Omor

Dosar nr. ………………….

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SENTINŢA PENALĂ NR. 9

Şedinţa publică din data de 24 aprilie 2018

PREŞEDINTE : ……………….

GREFIER  : ………………………..

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror ………………………… din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpatului R. K., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 C.pen., rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.pen.

Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform art. 369 alin. 1 C.pr.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în fond asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 11 aprilie 2018, susţinerile şi concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

T R I B U N A L U L

Asupra procesului penal de faţă.

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna cu nr. …/P/2016 din 16 ianuarie 2017, înregistrat la această instanţă la data de 19 ianuarie 2017, sub nr. de mai sus, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul R. K., cu datele personale din dispozitivul prezentei sentințe, pentru săvârşirea infracţiunii de „tentativă de omor”, prev. de  art. 32 C.pen., rap. la art. 188 al. 1  şi 2 C.pen.

Prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului R. K. faptul că, în seara zilei de în data de 13.08.2016, în jurul orei 18,00, cu un briceag cu lama lungă de 7 cm., i-a aplicat persoanei vătămate G. A. două lovituri în zona toracică anterioară, dintre care una penetrantă în zona abdominală, cu lezarea ficatului, care au necesitat intervenţie chirurgicală de urgenţă şi transfuzii masive sanguine, leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare cca. 30 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus în pericol viaţa persoanei vătămate. 

După înregistrarea şi repartizarea aleatorie a dosarului, judecătorul de cameră preliminară a procedat potrivit art. 342-348 din C.pr.pen.

Având în vedere că, în termen legal nu au fost formulate cereri şi excepţii de către inculpat sau părţile civile și  nici din oficiu nu s-a impus a fi invocate, prin încheierea nr. 11/CP din 25.04.2017, pronunţată în dosarul  nr. …/119/2017/a1, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. …./P/2016 din 16 ianuarie 2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna privind pe inculpatul R. K., trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 C.pen., rap. la art. 188 al. 1 şi 2 C.pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei.

Încheierea a rămas definitivă prin necontestare, astfel completul de judecată a fixat primul termen de judecată pentru data de 19 iunie 2017, dispunând citarea părţilor, precum şi celelalte măsuri pentru pregătirea judecăţii, în condiţiile legii.

Înaintea primului termen de judecată, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9.559,05 lei despăgubiri civile, reprezentând c/v prestaţiilor medicale acordate persoanei vătămate G. A., CNP …………………….(f.10,11-12 d.f.).

De asemenea, în procedura camerei preliminare, inculpatul R. K. a depus la dosar o „Înţelegere”, încheiată la data de 10.12.2016, între inculpat şi persoana vătămată G. A., din care rezultă că inculpatul a înmânat persoanei vătămate suma de 2.500 lei, în urma împăcării lor şi nu mai au alte pretenţii în cauză (f.20 d. 66/119/2017/a1,120 d.f.).

La primul termen de judecată din data de 19 iunie 2017, s-a prezentat în instanţă atât inculpatul cât şi persoana vătămată G. A., însă din lipsa unui apărător, având în vedere că inculpatul nu şi-a angajat apărător ales, iar delegaţia apărătorului din oficiu  a fost doar pentru faza camerei preliminare, instanţa a amânat judecarea cauzei şi a stabilit un nou termen pentru data de 4 septembrie 2017 şi a solicitat desemnarea unui apărător din oficiu pentru inculpat, precum şi relaţii de la C.A.S. Covasna şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, privind achitarea cheltuielilor de spitalizare a persoanei vătămate, care a arătat că a achitat c/v prestaţiilor medicale, prezentând o adeverinţă de asigurat, însă la termenul fixat inculpatul nu s-a mai prezentat în instanţă, astfel că instanţa a stabilit un nou termen de judecată pentru data de 18.09.2017.

La termenul din data 18.09.2017, s-a prezentat în instanţă inculpatul şi procedura de citare fiind îndeplinită cu părţile, s-a dat citire actului de şi după ce i s-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea şi a fost înştiinţat cu privire la drepturile prev. de art. 374 al. 2 C.pr.pen., preşedintele completului i-a pus în vedere acestuia că, poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor ce vor fi prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate fapta reţinută în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă şi dispoziţiile art. 396 al. 10 C.pr.pen..

Inculpatul a declarat că recunoaşte fapta pentru care este trimis în judecată, însă nu în modalitatea în care este descris în actul de sesizare, susţinând că persoana vătămată este de vină, pentru că l-a provocat, astfel s-a trecut la audierea inculpatului (f.35 d.f.), apoi s-a stabilit un nou termen, pentru continuarea cercetării judecătoreşti cu audierea persoanei vătămate şi a martorilor propuşi  prin rechizitoriu.

La termenele stabilite ulterior, pentru data de 25.10.2017, 27.11.2017 şi 20.12.2018, a fost audiată martora G. E. (f.73 d.f.) şi s-a dispus şi s-a efectuat raportul de evaluare privind pe inculpatul R. K. (f.94-96 d.f.) şi totodată, fiind depus certificatul de deces a persoanei vătămate G. A. (f.53 d.f.), s-a solicitat  de la  S.M.L. Covasna Raportul medico-legal de necropsie nr. 1658/A3/118// din 27 iulie 2017, privind pe persoana vătămată (f.83-86 d.f.), din care rezultă că aceasta a decedat la data de 25.07.2017 şi cauzele decesului. 

Având în vedere că, la data de 15.01.2018, titularul completului de judecată C9 investit cu soluţionarea dosarului, judecător …………, a fost transferat la Tribunalul Braşov,  dosarele nesoluţionate de acest complet au fost repartizate ciclic, pe celelalte complete, fiind investită cu soluţionarea prezentei cauze completul C10 (f.111 d.f.).

În consecinţă, la termenul de judecată fixat pentru data de 29 ianuarie 2018, pentru respectarea cerinţei nemijlocirii în cadrul procesului penal, precum şi a cerinţei unui proces echitabil, completul nou investit a dispus reluarea cercetării judecătoreşti în cauză (f.121-122).

Astfel, după identificarea inculpatului, s-a dat citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată şi după ce i s-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea şi a fost înştiinţat cu privire la drepturile prev. de art. 374 al. 2 C.pr.pen., preşedintele completului i-a pus în vedere acestuia că, poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor ce vor fi prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate fapta reţinută în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă şi dispoziţiile art. 396 al. 10 C.pr.pen..

Inculpatul a declarat că recunoaşte fapta pentru care este trimis în judecată, însă nu în condiţiile în care s-a reţinut în actul de sesizare, motiv pentru care a solicitat ca judecata să aibă loc potrivit dreptului comun. În consecinţă, s-a pus în discuţie cererea de probaţiune formulată de apărătorul inculpatului, care a arătat că nu contestă probele administrate în faza urmăririi penale, în a solicitat administrarea probatoriului propus prin rechizitoriu, dar şi admiterea probei cu martorul minor R. K. A. , fiul inculpatului, probe admise de instanţă.

În consecinţă, potrivit art. 376 C.pr.pen., instanţa a început cercetarea judecătorească în cauză, fiind audiat inculpatul R. K. (f.117-119 d.f.) şi s-a stabilit termen pentru administrarea probei cu martorii G. E., G. B. şi R.  K. A., fiind acordate în continuare mai multe termene de judecată, pentru continuarea cercetării judecătoreşti, având în vedere că la un termen inculpatul a fost internat în spital, apoi martorii nu s-au mai prezentat în instanţă, cu excepţia martorului R.  K. A., care a fost audiat la termenul din 21.03.2018 (f.177-179 d.f.).

Astfel, deşi legali citaţi, la mai multe termene de judecată, inclusiv prin mandate de aducere (f. 138-139, 170-171 şi 193-195 d.f.), martorii G. E. şi G. B. nu s-au mai prezentat în instanţă, motiv pentru care, instanţa a constatat că audierea acestora nu mai este posibilă şi în urma punerii în discuţie, a dispus ca, în temeiul art. 381 al. 7 C.pr.pen., să se dea  citire depoziţiilor date de aceşti martori în cursul urmăririi penale, precum şi a depoziţiei date în instanţă, la data de 27.11.2017, de către martora G. E., în faţa completului de judecată iniţial investit, urmând a se ţine seama de ele la judecarea cauzei.

Persoana vătămată G. A., nu a mai putut fi audiată în instanţă, având în vedere că, la data de 25 iulie 2017, aceasta a decedat,  moartea acesteia nefiind violentă şi s-a datorat insuficienţei cardiorespiratorii acute, consecinţa unei pneumonii bilaterale la o persoană cu etilism cronic, în sevraj (f.53,83-86 d.f.).

Din actele şi lucrările dosarului rezultă următoarele:

Persoana vătămată G. A. şi inculpatul R. K. din com. Lemnia erau vecini, dar şi rude îndepărtate, fiind în relaţii bune şi obişnuiau să consume împreună băuturi alcoolice, ultima dată în ziua de 12.08.2016.

În data de 13.08.2016, persoana vătămată G. A., împreună cu soţia sa, martora G. E., a consumat din nou băuturi alcoolice, respectiv: palincă, bere şi trei flacoane cu alcool sanitar, ajungând amândoi în stare avansată de ebrietate. De asemenea, şi inculpatul a consumat toată ziua alcool, ajungând în stare avansată de ebrietate.

