Acțiune în revendicare imobiliară – netemeinicie: din probele administrate în cauză, nu rezultă care este persoana care a modificat subsolul și nici persoana care folosește în fapt pivnița reclamantei; reclamanta nu a probat că pivnița identificată de exp

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 01.11.2018, sub nr. ..../299/2018, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B și C, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie pivnița situată la subsolul imobilului din București, ..., sector 1, aferentă ap. 6, proprietatea sa, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că a dobândit imobilul – apartament 6 situat în București, ..., sector 1, împreună cu toate dependințele sale, prin moștenire. Inițial, imobilul a aparținut numitului D, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../06.02.1930 și transcris sub nr. .../1930, ulterior fiind dobândit de numita E conform actului de partaj voluntar din data de 21.09.1946 și care, la rândul său, l-a vândut numitei F (născută G) prin actul de vânzare-cumpărare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../07.08.1948 și transcris sub nr. .../1948.

Reclamanta a menționat că, prin testamentul autentificat sub nr. .../06.06.1986, numita F (născută G), decedată la data de 22.07.1986, i-a lăsat „universalitatea tuturor bunurilor sale mobile și imobile”, reclamanta fiind instituită legatar universal conform certificatului de moștenitor nr. .../15.09.1986 eliberat de Notariatul de Stat al Sectorului 1 în dosarul nr. .../1986.

Astfel, conform titlului autoarei sale - actul de vânzare-cumpărare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../07.08.1948 și transcris sub nr. .../1948, ap. 6 situat în București, ..., sector 1, se compune din vestibul, hol, trei camere de locuit, cămară, oficiu, bucătărie, cameră servitori, closet, pivnița situată între closetul de serviciu și pivnița ap. 2.

Reclamanta a susținut că, în prezent, acest spațiu cu destinația de pivniță, situat la subsolul imobilului anterior menționat, este stăpânit de către pârâți, operând chiar o modificare neautorizată a destinației sale, în sensul că a fost transformat într-un spațiu de locuit pentru familia lor, deși aceștia sunt și proprietari ai ap. 2, situat la aceeași adresă, împreună cu dependințele sale, conform contractelor de vânzare nr. .../08.01.1998 (B) și nr. .../08.01.1998 (C).

Reclamanta a solicitat să se constate că spațiul în litigiu face parte din titlul de proprietate al autoarei sale, F (născută G), pârâtul comportându-se ca un posesor neproprietar. A susținut că a încercat pe cale amiabilă a acestei situații, însă demersurile sale au rămas fără nici un răspuns, sens în care a fost nevoită să se adreseze instanței de judecată.

Astfel, reclamanta a învederat că pârâții ocupă fără nici un drept spațiul în litigiu, pe care l-au transformat într-un spațiu de locuit, fără acordul și împotriva voinței sale. Prin urmare, dreptul său de proprietate nu poate fi apărat decât pe calea acțiunii în revendicare, pârâții exercitând fără drept o posesie asupra imobilului în litigiu, imobil care este proprietatea sa, conform înscrisurilor anterior menționate.

Reclamanta a precizat că acțiunea se întemeiază pe dreptul de proprietate asupra spațiului în litigiu, drept care rezultă din actul de proprietate al autoarei sale, defuncta F (născută G).

În drept, au fost invocate prevederile art. 563 și următoarele C.civ.

În susţinerea cererii, reclamanta a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: certificat nr. .../05.06.2018 (fila 8), certificat de atestare fiscală (fila 9), certificat de moștenitor nr. .../15.09.1986 (filele 10-11), act de vânzare cumpărare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../07.08.1948 și transcris sub nr. .../1948 (filele 12-15), contract de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. .../.../08.01.1998 (fila 16), contract de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. .../20729/08.01.1998 (fila 17), contractul de vânzare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../06.02.1930 și transcris sub nr. .../1930 (filele 18-21), act de partaj voluntar autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../21.09.1946 (filele 22-25).

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței depuse la dosar (fila 4).

La data de 28.02.2019, prin serviciul registratură, Primăria Municipiului București – Direcția Patrimoniu – Serviciul Evidență Patrimoniu a depus relațiile solicitate (filele 50-51).

