Drept procesual penal Inadmisibilitatea disjungerii în faza de cameră preliminară

DREPT PROCESUAL PENAL

Inadmisibilitatea disjungerii în faza de cameră preliminară

- art. 342 şi art. 345 - 346 Cod de procedură penală

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel a considerat că remedierea neregularităţilor rechizitoriului poate fi realizată de către procuror prin orice act, în condiţiile în care dispoziţiile art. 345 Cod de procedură penală nu precizează explicit natura acestuia, iar sfera actelor emise de procuror nu se rezumă numai la ordonanţe, excepţie făcând doar rechizitoriul, care constituie actul de sesizare a instanţei ce poate fi emis numai în cursul fazei de urmărire penală. Prin urmare, comunicarea făcută de parchet la data de 07 martie 2017 are natura unui act sui generis de regularizare. Deşi legea nu stipulează o denumire a actului de regularizare, în procedura prevăzută de art. 346 Cod de procedură penală acesta este supus verificării de către judecătorul de cameră preliminară atât sub aspectul legalităţii, analizându-se respectarea de către procuror a limitelor competenţei funcţionale în faza de cameră preliminară, precum şi dacă actul de regularizare a fost supus verificării sub aspectul legalităţii şi temeinicei de către procurorul ierarhic superior, cât şi al modalităţii în care procurorul a respectat obligaţiile procedurale pozitive instituite cu caracter definitiv de judecătorul de cameră preliminară cu privire la regularizarea actului de sesizare, pentru a se stabili dacă prin acest act sui generis a fost remediat rechizitorului astfel încât să poată fi stabilite limitele învestirii instanţei. Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel a constatat nelegalitatea actului sui generis (de regularizare) emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...), la data de 07 martie 2017.

Dispoziţiile art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală nu permit procurorului să facă în faza de cameră preliminară acte de dispoziţie cu privire la limitele personale sau factuale ale sesizării, ci doar să menţină dispoziţia de trimitere în judecată sau să solicite restituirea cauzei la parchet. Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apela constatat că, în speţă, procurorul a avut o atitudine eclectică, interzisă de norma procesuală penală, solicitând cu privire la aceeaşi cauză atât menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată, cât şi restituirea cauzei la parchet. Procedând astfel, procurorul a încălcat, pe de o parte, dispoziţiile art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală care, faţă de unicitatea cauzei, nu îi permiteau să solicite cu privire la aceeaşi cauză atât menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată în scopul începerii fazei de judecată, cât şi restituirea cauzei la parchet în scopul redeschiderii urmăririi penale. Pe de altă parte, procurorul şi-a depăşit limitele competenţei funcţionale întocmind în faza de cameră preliminară veritabile acte de urmărire penală prin dispunerea disjungerii cauzei şi continuării cercetării penale, acte care sunt în competenţa sa numai în faza de urmărire penală, nu şi în faza de cameră preliminară.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel a considerat că nelegalitatea, chiar şi parţială, a punerii în mişcare a acţiunii penale constituie o cauză de nelegalitate a sesizării instanţei şi, implicit, de neregularitate a actului de sesizare sub forma nelegalităţii în condiţiile în care potrivit noului Cod de procedură penală rechizitoriul constituie numai actul de sesizare a instanţei neîndeplinind şi funcţia de act de inculpare. Aşadar, nelegalitatea celui mai important act de urmărire penală (ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale) se răsfrânge în mod direct asupra regularităţii actului de sesizare a instanţei (privită din perspectiva legalităţii), rechizitoriul devenind implicit nelegal deoarece nu priveşte o persoană care a dobândit anterior în mod legal calitatea de inculpat.