 În seara zilei de 13.08.2016, persoana vătămată G. A., împreună cu soţia sa şi fiul lor minor G. B., a plecat cu căruţa de la domiciliul său, dar la scurt timp căruţa s-a defectat, motiv pentru care  martora G. E. a coborât să remedieze defecţiunea.

În acelaşi timp, inculpatul R. K. se întorcea spre casă, de la magazinul din comună, fiind însoţit de fiul său minor R. A., însă în momentul în care a văzut-o pe persoana a vătămată şi soţia acesteia, inculpatul a început să se certe cu martora G. E., pentru că acesta l-ar fi alungat din casă. Martora i-a replicat faptul că nu îl va mai primi niciodată în casa ei, motiv pentru care inculpatul i-a aplicat o palmă acesteia, după care a scos briceagul, cu lama lungă de 7 cm., pe care îl avea asupra sa, cu care a lovit-o pe martoră în antebraţul drept.

Martora a luat din căruţă o furcă, în încercarea de a se apăra, dar inculpatul i-a luat furca din mâini şi a lovit-o pe acesta în braţul stâng, ca urmare a acestora, persoana  vătămată G. A., a cerut socoteală inculpatului, spunându-i „vezi că îţi dau şi eu”, moment în care inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată cu briceagul, de două ori în zona toracică anterioară, în urma căreia aceasta a început să sângereze, apoi a coborât din căruţă şi s-a prăbuşindu-se la pământ, iar inculpatul şi-a provocat o plagă latero-cervicală, apoi s-a îndreptat spre domiciliu, fiind condus în faţa porţii de către mama acestuia – numita  R. G., care a fost alertată de nepotul său – martorul R. K. A..

Părţile au fost transportate la spital, iar briceagul corp delict a fost predat organelor de poliţie sosite la faţa locului.

În urma agresiunii persoana vătămată G. A. a fost transportată la Spitalul  din Tg. Secuiesc, unde a fost examinată, având diagnosticul „plagă înjunghiată torace inferior stâng, cu hipotensiune şi insuficienţă respiratorie; stare de ebrietate”, şi în aceeaşi seară a fost transferată la S.C.J.U. Braşov - Secţia Chirurgie Generală şi a fost supusă  unui intervenţii chirurgicale de urgenţă, unde a fost internată cu FO nr. 21822 în perioada 13-23.08.2016.

Din Raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 1880/A1 – 131 din data de 17.08.2016 al S.M.L. Covasna (f.24-25 d.u.p.), rezultă că persoana vătămată G. A. a suferit plăgi înjunghiate abdominal, penetrantă, cu lezarea ficatului, lob stâng cu sângerare activă şi hemoperitoneu masiv şi deltoidian drept, leziuni traumatice care s-au putut produce prin acţiunea unui obiect tăietor-înţepător (posibil cuţit sau similar) şi necesită cca. 30  zile de îngrijiri medicale, putând data din 13.08.2016. De asemenea, în concluziile raportului s-a reţinut că, plaga tăiată-înţepată abdominală, penetrantă, cu leziune hepatică şi hemoperitoneu, care a impus intervenţie chirurgicală de urgenţă şi transfuzii masive sanguine, i-a pus în primejdie viaţa victimei.

Ca urmare a examinării criminalistice a hainelor persoanei vătămate G. A., s-a constatat că urmele de tăiere de pe acestea au corespondenţă cu leziunile persoanei vătămate.

Inculpatul R. K. a afirmat faptul că el a fost cel atacat cu un briceag de către persoana vătămată G. A., care i-a produs o plagă în zona dreaptă a gâtului, iar el a reacţionat, şi astfel a înjunghiat-o pe acesta.

Şi inculpatul a fost transportat la Spitalul Municipal Tg. Secuiesc, în aceeaşi seară, în stare de ebrietate, unde a fost consultat, stabilindu-se diagnosticul  plagă tăiată latero-cervicală stângă 3-4 cm. şi a primit îngrijiri medicale, respectiv toaletă locală, anestezie locală, sutura şi pansarea plăgii.

Din Raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 1879/A1-130 din data de 17.08.2016 al S.M.L. Covasna (f.28 d.u.p.), rezultă că inculpatul R. K. a prezentat o leziune traumatică latero-cervical stâng, plagă de 3,5 cm. lungime liniară, suturată cu 3 fire, care s-a putut produce prin acţiunea unui obiect tăietor (posibil cuţit sau similar) şi care poate data din 13.08.2016 şi necesită cca. 7  zile îngrijiri medicale, fără a fi de natură a pune în pericol viaţa acestuia şi fără să aibă vreo altă consecinţă medicală. 

În concluziile raportului, s-a reţinut că, având în vedere localizarea leziunii (într-o zonă accesibilă acţiunii propriei mâini, la o persoană dreptace) şi profunzimea (mică), s-a apreciat că aceasta poate fi urmarea unei autoagresiuni sau s-a putut produce în urma unei  heteroagresiuni în condiţiile unui agresor dreptaci şi a unei poziţii victima-agresor faţă în faţă.

Tot în raport, s-a reţinut şi faptul că inculpatul prezintă numeroase cicatrici transversale şi oblic transversale infero-lateral drept, dispuse pe braţul, antebraţul stâng, hemitorace anterior stâng şi abdomen stâng, urmare a unor leziuni autoproduse cu obiect tăietor, precum şi faptul că, cu ocazie examinării, acesta a afirmat că şi-a produs aceste plăgi „de supărare că l-a părăsit  nevasta, în majoritatea cazurilor fiind în stare de ebrietate”.  De altfel, inculpatul nici nu a depus plângere penală împotriva persoanei vătămate.

Faţă de cele de mai sus, se poate concluziona faptul că, după ce a înjunghiat-o pe persoana vătămată G. A., inculpatul şi-a produs acea tăietură în zona cervicală stângă, ca de obicei, în aceste stări psihice, determinată şi de consumul de băuturi alcoolice. 

Faptul că persoana vătămată l-ar fi agresat pe inculpat, nu este confirmată nici de martorii oculari. Dimpotrivă, inculpatul a demarat conflictul şi a agresat-o şi pe martora G. E. - soţia persoanei vătămate, pe care a lovit-o cu palma peste faţă şi în antebraţul drept cu briceagul, apoi cu furca pe care o luase de la aceasta. Mai mult, la faţa locului nu a fost identificat nici un alt obiect, respectiv cuţitul, cu care inculpatul susţine că persoana vătămată l-ar fi tăiat în zona gâtului. 

Martora G. E. nu a suferit leziuni care să necesite îngrijiri medicale şi nu a dorit să se prezinte pentru a fi examinată medico-legal şi nici nu a depus plângere împotriva inculpatului.

Existând îndoieli asupra stării de sănătate psihică a inculpatului R. K., având în vedere faptul că, încă din anul 2015, acesta a fost încadrat în gradul de handicap accentuat (f.79-82 d.u.p., 140-153 d.f.) suferind de tulburări delirante şi tulburări mixte de personalitate, în cauză s-a dispus şi s-a efectuat o expertiză medico-legală psihiatrică.

Din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 2396/A1-P/179 din 24.11.2016 al S.M.L. Covasna (f.73-75), rezultă că inculpatul R. K. prezintă intelect de limită (QI 70), tulburare mixtă de personalitate cu trăsături labil-emoţionale de tip impulsiv şi disocial. Tulburarea delirantă persistentă de tip somatic la momentul examinării în remisie parţială sub tratament, faţă de care s-a apreciat că inculpatul are discernământ, putând fi cercetat şi judecat.

De asemenea, s-a reţinut că, la data săvârşirii faptei nu se reconstituie tulburări psihice de natură să afecteze capacitatea psihică de apreciere critică asupra faptei pentru care este cercetat, motivaţia faptei este comprehensibilă, firească în mediul cultural de provenienţă, fără legătură cu tulburarea delirantă, discernământul faţă de faptă  fiind prezent.

S-a mai reţinut în raport şi faptul că, periculozitatea socială a inculpatului provine din condiţia socio-culturală, din concepţia că poate şi trebuie să-şi facă dreptate singur şi nu poate fi înlăturată prin aplicarea unei măsuri de siguranţă medicală.

Audiat fiind, în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut faptul că a lovit-o pe persoana vătămată şi a înjunghiat-o cu acel briceag pe care îl avea asupra sa, motivându-şi gestul, prin aceea că ar fi fost înjunghiat cu cuţitul în zona gâtului de către persoana vătămată şi ca ripostă a scos şi el briceagul şi a lovit-o pe aceasta de mai multe ori, dar nu-şi aminteşte în ce zonă a corpului, deoarece era băut, dar şi pentru faptul că i s-a tulburat mintea. 