La data de 11.03.2019, prin serviciul registratură, Administrația Fondului Imobiliar a depus precizările solicitate, atașând, în copie: contract de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. .../20729/08.01.1998 (fila 54), contract de închiriere pentru suprafețele locative cu destinație de locuință nr. .../10.03.1995 (filele 55-57), proces-verbal de predare-primire a locuinței (fila 58), buletin de identitate (fila 59), declarație autentificată sub nr. 7471/23.12.1997 de BNP ... (fila 60), declarație autentificată sub nr. .../23.12.1997 de BNP ... (fila 61), cerere de cumpărare locuință nr. 20729/12.01.1996 (fila 62), fișă tehnică și de calcul (filele 63-65), contract de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. .../.../08.01.1998 (fila 66), contract de închiriere pentru suprafețele locative cu destinație de locuință nr. .../24.03.1995 (filele 67-69), proces-verbal de predare-primire a locuinței (fila 70), buletin de identitate (fila 71), declarație autentificată sub nr. .../23.12.1997 de BNP ... (fila 73), declarație autentificată sub nr. 7474/23.12.1997 de BNP ... (fila 74), cerere de cumpărare locuință nr. .../12.01.1996 (fila 74), fișă tehnică și de calcul (filele 75-77).

La data de 12.07.2019, prin serviciul registratură, pârâta C a depus note scrise prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active. În acest sens, a arătat că toate apartamentele situate în imobilul din București, ..., sector 1 au fost naționalizate, aceasta dobândind proprietatea asupra ap. 2 în baza Legii nr. 112/1995, conform contractului de vânzare cumpărare depus la dosar. Pârâta a susținut că reclamanta nu are nici un titlu asupra spațiului în litigiu și, față de împrejurarea că spațiul a fost naționalizat, reclamanta trebuia să urmeze procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001.

La termenul din data de 02.09.2019, instanța a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale active, invocate de pârâtă, cu fondul cauzei.

La data de 08.07.2020, prin serviciul registratură, pârâta a depus note scrise prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive atât cu privire la persoane sa, cât și cu privire la pârâtul B. Aceasta a arătat că titlul pârâților este legal, în timp ce reclamanta nu a urmat procedurile legale pentru retrocedarea în natură a bunurilor naționalizate. A mai menționat că pivnița identificată în raportul de expertiză este liberă, nu este menționată nici în contractul său de vânzare și nici în contractul de vânzare al pârâtului, și nu este ocupată de persoana sa sau de către pârât.

La termenul din data de astăzi, instanța a calificat excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtă, drept apărare de fond, pentru motivele arătate în practicaua prezentei hotărâri.

Pârâtul B nu a depus întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare.

În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică în specialitatea construcții în cadrul căreia a fost depus raportul de expertiză întocmit de expert H (filele 177-188).

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Stoica Cornelia – Sanda (excepţie de fond, absolută, peremptorie), constată următoarele:

Conform art. 36 C.pr.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios dedus judecăţii, reclamantul fiind cel care trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.

Instanţa reţine că, în prezenta cauză, reclamanta, care pretinde că are în proprietate ap. 6 situat în București, ..., sector 1, a solicitat obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie pivnița aferentă acestui imobil.

Or, având în vedere obiectul acţiunii cu care instanţa a fost învestită - revendicare imobiliară, natura cauzei şi împrejurarea că, în susţinerea cererii, reclamanta a invocat calitatea sa de proprietar asupra pivniței, învederând că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului prin moştenire, instanţa apreciază că aceasta a justificat dreptul de a participa în procesul civil având ca obiect revendicare imobiliară, urmând ca, pe baza probelor administrate în cauză, să se stabilească temeinicia susţinerilor sale privind existenţa în patrimoniul său a dreptului de proprietate asupra imobilului care face obiectul cauzei.

Potrivit art. 36 teza finală C.pr.civ., existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Astfel, instanţa reţine că, pentru exercitarea acţiunii civile, este necesară afirmarea unui drept, iar nu existenţa dreptului subiectiv pretins, stabilirea acesteia urmând a se realiza de către instanţă, pe baza probelor administrate, în cadrul cercetării fondului cauzei, a temeiniciei cererii.