Regularitatea sesizării instanţei este afectată în mod iremediabil şi de nelegala formulare a acuzaţiei împotriva inculpatului (I5) ca urmare a reţinerii direct în rechizitoriu a trei noi acuzaţii penale constând în infracţiuni aflate în concurs real (constituire a unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, respectiv complicitate la infracţiunea de falsificarea de titluri de credit sau instrumente în formă continuată) fără ca anterior să se fi dispus, în mod legal, prin ordonanţă schimbarea încadrării juridice a faptelor investigate şi reţinerea acestor infracţiuni şi fără aducerea la cunoştinţa inculpatului a acestor noi acuzaţii; precum şi de privarea totală, efectivă şi nelegală a inculpatului (I13) de posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare după momentul punerii în mişcare a acţiunii penale, în condiţiile în care toată urmărirea penală a fost efectuată în lipsa acestuia.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel a apreciat că în faza camerei preliminare nu se poate dispune o restituire parţială a cauzei la procuror în lipsa unei dispoziţii procedurale explicite în acest sens, soluţiile care se pot pronunţa asupra dosarului de urmărire penală fiind limitativ prevăzute de art. 346 Cod de procedură penală, iar disjungerea cauzei nu figurează printre ele, dispoziţia procesuală referindu-se la cauza privită în mod unitar. Deopotrivă, trebuie avută în vedere şi sfera de aplicare a dispoziţiilor procesuale în condiţiile în care disjungerea se referă explicit la etapele procesuale ale judecăţii în primă instanţă şi în apel (art. 45 Cod de procedură penală), respectiv la faza judecăţii (art. 46 Cod de procedură penală) şi la faza urmăririi penale (art. 63 Cod de procedură penală), nefiind stipulată de legiuitor pentru faza camerei preliminare.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel a considerat că, faţă de obiectul acestei faze procesuale prevăzut de art. 342 Cod de procedură penală, disjungerea este inadmisibilă în faza de cameră preliminară, art. 346 Cod de procedură penală stipulând limitativ soluţiile ce se pot pronunţa în această fază a procesului penal.

Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori

Încheierea penală nr. 50 din 20 aprilie 2017

Prin Încheierea penală nr. (…)/CCP/2017 pronunţată la data de 01.03.2017 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...), în baza art.347 alin. (3) Cod procedură penală raportat la art. 345 alin. (2) Cod procedură penală s-au admis contestaţiile formulate de către inculpaţii (I1), (I2), (I3), (I4), (I5), (I6), (I7), (I8), (I9), (I10), (I11), (I12) şi (I13) (fost ...) împotriva încheierii nr. (…)/Î/CP/2016 pronunţate la data de 05 octombrie 2016 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...).

S-a desfiinţat încheierea atacată şi rejudecând:

S-au admis, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii (I1), (I2), (I3), (I4), (I5), (I6), (I7), (I8), (I9), (I10), (I11), (I12) şi (I13) (fost ...) şi în consecinţă:

Faţă de lipsa autorizării prealabile a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în baza art. 282 alin. (1) Cod de procedură penală raportat la art. 9 alin. (3) Cod penal s-a constatat nulitatea parţială şi s-a dispus anularea în parte a:

1.ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I1) emise la data de 21 septembrie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) cu privire la acuzaţiile de comitere: a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, precum şi a infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art. 250 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal;

2. ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I8) emise la data de 23 septembrie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) cu privire la acuzaţiile de comitere: a infracţiunii de deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori în formă continuată, prevăzute de art. 314 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal;

3.ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I3) emise la data de 15 decembrie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) cu privire la acuzaţiile de comitere: a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal;

4.ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I13) (fost ...) emise la data de 28 ianuarie 2016 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) cu privire la acuzaţiile de comitere: a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal;

În baza art.347 alin. (3) Cod procedură penală raportat la art. 345 alin. (2) Cod procedură penală s-a constatat neregularitatea rechizitoriului emis la data de 01 februarie 2016 în dosarul nr. (...)/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) din cauza:

a.nelegalei puneri în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor: (I1) cu privire la acuzaţiile de comitere a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, precum şi a infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art. 250 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal; (I8) cu privire la acuzaţiile de comitere a infracţiunilor de deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori în formă continuată prevăzute de art. 314 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal; (I3) cu privire la acuzaţiile de comitere a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi (I13) (fost ...) cu privire la acuzaţiile de comitere a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal

b.nelegalei formulării a acuzaţiei împotriva inculpatului (I5) pentru modalităţile alternative ale elementului material al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 Cod penal pentru care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, precum şi ca urmare a reţinerii direct în rechizitoriu a trei noi acuzaţii penale constând în infracţiuni aflate în concurs real (constituire a unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, respectiv complicitate la infracţiunea de falsificarea de titluri de credit sau instrumente în formă continuată) fără ca anterior să se fi dispus, în mod legal, prin ordonanţă schimbarea încadrării juridice a faptelor investigate şi reţinerea acestor infracţiuni şi fără aducerea la cunoştinţa inculpatului a acestor noi acuzaţii;

c.privării totale, efective şi nelegale a inculpatului (I13) (fost ...) de posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare după momentul punerii în mişcare a acţiunii penale, în condiţiile în care toată urmărirea penală a fost efectuată în lipsa acestuia;

d.carenţelor structurale ale actului de sesizare în ceea ce priveşte elementele de fond intrinseci ale rechizitoriului sub aspectul descrierii faptelor de care sunt acuzaţi inculpaţii (I5), (I7), (I9), (I13) (fost ...), (I2), (I3), (I4), (I11), (I10), (I12), (I1), (I8) şi (I6).