Şi în faţa instanţei, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, susţinând că, a lovit-o pe persoana vătămată, după ce aceasta l-a tăiat cu cuţitul în zona gâtului (f.35 d.f.). Astfel, inculpatul a arătat că, în timp ce mergea pe stradă, spre magazinul din sat, însoţit fiind de fiul său R. A., pe stradă staţiona o căruţă, lângă care se aflau două persoane în stare de ebrietate, respectiv G. A. şi G. E., care se certau. Inculpatul a declarat că, întrucât căruţa staţiona pe mijlocul străzii, pentru ca el şi fiul său să poată să treacă, a împins-o pe G. E., care avea în mână o furcă, ca să se dea la o parte, fără ca aceasta să-l fi ameninţat sau ca între ei să fi avut loc un schimb de replici, însă în momentul în care a împins-o, soţul acesteia –persoana vătămată G. A., a sărit la el cu cuţitul, cu intenţie de a-şi apăra soţia. Inculpatul a arătat că, persoana vătămată G. A. a fost cea care l-a lovit primul cu cuţitul în zona gâtului, după care şi el a scos briceagul şi a lovit-o pe aceasta în zona abdomenului, de două sau trei ori, apoi amândoi au căzut la pământ, unde au rămas până a venit salvarea. Tot inculpatul a mai susţinut că, la locul faptei a mai fost prezent, cu excepţia persoanelor implicate în conflict, doar fiul său şi acesta doar până în momentul în care el a fost lovit cu cuţitul de către persoana vătămată, după care a fugit să anunţe familia, şi că fiul persoanei vătămate nu a fost prezent în momentul incidentului. Şi în final, inculpatul a arătat că, nu el a lovit-o pe martora G. E. în braţul stâng cu briceagul, ci soţul acesteia – persoana vătămată G. A., pentru că erau beţi şi se certau şi a văzut acest fapt când a ajuns lângă căruţă, recunoscând totodată că, în urmă cu 3-4 ani şi-a produs leziuni superficiale, fiind într-o stare de depresie, din cauza accidentului suferit de sora sa.

Reaudiat fiind, după reluarea cercetării judecătoreşti, de către completul de judecată investită prin repartizarea ciclică a dosarului (f.117.119.d.f.), inculpatul R. K. a recunoscut că a înjunghiat-o pe persoana vătămată G. A., însă nu în condiţiile în care s-a reţinut în actul de sesizare, prezentând o altă versiune. Astfel, inculpatul a arătat că se cunoştea cu persoana vătămată de 15-20 de ani, erau aproape vecini şi  se aflau în relaţii bune, precum şi faptul că se vizitau reciproc din când în când şi consumau băuturi alcoolice împreună, ultima dată cu câteva zile  înaintea incidentul din data de 13.08.2016, când au consumat băuturi alcoolice atât la domiciliul persoanei vătămate cât şi la domiciliul său, fără să aibă vreun conflict cu aceasta. De asemenea, a arătat că, în cursul zilei de 13.08.2016, el şi  prietenul său D. L. au consumat, câte o sticlă de bere de ½ l,  şi după orele 15,30, au mai consumat împreună, la domiciliul acestuia din urmă,  trei peturi de bere a câte 2 litri fiecare şi ½ l alcool sanitar, cu el fiind şi fiul său minor R. A. Inculpatul a arătat că, la un moment dat i s-au terminat ţigările şi a plecat cu fiul său, la magazinul din sat, să-şi cumpere ţigări, după care s-au îndreptat spre casă, însă la o distanţă de cca. 150 m. de locuinţa lor, lângă casa numitei M. S., era oprită o căruţă, lângă care era martora G. E. şi avea în mână o furcă, cu care gesticula, lângă căruţă fiind şi G. A., care avea ceva în mână, pe care o ţinea lângă buzunar şi că nu l-a văzut pe fiul acestora la faţa locului.

Inculpatul a arătat că, căruţa era oprită paralel cu drumul, iar persoana vătămată şi soţia acestuia erau pe carosabil lângă căruţă şi, văzând că martora G. E. gesticula cu furca, el  a împins-o pe aceasta, cu mâna dreaptă, în zona feţei, fără să existe vreo discuţie între ei, moment în care G. A. a scos un obiect, despre care crede că a fost un cuţit, şi l-a înţepat în partea stângă a gâtului, după care el a scos briceagul din buzunarul drept, l-a deschis şi, fiind faţă în faţă cu G. A., l-a înjunghiat pe acesta de două sau trei ori, însă nu ştie în ce zonă.

Inculpatul a mai declarat că, după aceste evenimente, fiul său R. A. a fugit spre casă să o anunţe pe mama sa - R. G., iar el a pornit spre casă, însă la o distanţă de 50 m. de căruţă a căzut pe marginea drumului, apoi a fost luat cu salvarea şi dus la spital, unde a primit îngrijiri medicale.

De asemene, inculpatul a arătat că el nu a lovit-o pe martora G. E. nici cu briceagul şi nici cu furca, pe care nici nu a luat-o din mâna acesteia.

În aceeaşi declaraţie, inculpatul a revenit şi a arătat că martora G. E. gesticula cu furca către ei şi le spunea că îi va lovi, fără să spună de ce, dar era beată, la care el i-a spus să se dea la o parte să nu lovească copilul, apoi a împins-o, fără să-i ia furca din mână. După acest moment, G. A. care stătea lângă căruţă şi era beat, s-a îndreptat spre el şi l-a înţepat cu un cuţit s-au briceag în gât.

Inculpatul a mai arătat că, el nu a i-a dat nici o palmă martorei G. E., doar a împins-o, gest la care persoana vătămată G. A. nu a spus nimic şi nici nu a existat vreo îmbrânceală între ei, astfel că martora G. E. nu a intervenit între ei, ci s-a dus la căruţă şi a pus furca în aceasta. Tot inculpatul a declarat şi faptul că, atunci când l-a înjunghiat pe persoana vătămată G. A., acesta se îndrepta spre mijlocul drumului, unde era el, iar persoana vătămată a fost înjunghiată la o distanţă de cca. 2 m de căruţă, după care aceasta s-a îndreptat spre marginea drumului şi la cca. 1 m de căruţă, în spetele acesteia, a căzut în iarba de la marginea drumului. Ulterior, inculpatul a revenit şi a arătat că el a fost înţepat la o distanţă de aproximativ 2 m. de căruţă, pe carosabil, după care, persoana vătămată a făcut doi paşi în spate, moment în care el a înjunghiat-o.

Inculpatul a mai arătat că, atunci când el se îndrepta spre casă şi se afla la o distanţă de 50 de căruţa oprită, a văzut G. A. a lovit-o pe G. E. cu cuţitul, mai precis a văzut cum acesta dădea cu cuţitul către soţia sa, însă nu a văzut dacă a lovit-o sau nu, dar copilul i-a spus că „Uite tată, o înţeapă şi pe nevastă-sa”, dar când a ajuns lângă ei, nu a văzut urme de sânge pe hainele martorei G. E..

Totodată, inculpatul a arătat că suferă de probleme psihice şi în trecut şi-a provocat leziuni, în 2, 3 ocazii, în sensul că obişnuia să se taie când cu sticla, când cu briceagul în zona mâinii şi pe braţ şi că ultima dată s-a automutilat în urmă cu 15 ani, când sora sa a fost lovită de o maşină în Ungaria.

În final, inculpatul a arătat că, în seara zile de 13.08.2016, atât el, cât şi soţii G. erau în stare avansată de ebrietate şi nu-şi aminteşte amănunţit ce s-a întâmplat, însă ceea ce a declarat ţine minte, precum şi faptul că regretă fapta comisă şi este de acord cu plata despăgubirilor solicitate de unitatea spitalicească, iar cu persoana vătămată s-a înţeles şi i-a plătit acesteia suma de 2.500 lei.

Starea de fapt mai sus reţinută rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei, respectiv: procesul-verbal de sesizare din oficiu (f.1 d.u.p.), procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto aferentă (f.4-5, 7-18 d.u.p.), fişele de constatare preliminare privind pe persoana vătămată şi inculpat (f.26,29 d.u.p.), rapoartele de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei privind pe persoana vătămată G. A. şi inculpatul R. K. (f.24-25,28 d.u.p.), declaraţiile persoanei vătămate/parte civilă G. A. (f.30-31 d.u.p.), declaraţiile martorilor G. E. (f.32-33,34-35 d.u.p.,73 d.f.), G. B. (f.38-39,41-42 d.u.p.), R. K. A. (f.43-44 d.u.p. 177-179 d.f.), R. G. (f.45-46 d.u.p.), M. V. (f.47-48 d.u.p.), D. L. (f.49-50 d.u.p.) şi M. T.(f.51-52 d.u.p.), declaraţiile făptuitorului/suspectului/inculpatului R. K. (f.54,58,63 d.u.p. 35,117-119 d.f.), raportul de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpatul R. K. (f.73-75 d.u.p.), acte medicale privind pe inculpat (f.77-84 d.u.p,140-153, 173-176 d.f.), certificatul de deces al persoanei vătămate G. A. şi Raportul medico-legal de necropsie nr. 1658/A/118 din 27.07.2017 emis de S.M.L. Covasna, din care rezultă cauza decesului persoanei vătămate G. A. (f.53,83-86 d.f.), Raportul de evaluare  întocmit de Serviciul de Probaţiune Covasna privind pe inculpat (f.94-96 d.f.), actul numit „Înţelegere” privind soluţionarea pe calea amiabilă a laturii civile între inculpat şi partea civilă G. A. (f.20 d.a1, 120 d.f.) şi copia de pe cazierul judiciar al inculpatului (f. 89 d.u.p.), precum şi din mijloacele materiale de probă, înaintate instanţei, şi anume: obiectele de îmbrăcăminte ale persoanei vătămate, care poartă urmele infracţiunii, urmele biologice ridicate de la faţa locului, o furcă şi briceagul corp delict, fiind introduse în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna (f.2 d.f.).

Cu toate că, pe baza declaraţiilor inculpatului şi a martorilor audiaţi în faza urmăririi penale, în actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul a înjunghiat-o pe persoana vătămată în timp ce aceasta era coborâtă din căruţă, aspect susţinut şi în faţa instanţei atât de inculpat cât şi de martorii audiaţi, instanţa constată că, acest aspect este contrazis de restul probatoriului administrat, şi în special de planşa foto efectuată cu ocazia cercetării la faţa locului (f.11, 12 d.u.p.).