Având în vedere considerentele anterior expuse, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../06.02.1930 și transcris sub nr. .../1930 (filele 18-21), numitul J a vândut numitului D, parte din imobilul din București, ..., și anume „construcțiile cu instalațiunile și îmbunătățirile existente – aflate pe și împreună cu terenul în suprafață de circa 640 m.p. configurate în poligonul format de laturile marcate cu literele G, E, H, I, J, K, L, G, pe planul semnat de ambele părți făcând parte integrantă din acest contract, teren învecinat la sud cu intrarea dinspre str. ... și proprietatea domnului K la vest cu curtea bisericii ...., la nord cu fundătura (stradela) ..... și la est cu restul proprietății” vânzătorului, limita formând-o liniile drepte G, E, H, I.

Ulterior, prin actul de partaj autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../21.09.1946 (filele 91-94), numiții E, L, M, N și O, care stăpâneau în indiviziune, pe baza testamentului lăsat de defunctul D, imobilul din București, ..., au decis împărțirea acestuia. Astfel, numita E a devenit proprietara exclusivă a ap. 2, precum și a ap. 6, fiecare compuse din vestibul, hol, două camere de locuit, o baie, o cămară, un oficiu, o bucătărie, o cameră de servitori, closet și pivniță.

Instanța reține că, astfel cum rezultă din cuprinsul actului de vânzare cumpărare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../07.08.1948 și transcris sub nr. .../1948 (filele 12-15), numita E, în calitate de vânzător, a transmis către numita F (născută G), în calitate de cumpărător, proprietatea asupra ap. 6 din imobilul situat în București, ..., compus din baie, o cămară, un oficiu, trei camere de locuit, o cameră de baie, closet și pivnița situată între closetul de la serviciu și pivnița ap. 2.

Prin testamentul autentificat sub nr. .../16.06.1986 de Notariatul de Stat Sector 1 București (filele 33-34), numita F (fostă G) a lăsat reclamantei A universalitatea bunurile mobile și imobile ce se vor găsi în patrimoniul său la data decesului.

Astfel, conform certificatului de moștenitor nr. .../15.09.1986 emis de Notariatul de Stat Local al Sectorului 1 în dosarul nr. .../1986 (filele 10-12), reclamanta a fost instituită legatar universal cu o cotă de 1/1 din masa succesorală de pe urma defunctei F, decedată la data de 22.07.1986.

Instanța mai constată că, prin dispoziția Primarului General al Municipiului București nr. .../11.10.1996, reclamantei i-a fost restituit în proprietate ap. 6, situat la etajul 2 al imobilului din București, ..., sector 1 (fila 89).

Așa cum a fost reținut anterior, reclamanta, care pretinde că are în proprietate ap. 6 situat în București, ..., sector 1, a solicitat obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie pivnița aferentă acestui imobil.

Potrivit art. 563 C.civ., „proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.”

Acțiunea în revendicare este acea acțiune în justiție prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpânește bunul respectiv, să-i recunoască dreptul de proprietate și să-i restituie bunul. Astfel, prin acțiunea în revendicare se urmărește protejarea dreptului de proprietate, în sensul redobândirii posesiei asupra bunului de către proprietar, din mâinile unui posesor/detentor precar, care îl deține fără vreun drept determinat de lege ori de o convenție a părților în acest sens.

Instanța reține că, pentru a promova cu succes acțiunea în revendicare, este necesar ca reclamantul să dovedească, atât existența dreptului său de proprietate asupra unui bun, cât și  faptul că acesta este deținut de o altă persoană.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză (filele 177-188), expertul în specialitatea construcții a identificat pivnița aferentă ap. 6, arătând că aceasta este amplasată între WC și pivnița ap. 2 – încăperea nr. 1 din Anexa nr. 3 la raport (fila 187). De asemenea, expertul a învederat că pivnița identificată este una și aceeași cu pivnița indicată în actul de vânzare-cumpărare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. .../07.08.1948 și transcris sub nr. .../1948.