În ceea ce priveşte carenţele în descrierea faptelor care fac obiectul acuzării pentru ca rechizitoriul emis în data de 01 februarie 2016 în dosarul nr. (...)/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) să fie apt a învesti instanţa de judecată, s-a apreciat că parchetul trebuie să procedeze al remedierea următoarelor elemente de neregularitate ce vizează elementele de fond intrinseci ale actului de sesizare, astfel încât rechizitoriul să cuprindă:

1.În ceea ce priveşte acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 Cod penal:

i. descrierea faptelor concrete care pot fi considerate acţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii uneia sau a mai multor infracţiuni, de iniţiere a constituirii unui grup infracţional organizat, sau de aderare la un grup infracţional organizat;

ii.data şi modul de constituire a grupului: în condiţiile în care infracţiunea se consumă la momentul iniţierii sau constituirii grupului infracţional, organele de urmărire penală au obligaţia de a identifica în mod explicit această dată. În plus, în condiţiile în care unele modalităţi alternative de comitere a infracţiunii (constituire, aderare) sunt susceptibile de prelungire în timp organele de urmărire penală au obligaţia ca, în susţinerea acuzării, să precizeze şi momentul epuizării infracţiuni;

iii.referiri la existenţa a cel puţin trei persoane care au constituit fiecare grup infracţional organizat reţinut de procuror şi individualizarea explicită a acestora;

iv.analiza caracterului structurat al fiecărui grup: cu reliefarea programului fiecărui grup infracţional organizat reţinut de procuror precum şi a existenţei unei ierarhizări a membrilor grupului şi a caracterului coordonat al acţiunilor;

v.analiza cerinţei de stabilitate a fiecărui grup: cu reliefarea unor elemente de stabilitate în timp şi de continuitate a fiecărui grup infracţional organizat reţinut de procuror, acest element fiind esenţial, pe de o parte, în realizarea distincţiei între pluralitatea constituită de infractori şi participaţia penală, iar, pe de altă parte, în constatarea existenţei caracterului organizat.

2.În ceea ce priveşte acuzaţiile de falsificarea de instrumente de plată electronică în formă continuată, punerea în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin transmiterea neautorizată de date de identificare în formă continuată:

i. Referitor la situaţia de fapt: descrierea concretă a fiecărui act de executare cu privire la care procurorul a formulat acuzaţia penală împotriva inculpaţilor cu precizarea: datei şi locului comiterii fiecărei fapte în parte, a modalităţii de comitere, a modului în care se obiectivează autoratul sau participaţia în forma complicităţii la comiterea fiecărei infracţiuni în parte. Deopotrivă, procurorul trebuie să prezinte faptele şi împrejurările de fapt din care rezultă că inculpaţii au acţionat la diferite intervale de timp în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale;

ii.Referitor la situaţia de drept: procurorul trebuie să evidenţieze elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a faptelor cu privire la care a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de mai sus, să arate data la care apreciază că au fost consumate infracţiunile precum şi data epuizării acestora şi să analizeze formele de participaţie penală reţinute în cauză. În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă procurorul trebuie să precizeze criteriile în baza cărora a reţinut, în urma analizei globale a legilor penale succesive, că noul Cod penal constituie legea penală mai favorabilă.

S-a menţinut soluţia judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) privind respingerea celorlalte cereri şi excepţii formulate de către inculpaţii din prezenta cauză cu privire la legalitatea administrării probelor şi la legalitatea efectuării actelor (procesuale sau procedurale) de către organele de urmărire penală.

În baza art.347 alin. (3) Cod procedură penală raportat la art. 345 alin. (3) Cod procedură penală s-a dispus comunicarea încheierii nr. (...)/CCP/2017 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) în vederea remedierii neregularităţii constatate în actul de sesizare, procurorul urmând să notifice judecătorul de cameră preliminară în termen de 5 zile de la comunicare dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei la parchet.

La data de 07 martie 2017 s-a depus la dosarul cauzei prin compartimentul registratură adresa nr. (...)/III.8/1017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) prin care procurorul de caz şi-a precizat poziţia procesuală în temeiul art. 345 Cod de procedură penală.

Astfel, prin acest răspuns procurorul de caz a menţinut dispoziţiile de trimitere în judecată faţă de zece dintre cei paisprezece inculpaţi trimişi în judecată (I14), (I2), (I4), (I5), (I6), (I7), (I9), (I10), (I11) şi (I12)), întrucât faţă de aceşti inculpaţi nu au fost anulate ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale sau probele, acestea fiind considerate ca fiind legal administrate în cauză.