Astfel, instanţa apreciază că depunerile sanguine de pe lădiţa din lemn aflată în căruţă (foto 10) şi de pe oblonul lateral al acesteia (foto 9), nu se puteau produce, doar dacă, în momentul înjunghierii, persoana vătămată se afla în căruţă în poziţia şezut pe aceea ladă.

Explicaţia dată de martora G. E., în sensul că, urmele de sânge identificate pe lada din căruţă şi oblonul căruţei, au fost produse de persoana vătămată, care, după ce a fost înjunghiată, a încercat să se urce în căruţă, dar nu a reuşit, nu poate fi reţinută, având în vedere, pe de o parte, poziţia lădiţei faţă de locul unde se află urmele de sânge pe oblonul căruţei (vezi foto 8), iar pe de altă parte, consistenţa şi forma depunerii de sânge, care nu putea fi produs prin simpla încercare a persoanei vătămate de a se urca în atelaj.

Astfel, instanţa apreciază că, în situaţia în care persoana vătămată ar fi încercat să se urce în căruţă, urmele de sânge de pe oblonul acesteia trebuiau să corespundă poziţiei lădiţei, ori în dreptul acesteia nu există depuneri de sânge pe oblon. Mai mult, nu se poate susţine nici faptul că depunerea de sânge de pe lădiţă ar fi fost produsă de persoana vătămată cu mâna, în încercarea sa de a se urca în căruţă, din moment ce nu există nici o urmă de palmă sau deget, iar cantitatea de sânge este una consistentă, situaţie în care, după cum am arătat, trebuia să existe în dreptul lădiţei, urme de sânge şi pe oblon, din moment ce a fost înjunghiat în abdomen. De aici, concluzia că, după ce persoana vătămată a fost înjunghiată şi a început să sângereze abundent, sângele a fost absorbit de hainele acesteia (vezi foto 16, 18 f.15,17 d.u.p.) şi s-a imprimat pe capacul lădiţei, după care persoana vătămată, coborând din căruţă, a lăsat prin frecare urme de sânge şi pe oblonul atelajului.

De altfel, în acest sens este şi declaraţia persoanei vătămate G. A., audiată în faza urmăririi penale (f.30-31), aceasta arătând că, în momentul în care a fost lovită cu cuţitul de către inculpat, ea era în căruţă, pe ladă, după care a rămas în căruţă şi nu-şi mai aminteşte nimic, care se coroborează şi cu poziţia leziunilor de pe corpul acesteia, descrise în raportul de expertiză medico-legală, persoana vătămată suferind o plagă înjunghiată hepatică lob stâng, cu sângerare activă şi hemopritoneu masiv, dar şi cu urmele de tăiere de pe maieul, cămaşa şi  bluza persoanei vătămate, situate tot în partea stângă (foto 16, 17,18 f.15-17 d.u.p.). Mai mult, şi martora G. E., în declaraţia din data de 25.08.2016 (f.37 d.u.p.), a arătat că nu ştie dacă soţul său s-a dat sau nu jos din căruţă şi că nu a văzut momentul în care acesta a fost înjunghiat,  îşi aduce aminte doar când soţul ei era lângă căruţă şi îi curgea sânge.

În consecinţă, declaraţiile inculpatul şi ale martorilor sub acest aspect vor fi înlăturate, instanţa apreciindu-le, ca fiind subiective, fiind date pentru a uşura situaţia inculpatului, având în vedere relaţiile de rudenie între cele două familii şi faptul că aceştia s-au împăcat. Mai mult, din probele dosarului rezultă că persoanele implicate în incident, respectiv inculpatul, persoana vătămată şi martora G. E., erau în stare avansată de ebrietate, aceştia chiar declarând că nu-şi mai amintesc exact împrejurările în care s-au desfăşurat evenimentele.

Astfel, referitor la martorii minori G. B. şi R. K. A., copii părţilor din cauză, ambii în vârstă de 9 ani la data săvârşirii faptei, instanţa apreciază că aceştia au dat declaraţii părtinitoare, fiind audiaţi după mai multe zile de la data incidentului,  timp în care au putut fii influenţaţi de membrii familiilor lor, pentru a crea o situaţie favorabilă părinţilor lor, declaraţii care de altfel sunt şi contradictorii.

Astfel, se constată că, martorul G. B. a fost audiat a doua zi după săvârşirea faptei (f.38-39 d.u.p.), ocazie cu care a relatat că, inculpatul R. K., aflat în stare avansată de ebrietate, s-a apropiat de căruţă şi fără nici un motiv, a lovit-o pe mama sa cu palma peste obrazul stâng şi atunci tatăl său G. A., care stătea  pe lada căruţei, l-a întrebat pe R. K. ce are cu soţia lui şi dacă vrea să-i facă avansuri sexuale, la care inculpatul i-a răspuns că chiar asta vrea să facă şi din buzunarul pantalonilor a scos un briceag şi a vrut să urce lângă tatăl său, timp în care tatăl său a vrut să coboare, moment în care inculpatul l-a înjunghiat în zona pieptului, după care tatăl său a reuşit să coboare şi s-a întors către lada căruţei şi a văzut cum îi curgea sângele din piept. Atunci, a intervenit şi mama sa şi crede că, inculpatul atunci a tăiat-o şi pe mama sa cu briceagul în zona mâinii drepte. Martorul a mai declarat că, nu mai reţine exact, dar crede că, la un moment dat, R. K. a luat furca din căruţă şi a lovit-o peste umăr pe mama sa, cu coada acesteia.

Cât priveşte această declaraţie, instanţa constată că, deşi la finalul ei, este menţionat că a fost dată, susţinută şi semnată, în prezenţa mamei martorului, după ce i-a fost citită şi tradusă de către interpret, declaraţia nu este semnată nici de martor şi nici de mama acestuia sau de interpret, astfel că va fi înlăturată.

Martorul minor G. B., a fost reaudiat  la data de 16 august 2016, în prezenţa interpretului şi a reprezentantei autorităţii tutelare (f.41-42 d.u.p.), ocazie cu care  a prezentat o altă variantă de desfăşurare a evenimentelor, arătând că, în timp ce mama sa era lângă căruţă,  s-a apropiat de ei R. K., care era sub influenţa băuturilor alcoolice, venind din spatele căruţei, şi fără nici un avertisment, i-a dat una sau două palme mamei sale, context în care aceasta l-a întrebat de ce se comportă aşa, întrucât nu au făcut sex împreună. În acelaşi timp, tatăl său – G. A., a coborât din căruţă şi s-a apropiat de R. K., întrebându-l dacă a făcut sex cu mama sa şi de ce o loveşte, la care inculpatul i-a replicat că „stai să îţi arăt ceva” şi a scos un briceag din buzunar şi cu o lovitură de sus în jos l-a lovit pe tatăl său în piept, după care a mai dat cu briceagul de câteva ori în tatăl său. Martorul a arătat că s-a speriat şi a fugit la casa unchiului său T. L., timp în care a văzut că, în poarta casei inculpatului, se afla fiul acestuia R. A., de 9 ani, care a intrat în curte şi a chemat-o pe bunica sa – R. G., care a ieşit şi l-a dus pe inculpat în curte. De asemenea, martorul G. B. a arătat că el nu a văzut dacă inculpatul a lovit-o pe mama sa cu furca sau cu cuţitul, dar că aceasta avea urme de sânge la umărul stâng şi că, după ce  mama sa a revenit de la spital, i-a arătat că a fost tăiată şi ea cu cuţitul la umărul stâng. Martorul a mai precizat că, tatăl său nu a avut cuţit la el şi, deşi aveau o furcă în căruţă, acesta nu s-a atins de ea.

 De asemenea, se constată că şi declaraţiile date de martorul minor R. K. A., în faza de urmărire penală (f.43-44 d.u.p.),  şi în faţa instanţei (f.177-179 d.f.) sunt contradictorii.

Astfel, se constată că, în  faza urmăririi penale, martorul a arătat că,  la întoarcerea spre casă de la magazinul din sat, în apropierea casei lor, era oprită o căruţă cu 3 persoane, o femeie care era jos, un copil şi un bărbat şi când s-au apropiat, bărbatul i-a oferit tatălui său băutură, dar acesta a refuzat. Imediat, femeia a luat o furcă din căruţă şi a început să o mişte în direcţia sa, însă tatăl său R. K. l-a protejat şi s-a apropiat de femeie şi a împins-o, dar femeia a scos un cuţit din buzunar şi l-a ameninţat pe tatăl său, fără să-l lovească, după care a băgat cuţitul în buzunar, dar între timp bărbatul a coborât din căruţă şi a scos un cuţit, cu care l-a tăiat pe tatăl său în zona gâtului. În acest context, tatăl său a scos un briceag, cu care l-a lovit pe bărbat. Martorul a arătat că el s-a speriat şi a fugit în curte şi a anunţat-o pe bunica sa, care a ieşit în stradă, iar el a rămas în curte, precum şi faptul că tatăl său nu a lovit-o pe femeie nici cu palmele şi nici cu cuţitul sau furca.

