Cerere de intervenţie principală formulată direct în apel. Diferenţiere faţă de transmiterea calităţii procesuale.

Intervenţia voluntară principală presupune, potrivit  art. 61,62 cod procedură civilă existenţa unui drept propriu şi valorificarea acestuia în procesul deja început, putând fi formulată direct în apel doar cu acordul tuturor părţilor.

Ea se distinge de transmisiunea convenţională a calităţii procesuale, reglementată de art.  39 cod procedură civilă, care  presupune intervenirea unui act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de transmitere a bunului sau dreptului litigios,  în cursul procesului.

În ipoteza în care transmisiunea a  avut loc anterior deschiderii unui proces, instanţa investită cu plângerea formulată de persoanele care au dobândit drepturile succesorale prin contract are posibilitatea de a pune în discuţie excepţii legate de efectele acestui contract sau de puterea de lucru judecat a unor hotărâri judecătoreşti, însă nu poate introduce în cauză  direct în apel  persoana care a transmis dreptul.

 Asupra recursului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr.  1562 din 21 aprilie 2015 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr...s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de  petenţii C.I.A., M. Ş. H., L.M., C.M., J.G. și SC A. A.SRL şi de intervenienţii în nume propriu D.M., T.V., M. C. în contradictoriu cu  intimaţii CLFF ŞIŞEŞTI şi COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR A JUDEŢULUI MEHEDINŢI.

S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA şi, în consecinţă, s-a respins acţiunea împotriva acestei pârâte.

Instanţa a reţinut că la data de 07.10.2014, petenţii  C.I.A., M.Ş.H, L.M., C.M., J. G. si SC A.A.SRL (ultimii doi dobânditori ai drepturilor succesorale după S.T. în baza contractului de cesiune drepturi succesorale autentificat sub nr ...), în  calitate de moştenitori ai autorului lor Ştefan Barbu Druga, au formulat plângere împotriva hotărârii comisiei locale de fond funciar a comunei Ş, judeţul M, adoptata in şedinţa din data de 27 12 2005 şi a  Hotărârii Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar nr...prin care a fost respinsa cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren de 420 ha pădure.

La data de 06.11.2014 au formulat cereri de intervenţie principală D.M., T.V. şi M. C., în calitate de moştenitoare ale autorului Ş.B.D., solicitând aceleaşi drepturi ca şi petenţii. 

Instanţa a reţinut că  un număr de 11 persoane  au revendicat prin cererea  înregistrata la nr... o suprafaţă de pădure de 400 hectare, o moară pe apa, 208,5 ha teren arabil si un conac, ca moştenitori ai lui Ştefan Barbu Druga, decedat in anul 1969, solicitările lor fiind respinse corect de comisia locala de fond funciar, întrucât nu s-a făcut dovada că autorul petenţilor ar fi dobândit anterior anului 1948 anumite proprietăţi pe raza comunei Ş.

Prin sentinţa nr.19 din 19 Mai 2015, Judecătoria Dr. Tr. Severin a dispus completarea sentinţei pronunţate în sensul că a respins şi cererile de intervenţie în interes propriu formulate.

Împotriva celor două sentinţe au declarat apel petenţii şi intervenienţii, invocând motive de nelegalitate şi netemeinicie a celor două hotărâri.

La data de 22 noiembrie 2016,  S. T. a  formulat o cerere solicitând introducerea sa în cauză în locul apelantelor petente G.J. şi SC A.A. SRL, arătând că este titulara  cererii de reconstituire  a dreptului de proprietate alături de ceilalţi petenţi şi că a încheiat cu  G.J. şi SC A.A. SRL contract de cesiune de drepturi succesorale aut. sub nr. .. privind drepturile din succesiunea autoarei D.O. V.

A susţinut că persoanele cu care a contractat au interpretat abuziv actul de cesiune, apreciind că au dreptul de a solicita şi bunurile autorului S. B.D., deşi acestea nu au fost transmise.

Intervenienta a susţinut că  şi-a justificat calitatea procesuală şi în alt dosar, soluţionat irevocabil de Curtea de Apel Craiova prin decizia 264 din 27.06.2016, ceea ce permite introducerea sa în cauza de faţă.

Cererea de intervenţie a fost comunicată părţilor, măsură luată de tribunal prin încheierea de şedinţă de la 29 .11.2016,  iar în şedinţa publică de la 17.01.2017 instanţa a calificat cererea ca fiind intervenţie principală şi a solicitat ca toate părţile să îşi exprime acordul privind  admisibilitatea  acesteia, dispunând emiterea de adrese către părţile lipsă.