De asemenea, procurorul de caz „nu a menţinut” dispoziţiile de trimitere în judecată faţă de patru dintre inculpaţii trimişi în judecată [(I1), (I13) (fost ...), (I3) şi (I8)], a disjuns cauza cu privire la aceştia dispunând continuarea cercetărilor având în vedere că prin încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară au fost anulate parţial ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de aceşti inculpaţi.

S-a precizat că se remediază neregularităţile constatate în actul de sesizare al instanţei în ceea ce priveşte elementele de fond intrinseci ale rechizitoriului sub aspectul descrierii faptelor de care sunt acuzaţi inculpaţii (I5), (I7), (I9), (I13) (fost ...), (I2), (I3), (I4), (I11), (I10), (I12), (I1), (I8) şi (I6).

Astfel, în ceea ce priveşte primul grup infracţional organizat descris în rechizitoriu, procurorul a făcut menţiunea că începând cu pagina 6 se adaugă la actul de sesizare şi se inserează la pagina 7, după primul alineat, următoarele precizări:

„Faptele concrete de iniţiere şi constituire a grupului infracţional organizat, săvârşite de inculpaţii (I1), (I2), (I3) şi (I13) (fost ...)  au constat în discuţii referitoare la activitatea ce urma a fi desfăşurată de către fiecare dintre inculpaţi şi înţelegerea acestora cu privire la modul de acţiune şi sarcinile fiecăruia. Data iniţierii şi constituirii efective a acestui grup infracţional organizat s-a stabilit ca fiind începutul anului 2012, respectiv lunile ianuarie-februarie 2012, fără a se putea stabili cu certitudine data exactă, respectiv ziua în care a luat fiinţă grupul, discuţiile dintre iniţiatorii acestuia având loc pe o perioadă mai îndelungată. Momentul epuizării activităţii grupului infracţional organizat a fost luna septembrie 2012. Persoanele care au constituit grupul infracţional organizat au fost inculpaţii (I1), (I2), (I3) şi (I13) (fost ...)  iar ulterior, aşa cum urmează a se descrie mai jos, au aderat la acest grup infracţional şi inculpaţii (I14), (I4) şi (I5). Rolul de lider al acestui grup l-a avut inculpatul (I1), cel care a coordonat fiecare membru al grupului infracţional organizat. Inculpaţii (I14), (I4) şi (I5) au avut rolul de a transmite neautorizat date de identificare a cardurilor bancare în vederea realizării falsificării acestora, inculpatul (I2) a avut rolul falsificării cardurilor bancare, iar inculpaţii (I3) şi (I13) (fost ...)  au avut rolul de a pune în circulaţie cardurile falsificate, toate aceste activităţi infracţionale urmând a fi prezentate în cele ce urmează. Acest grup infracţional a acţionat pe o perioadă îndelungată, respectiv pe parcursul a mai multor luni (februarie-septembrie 2012), a avut o structură bine stabilită, astfel cum s-a arătat mai sus, fiecare membru având sarcini precis determinate, a avut un lider pentru coordonarea activităţilor, în persoana inculpatului (I1)."

Cu privire la cel de-al doilea grup infracţional organizat descris în rechizitoriu, procurorul a făcut menţiunea că începând cu pagina 21 se adaugă la actul de sesizare şi se inserează la pagina 21, după al treilea alineat, următoarele precizări:

„Faptele concrete de iniţiere şi constituire a grupului infracţional organizat, săvârşite de inculpaţii (I15), (I16), (I5) şi numitul "(PORECLĂ 1)" au constat în discuţii referitoare la activitatea ce urma a fi desfăşurată de către fiecare dintre inculpaţi şi înţelegerea acestora cu privire la modul de acţiune şi sarcinile fiecăruia. Data iniţierii şi constituirii efective a acestui grup infracţional organizat s-a stabilit ca fiind începutul anului 2012, respectiv lunile ianuarie-februarie 2012, fără a se putea stabili cu certitudine data exactă, respectiv ziua în care a luat fiinţă grupul, discuţiile dintre iniţiatorii acestuia având loc pe o perioadă mai îndelungată. Momentul epuizării activităţii grupului infracţional organizat a fost luna septembrie 2012. Persoanele care au constituit grupul infracţional organizat au fost inculpaţii (I15), (I16), (I5) şi numitul "(PORECLĂ 1)" iar ulterior, au aderat la acest grup infracţional şi inculpaţii (I14), (I12), (I11), (I10), (I7), (I8), (I6) şi (I9). Rolul de lider al acestui grup l-a avut inculpatul (I15), acesta coordonând activitatea membrilor grupului infracţional organizat, făcându-se referire la activitatea infracţională  fiecărui membru al grupului infracţional organizat.”