Audiat fiind, în faza cercetării judecătoreşti, martorul R. K. A., a revenit  asupra declaraţiei date în faza de urmărire penală, prezentând desfăşurarea evenimentelor, aproape identic cu cele declarate de tatăl său, inculpatul R. K.. Astfel, martorul a revenit şi a arătat că, atunci când s-au apropiat de căruţa, care era la marginea drumului, lângă căruţă, spre axa drumului se aflau doar două persoane, o femeie şi un bărbat şi că în mâna bărbatului era un cuţit cu care o ameninţa pe femeie şi se certau şi se împingeau reciproc. De asemenea,  în faţa instanţei martorul a arătat că femeia avea în mână o furcă şi când au ajuns în dreptul lor, cu aceea furcă îl ameninţa, în sensul că mişca furca în direcţia sa, fără să spună ceva, la care tatăl său i-a atras atenţia să înceteze că loveşte copilul, însă aceasta a continuat să gesticuleze şi mai tare cu furca, motiv pentru care tatăl său a împins-o pe aceasta în zona pieptului, ca să poată să meargă acasă. După acest moment, bărbatul, cu cuţitul pe care îl avea în mână, l-a înţepat pe tatăl său în zona dreaptă a gâtului, şi după ce tatăl său şi-a pus mâna la gât şi a văzut că sângerează, cu un briceag pe care, crede că l-a scos din buzunar, la rândul său l-a înţepat pe bărbat, dar nu ştie de câte ori şi în ce zonă. Martorul a susţinut că, după acest moment l-a prins de braţ pe tatăl său şi trăgea de el să meargă acasă, timp în care femeia continua să ameninţe cu furca, fără să spună ceva, apoi au mers acasă şi a strigat-o pe bunica sa, cu care s-au întâlnit în curtea casei.

Întrebat fiind, despre aspectele contradictorii ce rezultă din cele două declaraţii, respectiv dacă era şi un copil cu cele două persoane adulte, dacă bărbatul i-a oferit băutură tatălui său, dacă femeia a avut cuţit asupra sa, dacă singur a fugit la locuinţa lor să o anunţe pe bunica, dacă în momentul când au ajuns lângă căruţă, lângă aceasta era doar o femeie, iar în căruţă un bărbat şi un copil şi unde se aflau aceştia, dacă a fost ameninţată de femeie, dacă bărbatul i-a reproşat tatălui său de ce a împins-o pe femeie, martorul a arătat că, adevărul este în sensul celor declarate în faţa instanţei şi că probabil s-a înţeles greşit ceea ce a declarat în faza urmăririi penale.

Tot astfel, instanţa constată că şi declaraţiile martorei G. E. sunt contradictorii, existând contradicţii,  pe de o parte, între cele date în faza urmăririi penale (f. 32-33,34-35,36-37 d.u.p.) şi pe de altă parte, între acestea şi cea dată în faţa instanţei (f. 73 d.f.).

Astfel, numita G. E., audiată iniţial în calitate de persoană vătămată, în prezenţa interpretului, a declarat că, inculpatul R. K., ce părea a fi în stare avansată de ebrietate,  i-a spus ceva, dar nu-şi aminteşte datorită stării de ebrietate în care ea se afla, însă soţul său l-a întrebat pe acesta ce vrea de la ea şi s-a dat jos din căruţă, moment în care inculpatul a scos din buzunarul pantalonilor un briceag, cu care l-a înjunghiat în zona pieptului pe soţul său, care s-a întors cu faţă spre căruţă şi îi curgea sângele în interiorul căruţei, apoi a căzut pe pământ.  G. E., a arătat că, atunci când a văzut  ce se întâmplă, a luat din căruţă o furcă, cu care a încercat să-l oprească pe inculpat din agresiunea asupra soţului, dar inculpatul i-a smuls furca din mână şi a lovit-o cu coada acestuia peste umărul  stâng, apoi a tăiat-o cu briceagul în zona mâinii drepte, dar la scurt timp a apărut mama inculpatului, care l-a oprit pe acesta şi l-a luat acasă, iar fiul său G. B. a apelat la un vecin, care a sunat la 112.

După, două zile, la data de 16.08.2016, G. E. a fost audiată în calitate de martor, în prezenţa interpretului, ocazie cu care nu numai că şi-a nuanţat declaraţia, dar a revenit asupra unor aspecte, privind desfăşurarea evenimentelor, în sensul că inculpatul i-a spus că este supărat pe ea, pentru că l-a alungat din casă, la care ea a răspuns că niciodată nu va mai intra la ei în casă, context în care inculpatul s-a enervat şi i-a dat o palmă, după care a scos cuţitul din buzunarul pantalonilor şi a înjunghiat-o la nivelul braţului drept. Martora a arătat că ea a luat furca din căruţă pentru a-l lovi pe inculpat, însă acesta a prins furca şi a lovit-o cu ea la nivelul braţului stâng. Atunci soţul ei a coborât din căruţă şi l-a întrebat pe inculpat de ce a lovit-o pe martoră şi dacă vrea să facă sex cu ea, context în care inculpatul l-a chemat pe soţul său să-i arate şi lui. Astfel, soţul său s-a dus către inculpat, fără a fi înarmat, iar cei doi s-au prins şi s-au îmbrâncit, după care inculpatul l-a lovit pe soţul ei cu cuţitul la nivelul braţului drept, apoi l-a înjunghiat sub stern. Martora a arătat că soţul ei s-a apropiat de căruţă, s-a sprijinit de ea şi a chemat-o pe ea, spunându-i că moare, după care a făcut câţiva paşi spre faţa căruţei, unde a căzut. După aceste evenimente, a venit mama inculpatului – R. G., care l-a luat pe inculpat şi l-a dus acasă. Martora a mai arătat că era atât de beată încât nu-şi aminteşte dacă fiul său a rămas tot timpul acolo sau a plecat şi că, la acel moment,  nu a văzut pe nimeni pe stradă, ştie doar că fiul inculpatului a intrat în curte să anunţe pe bunica sa despre cele întâmplate, astfel aceasta a venit şi l-a preluat pe inculpat. Tot martora, a mai precizat că atunci când soţul ei s-a apropiat de căruţă,  furca era deja în căruţă, dar nu ştie cum a ajuns înapoi.

În continuarea declaraţiei date la 16.08.2018, martora G. E. a făcut câteva precizări, cu ocazia audierii sale, în data de 25.08.2016, în sensul că nici ea şi nici soţul ei nu aveau cuţite asupra lor şi nu l-au tăiat pe inculpatul R. K., şi că acesta s-a tăiat singur, dar ea nu l-a văzut, doar poate suspecta acest lucru pentru că în trecut acesta de multe ori s-a automutilat. Martora a mai precizat că, atunci când inculpatul a venit la ei, nu era însoţit de fiul său, care s-a apropiat în timp ce ei se băteau, precum şi faptul că, datorită consumului de băuturi alcoolice (palincă, bere, spirt medicinal) nu ştie dacă soţul ei s-a dat jos sau a rămas în căruţă şi că ea nu a văzut momentele în care inculpatul l-a înjunghiat pe soţul ei, ce îşi aduce aminte este că acesta era lângă căruţă şi îi curgea sânge.

Audiată fiind în instanţă, de completul de judecată iniţial investit (f.73 d.f.), martora G. E., cu toate că a arătat că îşi menţine declaraţia dată în cursul urmăririi penale, a prezentat o nouă versiune în desfăşurarea evenimentelor, arătând că, atunci când a apărut inculpatul lângă ea, fără să spună nimic, i-a dat o palmă, moment în care a coborât din căruţă şi soţul ei, care l-a întrebat pe inculpat de ce i-a lovit soţia, însă inculpatul i-a spus soţului că dacă nu-i convine o să-l lovească şi pe el, moment în care inculpatul a scos un cuţit din buzunarul de la pantaloni şi i-a aplicat soţului două lovituri, una în zona abdomenului şi alta în zona superioară a unuia dintre braţe, la care şi soţul a scos briceagul şi l-a lovit pe inculpat în zona gâtului. Cu privire la prezenţa copiilor, martora a arătat că fiul lor a fugit undeva să ceară ajutor, iar fiul inculpatului a apărut după consumarea evenimentului, alergând să-şi anunţe bunica. De asemenea, martora a revenit şi a arătat că  nu ştie cine a înţepat-o în zona umărului, soţul sau inculpatul, pentru că se afla între cei doi, fiind posibil să fi fost lovită de inculpat, însă nu-şi aminteşte pentru că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. La întrebarea instanţei, de ce a declarat în faza urmăririi penale că a fost lovită de inculpat, martora a arătat că era certată cu acesta, deoarece consumă frecvent băuturi alcoolice şi din acest motiv nu-şi mai dorea prezenţa inculpatului în casa ei. Martora a mai precizat că, iniţial a luat furca din căruţă, pentru a se apăra, dar după ce a văzut cuţitul, a aruncat-o, încercând să-şi salveze soţul. De asemenea, martora a mai declarat că soţul ei a fost lovit pe stradă, în timp ce se afla lângă căruţă, sprijinit cu spatele de aceasta, iar urmele de sânge de pe lădiţa din căruţă, provin de la soţul său, care după ce a fost lovit a încercat să se urce în căruţă, dar nu a reuşit, precum şi faptul că nu-şi mai aminteşte dacă inculpatul a plecat sau nu la locuinţa sa, pentru că era speriată.