Prin încheierea de şedinţă de la 21 februarie 2017 Tribunalul Mehedinţi a respins cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta S.T., având în vedere că nu există acordul expres al tuturor părţilor potrivit art. 62 alin. 3 cod procedură civilă, reţinându-se că apelanţii petenţi şi apelanţii intervenienţi, reprezentaţi prin avocat, nu şi-au exprimat acordul privind formularea cererii de intervenţie principală direct în apel.

La data de  27.02.2017 apelanta S.T. a formulat recurs împotriva încheierii de şedinţă din data de 21.02.2017 prin care Tribunalul Mehedinţi a respins cererea de introducere în cauză.

În motivarea recursului  a susţinut că în mod greşit instanţa a calificat cererea sa de a fi introdusă în cauză ca fiind o cerere de intervenţie principală. A arătat că această cerere are la bază succesiunea procesuală, care poate opera în cazuri justificate în orice fază procesuală.

A arătat că  prin cererea de introducere în cauză a învederat că  este titulara cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce fac obiectul cauzei de faţă, alături de ceilalţi moştenitori ai autorului S.B. D.

Recurenta a arătat că petentele J. G. și SC A.A. SRL au promovat cerere pretinzând că le-au fost cesionate drepturile succesorale după autorul Barbu Drugă, interpretând eronat contractul de cesiune aut. sub nr. ...  A invocat decizia civilă 264 din 27.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul ... în care i s-a recunoscut întinderea drepturilor cesionate, respectiv faptul că a înstrăinat doar drepturile din proprietatea autoarei Drugă Olga Victoria.

Recurenta a  arătat că în aceste condiţii se poate dispune introducerea sa în cauză, în temeiul succesiunii procesuale, instituţie care reglementează trecerea drepturilor şi obligaţiilor procesuale de la o persoană la alta şi care este posibilă în orice stadiu procesual, succesorului fiindu-i opozabile toate actele săvârşite în proces până la intervenirea sa în cauză.

A solicitat  admiterea recursului, modificarea încheierii recurate, în sensul admiterii cererii.

Recursul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 55 cod procedură civilă, în procesul civil sunt părţi reclamantul, pârâtul, precum şi terţele persoane care intervin voluntar sau forţat în cauză. După  introducerea cererii de chemare în judecată şi stabilirea de către reclamant a cadrului procesual sub aspectul părţilor din proces, atragerea în proces a  altor persoane poate fi făcută doar în formele prevăzute de art.  61- 78 cod procedură civilă.

Intervenţia voluntară principală, reglementată de art. 61,62 cod procedură civilă este o formă de participare a terţilor la judecata în curs, care presupune că din proprie iniţiativă o persoană  formulează cerere de introducere a sa în cauză, pentru a-şi apăra un drept propriu. Nu este necesară identitatea între  dreptul dedus judecăţii de reclamant şi cel invocat de intervenient, ci este suficient ca între acestea să existe o strânsă legătură.

În speţă, tribunalul a apreciat corect că prin solicitarea de a fi introdusă în cauză numita S.T. a formulat o cerere de intervenţie principală.

Pentru a caracteriza astfel cererea se are în vedere că  recurenta a invocat dreptul său propriu de moştenitoare a autorului Ş.B.D.,  faptul că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate împreună cu reclamanţii şi intervenienţii din cauză, solicitând, practic, să  i se reconstituie dreptul de proprietate  alături de aceştia, în urma desfiinţării hotărârii comisiei judeţene de fond funciar. Este evident că recurenta nu numai că urmăreşte un interes personal, material şi actual, dar şi invocă un drept de proprietate ce îi aparţine şi calitatea de moştenitor cu privire la autorul de la care s-a preluat terenul  cu privire la care se solicită reconstituirea.

Art. 62 alin. 3 cod procedură civilă impune ca pentru admisibilitatea unei cereri de intervenţie principală direct în calea de atac a apelului să existe acordurile exprese al tuturor părţilor, acord care nu a  fost exprimat în cauză de reclamanţi şi intervenienţi.

Este nefondată susţinerea recurentei în sensul că a solicitat introducerea sa în cauză  în temeiul succesiunii procesuale.