Referitor la cel de-al treilea grup infracţional organizat descris în rechizitoriu, procurorul a făcut menţiunea că începând cu pagina 34 se adaugă la actul de sesizare şi se inserează la pagina 35, după primul alineat, următoarele precizări:

„Faptele concrete de iniţiere şi constituire a grupului infracţional organizat, săvârşite de inculpaţii (I10) împreună cu inculpatul (I14) şi doi cetăţeni maghiari neidentificaţi până în prezent "PORECLĂ 2" şi "PORECLĂ 3" au constat în discuţii referitoare la activitatea ce urma a fi desfăşurată de către fiecare dintre inculpaţi şi înţelegerea acestora cu privire la modul de acţiune şi sarcinile fiecăruia. Data iniţierii şi constituirii efective a acestui grup infracţional organizat s-a stabilit ca fiind lunile august-septembrie 2012, fără a se putea stabili cu certitudine data exactă, respectiv ziua în care a luat fiinţă grupul, discuţiile dintre iniţiatorii acestuia având loc pe o perioadă mai îndelungată. Momentul epuizării activităţii grupului infracţional organizat a fost luna septembrie 2012. Persoanele care au constituit grupul infracţional organizat au fost inculpaţii (I10) împreună cu inculpatul (I14) şi doi cetăţeni maghiari neidentificaţi până în prezent "PORECLĂ 2" şi "PORECLĂ 3". Rolul de lideri ai acestui grup l-au avut inculpatul (I10) împreună cu inculpatul (I14), cei care au coordonat activităţile grupului infracţional organizat în realizarea scopului infracţional, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României de către cetăţeni străini, fără a reuşi realizarea acestei infracţiuni scop a grupului. Inculpaţii (I14) şi (I10) au avut rolul de a identifica călăuze posibile pentru realizarea transportului efectiv al migraţilor iar "PORECLĂ 2" şi "PORECLĂ 3", acei cetăţeni maghiari, au avut rolul de a căuta migranţi şi a negocia cu aceştia trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României. S-a precizat că acest grup infracţional a acţionat pe o perioadă relativ îndelungată, respectiv pe parcursul a două luni (august-septembrie 2012), a avut o structură bine stabilită, astfel cum s-a arătat mai sus, fiecare membru având sarcini precis determinate, a avut lideri pentru coordonarea activităţilor, în persoana inculpaţilor (I14) şi (I10).”

În ceea ce priveşte nelegala sesizare a instanţei, respectiv lipsa unei începeri a urmăririi penale şi a punerii în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I5) procurorul a arătat că acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru toate infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia astfel, pentru lămurirea acestei împrejurări, în rechizitoriu, la pagina 47, înainte de pct.8, s-au introdus următoarele precizări: „Prin Ordonanţa din data de 21.09.2015 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I5) pentru întreaga activitate infracţională descrisă pe larg în cuprinsul rechizitoriului, chiar dacă starea de fapt, respectiv că în perioada aprilie-august 2012 a deţinut şi a distribuit aparate pentru skimming, sprijinind ceilalţi membrii ai grupării infracţionale în falsificarea cardurilor bancare, a deţinut aparatură pentru citit şi inscripţionat carduri bancare, a falsificat carduri bancare şi a transmis date de identificare a cardurilor bancare altor membrii a fost redată mult mai succint decât în cuprinsul prezentului rechizitoriu".

Dezbaterea soluţiilor în faza de cameră preliminară a avut loc în procedura prevăzută de art. 346 Cod de procedură penală la data de 29 martie 2017, în condiţii de contradictorialitate, oralitate şi cu respectarea dreptului la apărare şi a principiului egalităţii armelor.

Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a reţinut următoarele:

În urma constatării prin încheierea nr. (...)/CCP/01 martie 2017 a nelegalităţii actelor de urmărire penale şi a neregularităţii rechizitoriului emis în data de 01 februarie 2016 în dosarul nr. (...)/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...), la data de 07 martie 2017, cu respectarea termenului procedural legal peremptoriu prevăzut de art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală, parchetul a comunicat un „răspuns la solicitarea cuprinsă în încheierea nr. (...)/Î/CP/2016 pronunţată în dosarul nr. (...)/2016/a1 al Tribunalului (...)” (în realitate fiind vizată încheierea nr. (...)/CCP/01 martie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...), în dosarul nr. (...)/2016/a1).