Aşa fiind, văzând că, sub aspectul desfăşurării evenimentelor, declaraţiile persoanelor implicate în conflict sunt contradictorii, care se pot datora, pe de o parte, stării avansate de ebrietate în care se aflau, iar pe de altă parte, acestea par a fi subiective, instanţa va reţine starea de fapt mai sus descrisă, pe baza probelor obiective administrate (planşe foto, repoarte de expertiză medico-legale) şi pe baza declaraţiilor care se coroborează cu acestea (declaraţia persoanei vătămate G. A., f.30-31 d.u.p. şi în parte a martorei G. E. f.37 d.u.p.), concluzionând că, persoana vătămată G. A., a fost înjunghiată de către inculpat, în timp ce aceasta se aflata în căruţă, în poziţia şezut, pe lădiţă, după care inculpatul şi-a produs acea tăietură în zona cervicală stângă, ca de obicei în aceste stări psihice, determinată şi de consumul de băuturi alcoolice. 

În şedinţa publică din data de 11 aprilie 2018, apărătorul din oficiu al inculpatului R. K., în temeiul art. 386 C.pr.pen., a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei  pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din „tentativă la infracţiunea de omor”, prev. de art. 32 C.pen., rap. la art. 188 al. 1 și 2 C.pen., în infracţiunea de „loviri sau alte violenţe”, prev. de art. 193 al. 2 C.pen., cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. a C.pen., depunând la dosar şi „Notă de  şedinţă” în acest sens (f.197-199 d.f.), cerere care a fost pusă în discuţia părţilor la acel termen.

În susținerea cererii, s-a arătat că, în opinia apărării, relevantă pentru caracterizarea juridica a unei fapte, ca tentativă la infracţi¬unea de omor sau ca lovituri sau alte violente, sunt împrejurările în care a fost comisă, natura instrumentului cu care a fost lovită victima şi intensitatea loviturii, precum şi regiunea spre care a fost îndreptată această lovitură, însă, în speţă, declaraţiilor martorilor din dosar sunt foarte contradictorii, astfel că, orice dubiu profită inculpatului, iar din probele aflate la dosarul cauzei rezultă o altă stare de fapt.

Astfel, arată că, la data de 13.08.2016, în cursul după-amiezii, inculpatul R. K., însoţit de fiul său minor - R. K. A., după ce au făcut unele cumpărături la magazinul sătesc, se întorceau spre casă, când pe mijlocul străzii se afla o căruţă cu două persoane, un bărbat şi o femeie, respectiv G. A. şi soţia acestuia - G. E., cei doi aflându-se în stare avansată de ebrietate şi, în momentul în care cei doi s-au apropiat de aceştia, au văzut că bărbatul era înarmat cu un cuţit, iar femeia cu o furcă, şi se certau şi gesticulau, astfel că, inculpatul i-a atras atenţia femeii să nu mai gesticuleze cu furca, deoarece e pericol să-l lovească pe copil, însă aceasta nu a încetat, motiv pentru care inculpatul R. K. a împins-o în zona pieptului, astfel că, la gestul inculpatului, a intervenit persoana vătămată G. A. şi cu cuţitul  i-ar fi aplicat o lovitură în partea dreaptă a gâtului. La rândul său, inculpatul a ripostat la această provocare, scoţând un briceag din buzunar, cu care i-a aplicat persoanei vătămate două lovituri, o lovitură în stomac şi o lovitură în partea superioară. După incident, persoana vătămată a fost transportată la Spitalul din Tg. Secuiesc, apoi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov şi, conform raportului de constatare medico-legală, aceasta a suferit leziuni ce au necesitat 30 de zile îngriji, iar la rândul său inculpatul R. K. a suferit leziuni corporale care au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale.

Arată că această stare de fapt, pe care o susţine, rezultă din declaraţia martorului R. K. A., din declaraţia martorei G. E., soţia persoanei vătămate, care a afirmat că soţul a scos briceagul şi l-a lovit în zona gâtului, însă nu îşi aduce aminte mai multe, pentru că toţi se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice, nu îşi aduce aminte cine a înţepat-o în zona umărului, soţul sau inculpatul, deoarece se afla între cei doi, persoana vătămată în momentul incidentului aflându-se lângă căruţă, stare de fapt ce rezultă şi din declaraţia inculpatului R. K., care, în faţa organelor de urmărire penală, a susţinut că persoana vătămată a sărit la el cu cuţitul şi l-a lovit în zona gâtului, apoi, atât acesta cât şi martorul  R. K. A. au precizat în declaraţiile lor că, la locul incidentului, nu se aflau alte persoane decât ei şi soţii G..

Legat de împrejurările şi modalitatea de comitere a faptei, arată că locuinţele celor două părţi sunt învecinate, inculpatul, aşa cum a afirmat acesta, este chiar rudă cu G. A., şi incidentul s-a declanşat în mod spontan, pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice, întrucât potrivit declaraţiei martorei G. E., au băut în neştire, fel şi fel de băuturi, fiind consumatori frecvenţi de băuturi alcoolice.

Pe de altă parte, arată că inculpatul R. K. are afecţiuni psihice, aşa cum rezultă din actele medicale aflate la dosar, care a acţionat sub stăpânirea unei puternice emoţii determinate de o provocare din partea persoanei vătămate şi a soţiei acesteia, astfel că, în speţă, nu poate fi reţinută intenţia de a ucide, fie ea şi indirectă. 

Consideră că forma de vinovăţie cu care a acţionat inculpatul este praeterintenţia, caracterizată prin prezenţa culpei, în raport de rezultatul grav care s-a produs ca urmare a unei acţiuni intenţionate, aceea de lovire, iar faptul că inculpatul a folosit în apărare şi atac un briceag, instrument apt de a produce moartea victimei, nu este suficientă pentru determinarea intenţiei de a ucide, deoarece cu un astfel de instrument se poate realiza şi intenţia de a produce numai vătămări corporale.

De asemenea, s-a arătat că nu are relevanţă nici timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece aceasta este caracteristică infracţiunilor de „loviri şi alte violenţe" sau de ,,vătămare corporală" şi nu exprimă dinamismul interior al actului, iar lovirea într-o zonă vitală nu este determinantă pentru a deduce intenţia de a ucide, deoarece împrejurările anterioare săvârşirii faptei, inculpatul nefiind înarmat, duce la o altă concluzie, respectiv absenţa premeditării.

Totodată, s-a arătat că, în favoarea inculpatului, trebuie reţinută şi circumstanţa atenuantă a provocării, prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a C.pen., deoarece este dovedit faptul că inculpatul a acţionat sub imperiul unei puternice tulburări şi temeri determinate de comportamentul agresiv al celor doi soţi.

În concluzie, se arată că, sub aspectul laturii subiective, inculpatul nu a încercat să o ucidă pe persoana vătămată, astfel că încadrarea juridica a faptei în infrac¬ţiunea de tentativa de omor, prev. de art. 32 C.pen., rap. la art. 188 al.1 şi 2 C.pen., este greşită şi se impune schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de ,,loviri si alte violenţe”, prev. de art.193 al. 2 C.pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C.pen.

Examinând probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că solicitarea inculpatului şi a apărătorului acestuia privind schimbarea încadrării juridice a faptei este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.

Astfel, se constată că, nu numai din punct de vedere medical, leziunile suferite de persoana vătămată G. A. au pus în pericol viaţa acesteia, dar văzând şi împrejurările concrete ale comiterii faptei, descrise mai sus – persoana vătămată fiind lovită de două ori, în zona toracică anterioară, zonă vitală, cu acel  briceag cu lama lungă de 7 cm., apt de a produce rezultatul letal, cu care inculpatul s-a înarmat, după un schimb de cuvinte avute cu persoana vătămată şi soţia acesteia, raportat şi la numărul şi intensitatea loviturilor aplicate, respectiv două, dintre care  una penetrantă în zona abdominală, cu lezarea ficatului, leziuni ce au necesitat cca. 30 zile de îngrijiri medicale şi care au impus intervenţie chirurgicală de urgenţă şi transfuzii masive sanguine, instanţa apreciază că toate acestea dovedesc poziţia psihică cu care a acţionat inculpatul, respectiv faptul că acesta a prevăzut, chiar dacă nu l-a urmărit, că prin acţiunea sa, ar fi putut produce moarte victimei.

Mai mult, din probele dosarului rezultă şi atitudinea inculpatului imediat după săvârşirea faptei, când probabil şi-a dat seama de gravitatea acţiunii sale, cu briceagul folosit la înjunghierea persoanei vătămate, şi-a produs o rană superficială în zona latero-cervical stâng, astfel cum rezultă din concluziile Raportului de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 1879/A1-130 din data de 17.08.2016 al S.M.L. Covasna (f.28 d.u.p.), acţiune ce se poate datora stări psihice în care se afla inculpatul, determinată şi de consumul de băuturi alcoolice, dar care putea fi produs şi pentru a-şi putea justifica ulterior fapta comisă, în sensul  că a fost atacat de persoana vătămată, cum de altfel s-a şi susţinut în cauză.

Aşa fiind, urmează să se respingă cererea formulată de inculpatul R. K. şi apărătorul acestuia, privind schimbarea încadrării juridice a faptei de tentativă la infracţiunea de omor, prev. de art. 32 C.pen., rap. la art. 188 al. 1 şi 2 C.pen., pentru care a fost trimis în judecată, în infracţiunea de „loviri sau alte violenţe”, prev. de art. 193 al. 2 C.pen., cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. a C.pen.

