, a fost emis titlul de proprietate nr. 104329  de pârâta Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor T., prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2,5000 ha pe raza municipiului T. M., pe numele moștenitorilor defunctului B. F., respectiv B. Ș. și B. P..

La baza emiterii titlului de proprietate a stat cererea nr. 150/15.03.1991 ( fila 39 dosar) adresată Primăriei T. M. de către fiul lui B. F., numitul  B. Ș., în care acesta a menționat că mai are vocație succesorală și numitul B. P., fiul lui B. F.

În drept, conform art. III alin.1 lit.a pct.i) din Legea nr.169/1997 modificată prin Legea nr.247/2005, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, respectiv actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituiri cum sunt, în speţă, actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au moştenit asemenea terenuri.

De asemenea, conform art.13 din Legea nr.18/1991/R, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii”.

Prin Decizia nr. XI/5.02.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a  statuat cu putere de lege obligatorie că: „Beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art.700 Cod civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire”.

În speţă, aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 432/22.03.1974 (fila 9), numitul B. P. , fratele autorului reclamantei, defunctul B. Ș.,  înţelege să renunţe la succesiunea defunctului său tată B. F., astfel încât potrivit disp.art.696 Cod civil 1864(în vigoare la data emiterii certificatului de moştenitor) numitul B. P., renunţând la succesiune, este considerată că nu a avut niciodată calitate de moştenitor, titlul de moştenitor fiind desfiinţat cu efect retroactiv.

Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată , în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii , iar moştenitorii care nu-si pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor.

În acelaşi timp, dispoziţia imperativă de la art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar, potrivit căreia, în cazul terenurilor ce nu s-au găsit în circuitul civil, moştenitorii sunt repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor, ei fiind consideraţi că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmată de nici o altă prevedere legală, impune concluzia că toţi succesibilii autorului îndreptăţit ce solicită reconstituirea dreptului sunt, la rândul lor, repuşi de drept in termenul de acceptare a moştenirii cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenurilor.

În această privinţă este de observat că pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii doar moştenitorii care nu au acceptat-o, în termenul şi condiţiile prevăzute de art. 700 din Codul civil, iar nu si cei care au renunţat la succesiune, în condiţiile art. 696 din Codul civil.

Prin dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se prevede că repunerea în termen vizează numai moştenitorii , deci persoane care au calitatea de moştenitor.

Ori, potrivit dispoziţiilor art. 696 din Codul civil, eredele care renunţă la succesiune este considerat că nu a avut niciodată această calitate, titlul de moştenitor fiind desfiinţat cu efect retroactiv, moştenitorul fiind considerat ca o persoana străină de moştenire.

Prin urmare , cel care renunţă la succesiune nu intră în categoria persoanelor care sunt moştenitori, el neputând dovedi această calitate întrucât, în acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii în condiţiile art. 700 din Codul civil şi care este doar prezumat de lege ca renunţător, ci, dimpotrivă, se dovedeşte cu certitudine  că nu este moştenitor, dat fiind faptul că a renunţat expres la succesiune.

Prin efectul renunţării, moştenitorul este socotit că nu a fost niciodată moştenitor, iar vocaţia sa succesorală este retroactiv desfiinţată.

Regula indivizibilităţii patrimoniului succesoral conferă acelaşi caracter indivizibil şi opţiunii succesorale care nu poate fi condiţionată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renunţarea vizează atât bunurile existente în succesiune la data decesului, cat si cele care, eventual, ar intra in succesiunea respectivă.

Reţinând că beneficiază de dreptul de moştenire a proprietăţii, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în sensul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, numai moştenitorii care nu au acceptat-o în termenul prevăzut de lege, iar nu şi cei care au renunţat la succesiune , instanța va admite acțiunea și va constată nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.104329/29.03.2005  emis de pârâta Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Teleorman şi va dispune radierea de pe acesta a numitului B. P.  ca persoană neîndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului.

În temeiul principiului disponibilității în procesul civil, instanța va lua act de faptul  că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată

Domenii speta

Spete similare