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a considerat că remedierea neregularităţilor rechizitoriului poate fi realizată de către procuror prin orice act, în condiţiile în care dispoziţiile art. 345 Cod de procedură penală nu precizează explicit natura acestuia, iar sfera actelor emise de procuror nu se rezumă numai la ordonanţe, excepţie făcând doar rechizitoriul, care constituie actul de sesizare a instanţei ce poate fi emis numai în cursul fazei de urmărire penală.

Prin urmare, comunicarea făcută de parchet la data de 07 martie 2017 are natura unui act sui generis de regularizare.

Deşi legea nu stipulează o denumire a actului de regularizare, în procedura prevăzută de art. 346 Cod de procedură penală acesta este supus verificării de către judecătorul de cameră preliminară atât sub aspectul legalităţii analizându-se respectarea de către procuror a limitelor competenţei funcţionale în faza de cameră preliminară, precum şi dacă actul de regularizare a fost supus verificării sub aspectul legalităţii şi temeinicei de către procurorul ierarhic superior, cât şi al modalităţii în care procurorul a respectat obligaţiile procedurale pozitive instituite cu caracter definitiv de judecătorul de cameră preliminară cu privire la regularizarea actului de sesizare, pentru a se stabili dacă prin acest act sui generis a fost remediat rechizitorului astfel încât să poată fi stabilite limitele învestirii instanţei.

În primul rând, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a constatat nelegalitatea actului sui generis (de regularizare) emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...), la data de 07 martie 2017 deoarece:

a.actul de regularizare nu a fost supus de procurorul de caz verificării sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul ierarhic superior. Faţă de importanţa modalităţii în care se poate realiza remedierea actului de sesizare şi de faptul că actul de regularizare face corp comun cu rechizitoriul, este necesar ca acesta să îndeplinească toate condiţiile de formă (extrinseci) ale rechizitoriului, inclusiv pe cele referitoare la verificarea legalităţii şi temeiniciei de către procurorul ierarhic superior. Or, în cauză actul sui generis comunicat de procurorul de caz cu titlu de act de regularizare nu a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei în termenul procedural imperativ de cinci zile prevăzut de art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală de către procurorul şef – serviciu al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...). Adresa din data de 07 martie 2017 semnată de procurorul şef – serviciu al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) nu poate avea natura juridică a unui act de verificare a legalităţii şi temeiniciei actului de regularizare singura funcţionalitate rezultată din conţinutul ei fiind aceea de înaintare a actului de regularizare judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...);

b.procurorul şi-a depăşit limitele competenţei funcţionale în faza de cameră preliminară şi a încălcat cerinţele impuse de art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală dispunând prin actul de regularizare disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor (adică a fazei de urmărire penală) cu privire la inculpaţii (I1), (I13) (fost ...), (I3) şi (I8).

Faţă de dispoziţiile explicite ale art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a considerat că dintre toate actele sancţionate prin încheierea nr. (...)/CCP/01 martie 2017 numai rechizitoriul este supus acestei proceduri-remediu, procurorul putând fie să procedeze la remedierea neregularităţilor rechizitoriului (în măsura în care aceasta era posibilă) şi să menţină dispoziţia de trimitere în judecată, fie să solicite restituirea cauzei la parchet.

În prezenta cauză procurorul nu a ţinut cont de variantele alternative prevăzute în mod limitativ de norma procesuală şi prin actul sui generis, pe de o parte, a menţinut dispoziţia de trimitere în judecată numai cu privire la zece dintre cei paisprezece inculpaţi trimişi în judecată în aceeaşi cauză prin acelaşi rechizitoriu (I14), (I2), (I4), (I5), (I6), (I7), (I9), (I10), (I11) şi (I12) făcând precizări în sensul clarificării actului de sesizare cu privire la acuzaţiile formulate împotriva acestora iar, pe de altă parte, „nu a menţinut” dispoziţia de trimitere în judecată faţă de ceilalţi patru inculpaţi (I1), (I13) (fost ...), (I3) şi (I8) disjungând cauza în vederea continuării cercetărilor.

Această a doua menţiune „de nemenţinere” a dispoziţiei de trimitere în judecată nu are acoperire legală şi, faţă de variantele alternative prevăzute limitativ de art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală, echivalează în fapt cu solicitarea restituirii cauzei la parchet cu privire la inculpaţii (I1), (I13) (fost ...), (I3) şi (I8).

Dispoziţiile art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală nu permit procurorului să facă în faza de cameră preliminară acte de dispoziţie cu privire la limitele personale sau factuale ale sesizării, ci doar să menţină dispoziţia de trimitere în judecată sau să solicite restituirea cauzei la parchet.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a constatat că, în speţă, procurorul a avut o atitudine eclectică, interzisă de norma procesuală penală, solicitând cu privire la aceeaşi cauză atât menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată, cât şi restituirea cauzei la parchet.