Faţă de starea de fapt mai sus reţinută, pe baza probatoriului administrat, instanţa constată că, în drept, fapta inculpatului R. K., care, în seara zilei de în data de 13.08.2016, în jurul orei 18,00, cu un briceag cu lama lungă de 7 cm., i-a aplicat persoanei vătămate G. A. două lovituri în zona toracică anterioară, dintre care una penetrantă în zona abdominală, cu lezarea ficatului, în urma cărora aceasta a suferit leziuni traumatice care au necesitat intervenţie chirurgicală de urgenţă şi transfuzii masive sanguine, leziuni ce au necesitat cca. 30 zile de îngrijiri medicale şi au pus în pericol viaţa persoanei vătămate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „tentativă de omor”, prev. de  art. 32 al. 1 C.pen., rap. la art. 188 al. 1  şi 2 C.pen.

Cu ocazia dezbaterilor, în subsidiar, apărătorul inculpatului a solicitat ca, în situaţia în care instanţa nu va da curs cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei, să reţină circumstanţa atenuantă legală a provocării, prevăzută de art. 75 al. 1 lit. a C.pen., urmând să se reducă limitele pedepsei cu o treime, iar ca modalitate de executare, în temeiul art. 91 C.pen., să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În motivarea circumstanţei atenuante, apărătorul inculpatului a arătat, în esenţă, că din starea de fapt ce rezultă din probele administrate în cauză, astfel cum le-a prezentat în susţinerea cererii de schimbare a încadrării juridice, rezultă că inculpatul a săvârşit fapta la provocarea familiei G., în sensul că, după ce acesta a atenţionat-o pe G. E. să nu mai gesticuleze cu furca, care însă a continuat, şi a împins-o pe aceasta, deoarece putea să-l lovească pe fiul lui, a intervenit persoana vătămată G. A., care cu un cuţit i-a aplicat o lovitură în partea dreapta a gâtului, moment în care inculpatul a ripostat şi i-a aplicat persoanei vătămate două lovituri cu briceagul în zona toracică.

Văzând probatoriul administrat în cauză, astfel cum a fost analizat mai sus, din care rezultă atât împrejurările săvârşirii faptei cât și rezultatul produs, instanţa apreciază că, în cauză, nu s-a făcut dovada vreunei provocări din partea persoanei vătămate G. A. şi nici din partea soţiei acesteia – martora G. E., de natură să determine o tulburare sau o emoţie sub stăpânirea căreia inculpatul să fi săvârşit fapta, astfel că nu se justifică reținerea circumstanței atenuate legale a provocării, prev. de art. 75 al. 1 lit. a C.pen.

Însă, văzând împrejurările concrete în care fapta a fost comisă, în sensul că, deşi părţile erau vecini şi în relaţii bune, inculpatul fiind chiar rudă cu persoana vătămată, totuşi pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice, aceştia au intrat într-un conflict verbal, urmat de violenţa inculpatului asupra persoanei vătămate, raportat şi la starea psihică a inculpatului, astfel cum rezultă din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 2396/A1-P/179 din 24.11.2016 al S.M.L. Covasna (f.73-75 d.u.p.), potrivit căruia acesta prezintă intelect de limită (QI 70) şi tulburare mixtă de personalitate cu trăsături labil-emoţionale de tip impulsiv şi disocial, dar şi la faptul că inculpatul se află la primul contact cu legea penală şi a despăgubit-o pe persoana vătămată încă din cursul urmăririi penale, cu care s-a şi împăcat (f.20 d.66/119/2017/a1, 120 d.f.), instanţa apreciază că aceste împrejurări diminuează periculozitatea inculpatului şi urmează să reţină în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă judiciară, prev. de art. 75 al. 2 lit. b C.pen., cu consecinţa aplicării art. 76 al. 1 C.pen.

În consecinţă, pentru fapta sa inculpatul va răspunde penal, iar la dozarea şi individualizarea pedepsei, potrivit art. 74 C.pen., instanţa va avea în vedere, natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, respectiv de tentativă de omor, pericolul social al faptei comise, care rezultă din încălcarea acelor relaţii sociale care ocrotesc viaţa persoanei, şi circumstanţele concrete de săvârşire a acesteia, şi anume: uşurinţa cu care inculpatul, fără nici un motiv întemeiat, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, cu briceagul avut asupra, i-a aplicat persoanei vătămate G. A. două lovituri în zona toracică anterioară, dintre care una penetrantă în zona abdominală, cu lezarea ficatului, în urma cărora aceasta a suferit leziuni traumatice care au necesitat intervenţie chirurgicală de urgenţă şi transfuzii masive sanguine, leziuni ce au pus în pericol viaţa persoanei vătămate şi au necesitat pentru vindecare cca. 30 zile de îngrijiri medicale, precum şi persoana inculpatului, care are vârsta de 29 de ani, nu are antecedente penale, nu este căsătorit, însă are doi copii minori în întreținere, nu are studii, profesie sau loc de muncă şi a avut o atitudine parţial sinceră pe tot parcursul procesului penal, recunoscând şi regretând fapta săvârşită, însă a susţinut că a comis-o ca o ripostă la acţiunea persoanei vătămate.

Totodată, instanţa va avea în vedere şi faptul că, deşi inculpatul are o situaţie materială precară, prin declaraţia dată a fost de acord şi cu plata despăgubirilor solicitate de unitatea spitalicească, constituită parte civilă în cauză (f.117-119 d.f.), şi faptul că acesta a despăgubit-o pe persoana vătămată, încă în faza urmăririi penale (f.20 d.66/119/2017/a1, 120 d.f.).

De asemenea, se va ţine seama şi de aspectele ce rezultă din raportul de evaluare efectuat de  Serviciul de Probaţiune Covasna (f.94-96 d.f.). Astfel, în raport se reţine, în esenţă, faptul că, în urma analizării factorilor protectivi (siguranța locativă, atașamentul față de părinți și copii, precum şi sprijinul acestora), dar şi a celor de risc (interiorizarea slabă a normelor sociale şi morale, abilităţile sociale de bază reduse, gradul redus de implicare în activităţi pro-sociale, lipsa unui loc de muncă, aducătoare de venituri constante şi suficiente, gestionarea neadecvată a consumului de alcool, impulsivitate și agresivitate latentă pronunţate, tendință crescută la violență verbală și fizică, instinct combativ accentuat, rezistență scăzută la frustrare și capacitatea redusă de a ieși din situații cu potențial criminogen crescut în special sub influenţa alcoolului consumat în exces, etc.), cu incidență semnificativă asupra comportamentului viitor al inculpatului, se constată preponderenţa factorilor de risc, fapt pentru care se apreciază că există un risc mare de săvârșire a unor infracțiuni susceptibile de a fi comise prin acte de violenţă verbală sau fizică, în condiții care generează stări de frustrare la inculpat și în contextul gestionării defectuoase a consumului de alcool. În concluzie, văzând şi aspectele legate de personalitatea inculpatului şi starea sa de sănătate psihică, din perspectiva reducerii riscului de a mai comite alte infracţiuni, s-a apreciat că se impune o corecție penală, dar și o intervenție specializată de tip cognitiv-comportamental, care să îmbunătățească capacitatea inculpatului de a ieși din situații cu potențial criminogen crescut, prin gestionarea corespunzătoare a tendințelor impulsive/agresive.

În consecinţă, la individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pentru infracţiunea de omor, respectiv pentru tentativă, potrivit art. 33 al. 2 C.pr.pen., redusă cu o treime, conform art. 76 al. 1 C.pen., ca urmare a reţinerii circumstanţei atenuate judiciare, prev. de art. 75 al. 2 lit. b C.pen., şi anume între  3 ani şi 4 luni şi 6 ani și 8 luni închisoare şi, ţinând seama şi de circumstanţele personale ale inculpatului arătate mai sus, apreciază că, o pedeapsă stabilită la acest minim va fi de natură a satisface atât cerinţele prev. de art. 74 C.pen., cât şi scopul pedepsei, acela de prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, în vederea reintegrării în societate a  inculpatului.

 Aşa fiind, instanţa apreciază ca fiind necesară condamnarea inculpatului R. K. la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b, f şi h C. pen., pe o perioadă de 3 ani, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 al. 1 şi art. 33 al. 1 şi 2 teza I C.pen., rap. la art. 188 al. 1 şi 2 C.pen., cu aplicarea art. 67 al. 1 şi 2 C.pen., art. 75 al. 2 lit. b C.pen. şi art. 76 al. 1 C.pen.

Totodată, în baza art. 65 al. 1 C.pen., se va interzice inculpatului R. K. exercitarea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b, f şi h C.pen., ca pedeapsă accesorie, care, potrivit art. 65 al. 3 C.pen., se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

Văzând pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa constată că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 91 C.pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa în regim de detenţie şi în consecinţă, executarea pedepsei complementare va începe după executarea pedepsei închisorii, potrivit art. 68 al. 1 lit. c C.pen.

Având în vedere că, prin ordonanța din 16.08.2016 (f.64 d.u.p.), inculpatul R. K. a fost reținut 24 ore, de la data de 16 august 2016, ora 19,00 şi până la data de 17 august 2016, ora 19,00, în baza art. 404 al. 4 lit. a C.pr.pen., cu aplicarea art.  72 al. 1 C.pen., se va scade din durata pedepsei închisorii ce se va aplica inculpatului perioada măsurii preventive a reţinerii.

Văzând natura infracțiunii pentru care inculpatul R. K. urmează a fi condamnat, în baza art. 7 al. 1 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J, care se va realiza la introducerea în penitenciar al acestuia, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată, potrivit art. 7 al. 2 din Legea nr. 76/2008.