 Astfel, în raport de probele administrate în cauză, instanța constată că reclamanta, în calitate de proprietar al ap. 6 situat în imobilul din București, ..., sector 1, bun dobândit inițial prin moștenire de la numita F (fostă G) și, ulterior, prin efectul dispoziției Primarului General al Municipiului București nr. .../11.10.1996, a probat că are în proprietate și pivnița aferentă acestui apartament, identificată prin raportul de expertiză judiciară, ca parte integrantă din apartament.

Pe de altă parte, instanța apreciază că reclamanta nu a fost în măsură să dovedească faptul că pârâții ar stăpâni pivnița ce face obiectul cauzei, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Prin contractele de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. .../.../08.01.1998 (fila 16) și nr. .../..../08.01.1998 (fila 17), pârâții B şi C au dobândit proprietatea asupra ap. 2 situat în imobilul din București, ..., parter, sector 1, compus din trei camere, vestibul, hol, baie, debara, oficiu, bucătărie, cămară, WC și pivniță.

Potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, subsolul imobilului anterior menționat a suferit lucrări de amenajare, fiind transformat într-un apartament. Astfel, pivnița reclamantei a fost transformată într-o cameră cu pardoseală din mochetă, calorifer din oțel, tâmplărie PVC cu geam termopan, WC – placaj din faianță, pardosea din gresie, vas WC cu rezervor la semiînălțime. De asemenea, expertul judiciar a învederată că pivnița pârâților a fost închisă și, neexistând chei, nu a putut fi vizualizată.

Cu toate acestea, instanța constată că, din probele administrate în cauză, nu rezultă care este persoana care a modificat subsolul și nici persoana care folosește în fapt pivnița reclamantei. Instanța apreciază că o astfel de împrejurarea putea fi dovedită de către reclamantă prin mijloacele de probă permise de lege (interogatoriul pârâților sau proba testimonială), însă, în cauza dedusă judecății, reclamantei, căreia îi incumbă sarcina probei conform art. 249 C.pr.civ., nu a probat că pivnița identificată de expert este folosită de către pârâți.

Astfel, conform mențiunilor din procesul-verbal din data de 10.03.2020, încheiat de expertul judiciar cu ocazia prezentării părților la fața locului, pârâta C declarat faptul că locuiește în Italia de peste 20 ani, fiind în sistemul sanitar oncologic, respectiv că nu cunoaște detalii despre aspectele deduse judecății (fila 186). De asemenea, instanța apreciază că, deși pârâta este cea care a obținut cheile de acces în subsol, această împrejurare nu este suficientă pentru a demonstra faptul că aceasta ar stăpâni pivnița reclamantei, în lipsa unor alte probe în acest sens.

În ceea ce-l privește pe pârâtul B, instanța reține că nedepunerea întâmpinării de către acesta și neprezentarea la fața locului nu pot echivala cu recunoașterea aspectelor invocate de către reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, fiind necesar a exista un minim de dovezi din care să rezulte că pârâtul deține, în fapt, pivnița aferentă ap. 6.

Totodată, instanța apreciază că împrejurarea că pivnița pârâților continuă să fie închisă cu cheie, deși subsolul a fost transformat într-un apartament, este de natură a conduce la concluzia că lucrările de modificare au fost efectuate de către alte persoane, neexistând nici un motiv pertinent pentru care pârâții să țină încuiată o pivniță care se regăsește într-un spațiu la care doar aceștia ar avea acces și pe care doar ei l-ar folosi, respectiv subsolul imobilului.

Prin urmare, având în vedere că, în cauză, nu au fost administrate probe din care să rezulte cu certitudine că pârâții B și C folosesc, în fapt, pivnița pârâtei, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 563 C.civ., acțiunea în revendicare formulată nefiind întemeiată.

 Pe cale de consecință, în raport de toate aceste considerente, instanța va respinge cererea, ca neîntemeiată.

Instanța va lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâtă.

Respinge cererea formulată de reclamanta A, cu domiciliul în ....., în contradictoriu cu pârâţii B,  cu domiciliul în ....., şi C, cu domiciliul în ...... ca neîntemeiată.

Ia act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 21.09.2020.

Domenii speta

Spete similare