Procedând astfel, procurorul a încălcat, pe de o parte, dispoziţiile art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală care, faţă de unicitatea cauzei, nu îi permiteau să solicite cu privire la aceeaşi cauză atât menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată în scopul începerii fazei de judecată, cât şi restituirea cauzei la parchet în scopul redeschiderii urmăririi penale. Pe de altă parte, procurorul şi-a depăşit limitele competenţei funcţionale întocmind în faza de cameră preliminară veritabile acte de urmărire penală prin dispunerea disjungerii cauzei şi continuării cercetării penale, acte care sunt în competenţa sa numai în faza de urmărire penală, nu şi în faza de cameră preliminară.

În al doilea rând, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a constatat că procurorul nu a respectat obligaţia procedurală de a regulariza actul de sesizare, ce fusese instituită cu caracter definitiv prin încheierea nr. (...)/CCP/01 martie 2017 pentru ca actul de sesizare să fie apt să îşi îndeplinească funcţia idonee deoarece:

1. În ceea ce priveşte acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 Cod penal:

i. nu au fost descrise în mod distinct şi autonom faptele concrete pentru care procurorul a apreciat că există suficiente probe pentru a reţine vreuna dintre modalităţile alternative ale infracţiunii prevăzute de art. 367 Cod penal; astfel procurorul a prezentat un set de situaţii facturale ca reprezentând atât acte de iniţiere, cât şi acte de constituire, deşi conţinutul concret al acestor modalităţilor alternative ale elementului material al infracţiunii sunt diferite;

ii.nu au fost făcute referiri la existenţa a cel puţin trei persoane care au constituit fiecare grup infracţional organizat reţinut de procuror [la punctul II. a) din actul de regularizare] şi nu s-a procedat la individualizarea explicită a acestora [la punctul II. c) din actul de regularizare]; deşi cu privire la inculpaţii (I1), (I13) (fost ...) (I3) şi (I8) procurorul „nu a mai menţinut” dispoziţia de trimitere în judecată (în sensul legii procesuale penale solicitând restituirea cauzei la parchet în scopul reluării urmăririi penale) aceştia apar în continuare menţionaţi la descrierea faptelor la punctul II. a) din actul de regularizare ca şi cum cu privire la acuzaţia prevăzută de art. 367 Cod penal procurorul ar fi menţinut soluţia de trimitere în judecată cu privire la aceştia. Faţă de manifestarea de voinţă explicită a procurorului de reluare a urmăririi penale cu privire la inculpaţii (I1), (I13) (fost ...) şi (I3), excluderea acestora din descrierea grupului infracţional pentru care s-a menţinut soluţia de trimitere în judecată echivalează cu neîndeplinirea obligaţiei procesuale de indicare a cel puţin trei persoane care au constituit grupul la punctul II. a) din actul de regularizare; tot astfel, la punctul II. c) din actul de regularizare nu se individualizează explicit trei persoane cu privire la care acuzarea consideră că au constituit grupul infracţional organizat;

iii.nu a fost analizat în concret caracterul structurat al fiecărui grup infracţional pentru care a fost formulată acuzaţia penală şi nici cerinţa de stabilitate a fiecărui grup.

2.În ceea ce priveşte acuzaţiile de falsificarea de instrumente de plată electronică în formă continuată, punerea în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin transmiterea neautorizată de date de identificare în formă continuată parchetul nu a făcut nicio referire în fapt şi în drept în actul de regularizare încălcând în mod manifest obligaţia rezultată din încheierea nr. (...)/CCP/01 martie 2017 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...). Astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a constatat că în ceea ce priveşte neregularitatea actului de sesizare constatată prin încheierea nr. (...)/CCP/01 martie 2017 cu privire la aceste infracţiuni procurorul nu a procedat la remedierea actului de sesizare.

În plus, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a considerat că nelegalitatea, chiar şi parţială, a punerii în mişcare a acţiunii penale constituie o cauză de nelegalitate a sesizării instanţei şi, implicit, de neregularitate a actului de sesizare sub forma nelegalităţii în condiţiile în care potrivit noului Cod de procedură penală rechizitoriul constituie numai actul de sesizare a instanţei neîndeplinind şi funcţia de act de inculpare. Aşadar, nelegalitatea celui mai important act de urmărire penală (ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale) se răsfrânge în mod direct asupra regularităţii actului de sesizare a instanţei (privită din perspectiva legalităţii), rechizitoriul devenind implicit nelegal deoarece nu priveşte o persoană care a dobândit anterior în mod legal calitatea de inculpat.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a considerat că, în prezenta cauză, legalitatea sesizării instanţei este afectată în mod iremediabil de anularea, în parte, a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I1) emise la data de 21 septembrie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) cu privire la acuzaţiile de comitere: a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, precum şi a infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art. 250 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I8) emise la data de 23 septembrie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) cu privire la acuzaţiile de comitere: a infracţiunii de deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori în formă continuată, prevăzute de art. 314 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I3) emise la data de 15 decembrie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) cu privire la acuzaţiile de comitere: a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul (I13) (fost ...) emise la data de 28 ianuarie 2016 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) cu privire la acuzaţiile de comitere: a infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, prevăzute de art. 313 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal.

Regularitatea sesizării instanţei este afectată în mod iremediabil şi de:

a.nelegala formulare a acuzaţiei împotriva inculpatului (I5) ca urmare a reţinerii direct în rechizitoriu a trei noi acuzaţii penale constând în infracţiuni aflate în concurs real (constituire a unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, respectiv complicitate la infracţiunea de falsificarea de titluri de credit sau instrumente în formă continuată) fără ca anterior să se fi dispus, în mod legal, prin ordonanţă schimbarea încadrării juridice a faptelor investigate şi reţinerea acestor infracţiuni şi fără aducerea la cunoştinţa inculpatului a acestor noi acuzaţii;

b. privarea totală, efectivă şi nelegală a inculpatului (I13) (fost ...) de posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare după momentul punerii în mişcare a acţiunii penale, în condiţiile în care toată urmărirea penală a fost efectuată în lipsa acestuia.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a apreciat că în faza camerei preliminare nu se poate dispune o restituire parţială a cauzei la procuror în lipsa unei dispoziţii procedurale explicite în acest sens, soluţiile care se pot pronunţa asupra dosarului de urmărire penală fiind limitativ prevăzute de art. 346 Cod de procedură penală, iar disjungerea cauzei nu figurează printre ele, dispoziţia procesuală referindu-se la cauza privită în mod unitar.

Deopotrivă, trebuie avută în vedere şi sfera de aplicare a dispoziţiilor procesuale în condiţiile în care disjungerea se referă explicit la etapele procesuale ale judecăţii în primă instanţă şi în apel (art. 45 Cod de procedură penală), respectiv la faza judecăţii (art. 46 Cod de procedură penală) şi la faza urmăririi penale (art. 63 Cod de procedură penală), nefiind stipulată de legiuitor pentru faza camerei preliminare.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a considerat că, faţă de obiectul acestei faze procesuale prevăzut de art. 342 Cod de procedură penală, disjungerea este inadmisibilă în faza de cameră preliminară, art. 346 Cod de procedură penală stipulând limitativ soluţiile ce se pot pronunţa în această fază a procesului penal.

Faţă de considerentele de mai sus, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a constatat că în cauză sunt incidente două temeiuri de restituire a întregii cauze la parchet respectiv:

1.art. 346 alin. (3) lit. a) Cod de procedură penală faţă de inaptitudinea rechizitoriului emis în data de 01 februarie 2016 în dosarul nr. (...)/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...), de a învesti instanţa nefiind posibilă stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii;

2.art. 346 alin. (3) lit. c) Cod de procedură penală faţă de natura juridică a menţiunii de nemenţinere a dispoziţiei de trimitere în judecată cu privire la inculpaţii (I1), (I13) (fost ...), (I3) şi (I8) care în sensul art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală echivalează cu solicitarea restituirii cauzei la parchet.

Aşadar, în baza art. 347 alin. (3) rap. la art. 346 alin. (3) lit. a) şi c) Cod procedură penală judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...) a dispus restituirea la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...) a cauzei privind pe inculpaţii (I15), (I1), (I2), (I13) (fost ...), (I3),(I4), (I5), (I6), (I7), (I8), (I9), (I10), (I11) şi (I12) trimişi în judecată prin rechizitoriul emis în data de 01 februarie 2016 în dosarul nr. (...)/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial (...).

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în contestaţiile formulate de inculpaţi au rămas în sarcina statului.

S-a dispus plata din fondul Ministerului Justiţiei a sumelor de câte 130 lei reprezentând onorariile pentru avocaţii din oficiu (...) (delegaţie nr. (...)/26.01.2017, emisă de Baroul (...) şi (...) (delegaţie nr. (...)/26.01.2017, emisă de Baroul (...).

Domenii speta

Spete similare