Având în vedere că, din procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.4-5 d.u.p.), rezultă că, de la inculpatul R. K. a fost ridicat briceagul cu care a săvârşit fapta, urmează ca, în baza art. 404 al. 4 lit. d C.pr.pen., cu aplicarea art. 112 al. 1 lit. b C.pen., instanța să dispună confiscarea specială de la inculpatul R. K. a unui briceag, cu o lungime totală de 16 cm. şi lama de 7 cm., aflat în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, ambalat în plic (anexa 1) şi înregistrat în Registrul de corpuri delicte la poziţia 11/2017 (f.2 d.f.)

Totodată, în baza art. 404 al. 4 lit. f C.pr.pen., rap. la art. 162 C.pr.pen. şi art. 255 C.pr.pen., se va dispune restituirea către martora G. E., a obiectelor de îmbrăcăminte şi a unei furci aparţinând persoanei vătămate G. A. (decedată), care poartă urmele infracţiunii, aflate în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, ambalate în coletele 2 şi 4 (anexa 2 şi 4) şi înregistrate în Registrul  mijloacelor de probă la poziţia 27/2017, respectiv în Registrul de corpuri delicte la poziţia 11/2017, după rămânerea definitivă a hotărârii (f.2 d.f.).

În baza art. 162 al. 1 şi 2 C.pr.pen., se va dispune ataşarea la dosarul cauzei a plicului (anexa 3), ce conţine urme biologice ridicate de la locul faptei,  aflat în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna şi înregistrat în Registrul  mijloacelor de probă la poziţia 27/2017, care se arhivează odată cu dosarul cauzei, la rămânerea definitivă a hotărârii (f.2 d.f.).

Cât priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că, înaintea primului termen de judecată, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9.559,05 lei despăgubiri civile, reprezentând c/v prestaţiilor medicale acordate persoanei vătămate G. A., CNP ………………….. (f.10,11-12 d.f.).

Având în vedere că, la termenul de judecată din data de 19.06.2017, persoana vătămată G. A. a învederat instanţei că a achitat c/v prestaţiilor medicale către spital, în cuantum de 9.559,05 lei (f.13 d.f.), instanţa a solicitat relaţii de la partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, care prin adresa  nr. 29517/31.08.2017 a arătat că această sumă nu a fost achitată (f.15,27 d.f.).

Mai mult, la solicitarea instanţei, Casa de Asigurări de Sănătate Covasna a comunicat instanţei că persoana vătămată G. A. (CNP …………..), la data săvârşirii faptei – 13.08.2016, nu era persoană asigurată. (f.14,24 d.f.).

Aşa fiind, în ceea ce priveşte despăgubirile civile solicitate de unitatea spitalicească, instanţa apreciază că sunt întemeiate şi dovedite cu acte (f.11-12 d.f.), de altfel, inculpatul a declarat că este de acord cu plata acestor despăgubiri (f.118 d.f.).

Faţă de cele de mai sus, reţinându-se vinovăţia inculpatului pentru fapta dedusă judecăţii, fiind îndeplinite şi condiţiile răspunderii delictuale pentru fapta proprie, urmează ca, în baza art. 19 şi  397 al. 1 C pr.pen., rap. la art. 1349 al. 1 şi 2 şi art. 1357 din Codul civil, cu aplicarea art. 320 din Legea nr. 95/2006, instanţa să admită acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov şi să-l oblige pe inculpatul R. K. să plătească acesteia suma de 9.559,05 lei despăgubiri civile, reprezentând c/v prestaţiilor medicale acordate persoanei vătămate G. A., CNP …………………...

De asemenea, se constată că, în faza urmăririi penale persoana vătămată G. A. s-a constituit parte civilă în cauză faţă de inculpatul R. K. cu suma de 5.000 lei (f.30-31 d.u.p.), însă, în procedura camerei preliminare, inculpatul R. K. a depus la dosar o „Înţelegere”, încheiată la data de 10.12.2016, între inculpat şi persoana vătămată, din care rezultă că inculpatul a înmânat persoanei vătămate suma de 2.500 lei, în urma împăcării lor, şi nu mai au alte pretenţii în cauză (f.20 d. 66/119/2017/a1,120 d.f.).

Aşa fiind, instanţa va constata că, în cursul urmăririi penale, inculpatul R. K. a achitat pretenţiile civile formulate de partea civilă G. A., în cuantum de 2.500 lei şi aceasta din urmă nu mai are alte pretenţii faţă de inculpat.

Văzând că inculpatul R. K. urmează a fi condamnat pentru fapta dedusă judecății, în baza art. 398 C.pr.pen., cu aplicarea art. 274 al. 1 C.pr.pen., acesta va fi obligat să plătească statului 900 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 350 lei cheltuieli din faza urmăririi penale şi 550 lei din faza judecăţii.

În baza art. 274 al. 1 C.pr.pen., rap. la art. 275 al. 6 C.pr.pen., onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul R. K. din faza de judecată – av. …………,  în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi va rămâne în sarcina statului (f.18 d.f.).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge cererea formulată de inculpatul R. K. privind schimbarea încadrării juridice a faptei de tentativă la infracţiunea de omor, prev. de art. 32 C.pen., rap. la art. 188 al. 1 şi 2 C.pen., pentru care a fost trimis în judecată, în infracţiunea de „loviri sau alte violenţe”, prev. de art. 193 al. 2 C.pen., cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. a C.pen.

În baza art. 32 al. 1 şi art. 33 al. 1 şi 2 teza I C.pen., rap. la art. 188 al. 1 şi 2 C.pen., cu aplicarea art. 67 al. 1 şi 2 C.pen., art. 75 al. 2 lit. b C.pen. şi art. 76 al. 1 C.pen., condamnă pe inculpatul R. K., născut la data de ……………, în mun. ……….., jud. ………., CNP ……………., fiul lui K. şi G., cetăţean român, necăsătorit, cu doi copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, C.M.J. Covasna, fără studii, fără ocupaţie şi loc de muncă, domiciliat în com. ………………., posesor al C.I. seria ……….nr. …………., fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b, f şi h C. pen., pe o perioadă de 3 ani, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor.

În baza art. 65 al. 1 C.pen., interzice inculpatului R. K. exercitarea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b, f şi h C.pen., ca pedeapsă accesorie, care, potrivit art. 65 al. 3 C.pen., se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 68 al. 1 lit. c C.pen., executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b, f şi h C.pen., începe după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 404 al. 4 lit. a C.pr.pen., cu aplicarea art.  72 al. 1 C.pen., scade din durata pedepsei închisorii aplicate perioada măsurii preventive a reţinerii dispusă faţă de inculpatul R. K., de la data de 16 august 2016, ora 19,00 şi până la data de 17 august 2016, ora 19,00.

În baza art. 7 al. 1 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de la inculpatul R. K. a probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J, care se va realiza la introducerea în penitenciar a acestuia, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată, potrivit art. 7 al. 2 din Legea nr. 76/2008.

În baza art. 404 al. 4 lit. d C.pr.pen., cu aplicarea art. 112 al. 1 lit. b C.pen., dispune confiscarea specială de la inculpatul R. K. a unui briceag, cu o lungime totală de 16 cm. şi lama de 7 cm., folosit la săvârşirea faptei, aflat în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, ambalat în plic (anexa 1) şi înregistrat în Registrul de corpuri delicte la poziţia 11/2017. 

În baza art. 404 al. 4 lit. f C.pr.pen., rap. la art.162 C.pr.pen., dispune restituirea către martora G. E., domiciliată în ……………………, a obiectelor de îmbrăcăminte şi a unei furci aparţinând persoanei vătămate G. A. (decedată), care poartă urmele infracţiunii, aflate în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, ambalate în coletele 2 şi 4 (anexa 2 şi 4) şi înregistrate în Registrul  mijloacelor de probă la poziţia 27/2017, respectiv în Registrul de corpuri delicte la poziţia 11/2017, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 162 al. 1 şi 2 C.pr.pen., dispune  ataşarea la dosarul cauzei a plicului (anexa 3),  ce  conţine urme biologice ridicate de la locul faptei,  aflat în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna şi înregistrat în Registrul  mijloacelor de probă la poziţia 27/2017, care se arhivează odată cu dosarul cauzei, la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 19 şi 397 al. 1 C.pr.pen., rap. la art. 1349 al. 1 şi 2 şi art. 1357 din Codul civil, cu aplicarea art. 320 din Legea nr. 95/2006, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, cu sediul în mun. Braşov, str. Calea Bucureşti, nr. 25-27, jud. Braşov, cod 500326, şi obligă pe inculpatul R. K. să plătească acesteia suma de 9.559,05 lei despăgubiri civile, reprezentând c/v prestaţiilor medicale acordate persoanei vătămate G. A., CNP ………………..

Constată că, în cursul urmăririi penale, inculpatul R. K. a achitat pretenţiile civile formulate de partea civilă G. A., în cuantum de 2.500 lei şi aceasta din urmă nu mai are alte pretenţii faţă de inculpat.

În baza art. 398 C.pr.pen., cu aplicarea art. 274 al. 1 C.pr.pen., obligă pe inculpatul R. K. să plătească statului 900 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 350 lei cheltuieli din faza urmăririi penale şi 550 lei din faza judecăţii.

În baza art. 274 al. 1 C.pr.pen., rap. la art. 275 al. 6 C.pr.pen., onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul R. K. din faza de judecată – av. ……………..,  în cuantum de 260 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei şi rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 aprilie 2018.

PREŞEDINTE  GREFIER

………………………………………..

Domenii speta

Spete similare