Astfel, potrivit art. 38 cod procedură civilă drepturile şi obligaţiile procedurale pot fi transmise în cursul procesului civil, transmisiunea operând legal sau convenţional.

Transmisiunea legală are loc pe calea succesiunii şi operează atunci când una dintre părţi decedează pe parcursul soluţionării litigiului iar moştenitorii săi îi  preiau poziţia procesuală. Este evident că recurenta nu invocă o  astfel de transmisiune, cât  timp nu este vorba despre decesul uneia  dintre părţi.

Transmisiunea convenţională a calităţii procesuale presupune intervenirea unui act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit (cesiune de creanţă, vânzare, donaţie etc.) a bunului sau dreptului litigios. Art. 39 cod procedură civilă  se referă la transmisiunea dreptului litigios în cursul procesului, ceea ce duce la concluzia că doar în ipoteza în care transmisiunea legală sau convenţională intervine în timpul judecăţii poate fi vorba despre introducerea în cauză a altei persoane, adică a aceluia care  a dobândit de la parte  fie universalitatea drepturilor, fie  doar dreptul dedus judecăţii.

În ipoteza în care transmisiunea a  avut loc anterior deschiderii unui proces, este evident că trebuie chemată în judecată în calitate de parte persoana care era titulara dreptului sau a obligaţiei la data când  a fost pornită acţiunea.

Atunci când acţiunea a fost promovată  de o persoană care anterior sesizării instanţei  a transmis dreptul său, se pune în discuţie calitatea sa procesual activă, iar atunci când, din eroare sau necunoaştere, este chemat în judecată cel care transmisese un drept, el poate invoca lipsa calităţii sale procesual pasive.

Aşadar, succesiunea procesuală, invocată de recurentă, presupune, prin definiţie şi simpla logică a termenilor, ca transmisiunea (succesiunea) să fi intervenit după promovarea unei cereri de chemare în judecată.

În speţă, recurenta invocă un contract de cesiune de drepturi succesorale intervenit în anul 2008 care nu are nicio legătură cu aplicarea în cauză a  dispoziţiilor art. 38,39 cod procedură civilă deoarece nu justifică o succesiune procesuală a recurentei în drepturile petenţilor cu care a fost încheiat respectivul contract.

Nu are relevanţă asupra caracterizării cererii de introducere în cauză decizia  civilă nr. 264 din 27.06.2016, cât  timp în respectiva cauză nu s-a pus o problemă identică şi nu s-a dezlegat problema de drept a posibilităţii numitei S.T. de a interveni direct în calea de atac, luând locul unora dintre reclamanţii iniţiali, fără acordul tuturor părţilor. În dosarul  .... S. T. a avut calitatea de reclamantă încă de la formularea cererii de chemare în judecată, la data de 15.04.2011 iar faptul că i s-a recunoscut calitatea de moştenitoare pentru un anumit autor şi s-au dat dezlegări cu privire la interpretarea contractului de cesiune, inclusiv sub aspectul întinderii dreptului transmis, nu se impune cu autoritate de lucru judecat sub aspectul calificării cererii de introducere în cauză şi a admisibilităţii acesteia.

Instanţa investită cu plângerea formulată de persoanele care au dobândit de la recurentă drepturile succesorale prin contractul din anul 2008 are posibilitatea de a pune în discuţie excepţii legate de efectele acestui contract sau de puterea de lucru judecat a unor hotărâri judecătoreşti iar recurenta îşi poate valorifica pe cale separată drepturile pretinse, însă  în acest stadiu procesual se pune în discuţie numai dacă recurenta justifică o transmisiune procesuală a drepturilor, pentru a fi introdusă în cauză.

Instanţa subliniază că actul  de cesiune  a drepturilor succesorale din anul 2008 nu poate fi calificat ca o transmisiune procesuală  şi nu se poate dispune introducerea în cauză  a recurentei direct în apel în temeiul acestuia iar faptul că reclamanta  a transmis sau nu drepturile din litigiul de faţă este lipsit de relevanţă în acest recurs, deoarece recurenta nu poate lua locul unor părţi chiar dacă acestea nu ar avea  calitate procesuală activă.

Apreciind că dispoziţiile art. 61 şi 62 cod procedură civilă au fost corect aplicate de tribunal, care a fost investit de recurenta S.T. cu o veritabilă cerere de intervenţie principală,  potrivit art. 483 şi urm. cod procedură civilă recursul se va respinge ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare