Anulare act administrativ

DOSAR nr. …….

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din data de  9 octombrie 2017

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: ****

GREFIER: ******

 Pe rol soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul …. în contradictoriu cu pârâtul ….. având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au răspuns avocatul reclamantului şi consilierul juridic al pârâtului care depune delegaţie de reprezentare.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

 S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că reclamantul a depus răspuns la întâmpinare şi răspuns la interogatoriu.

 Consilierul juridic al pârâtului solicită comunicarea unui exemplar al răspunsului la întâmpinare şi al răspunsului la interogatoriu.

Tribunalul înmânează pârâtului un exemplar al răspunsului la întâmpinare şi al răspunsului la interogatoriu.

Avocatul reclamantului arată că partea a timbrat cererea şi a aşteptat dispoziţia instanţei în sensul de a completa timbrajul.

Tribunalul constată că taxa judiciară de timbru este în cuantum de … lei, însă reclamantei i s-a pus în vedere să achite doar suma de …. lei, sumă achitată. Acordă cuvântul pe excepţia lipsei calităţii de reprezentant.

Consilierul juridic al pârâtului precizează că aceasta s-a acoperit şi lasă la aprecierea instanţei.

Tribunalul constată că a fost făcută dovada calităţii de reprezentant. acordă cuvântul pe excepţia inadmisibilităţii.

Consilierul juridic al pârâtului solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată pentru motivele expuse în întâmpinare.

Avocatul reclamantului solicită respingerea excepţiei pentru considerentele expuse în răspunsul la întâmpinare. Arată că a răspuns la acea adresă, la …. fiind depus răspuns la notificare prin care a relevat că nu este de acord cu rezilierea, fiind îndeplinite obligaţiile contractuale, iar spaţiul nu va fi eliberat.

Tribunalul acordă cuvântul pe excepţia tardivităţii.

Consilierul juridic al pârâtului solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată pentru motivele expuse în întâmpinare.

Avocatul reclamantei solicită unirea excepţiei cu fondul, constatarea faptului că societatea a depus acţiunea  peste termenul de 6 luni dar mai devreme de termenul de  1 an. Susţine că au existat discuţii cu reprezentanţii ….., inclusiv cu primarul …., existând o promisiune de găsire a unui alt spaţiu în urma eliberării spaţiului. În martie … partea a primit rezilierea tuturor contractelor din incinta pieţei din …..

Tribunalul reţine în pronunţare aspectele puse în discuţie.

Acordă cuvântul pe probe.

Avocatul reclamantei solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu planşe foto respectiv înregistrare video, de asemenea proba cu martori care să releve că în perioada anterioară acestui moment nu a fost utilizat spaţiul şi proba cu expertiză care să indice că partea nu a funcţionat în respectivul spaţiu, pentru a constata daunele şi pentru a exprima veridicitatea datelor indicate.

Consilierul juridic al pârâtului se opune administrării probelor cu expertiză şi cu martori ca fiind neutile.

Avocatul reclamantului solicită încuviinţarea probei cu martori pentru a indica dacă societatea a utilizat spaţiul de la momentul încheierii contractului şi până în iulie …., spaţiul nefiind utilizat, pentru a indica faptul că societatea nu a reuşit să-şi desfăşoare activitatea, ulterior fiind nevoită să elibereze spaţiul.

Consilierul juridic al pârâtului în replică precizează că partea adversă avea obligaţia să utilizeze spaţiul şi să notifice conform contractului.

Avocatul reclamantului susţine că la dosar există o adresă din data de ….. către pârât prin care se solicita utilizarea spaţiului, iar în … săptămâni a venit rezilierea contractului.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare şi pe probe, urmând a se acorda termen la data de …. în eventualitatea în care se va trece peste aspectele puse în discuţie.

TRIBUNALUL,

Având nevoie de timp în vederea deliberării, în temeiul dispoziţiilor art. 396 Cod de procedură civilă, urmează a amâna pronunţarea, sens în care,

DISPUNE

Amână pronunţarea la data de 18.10.2017.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 9.10.2017.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Alexandru Nicolae Ceslea  Eduard Drăguşin

TRIBUNALUL,

Şedinţa publică din 18.10.2017

În aceeaşi componenţă şi pentru aceleaşi motive,

DISPUNE

Amână pronunţarea la data de 2.11.2017.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.10.2017.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Alexandru Nicolae Ceslea  Eduard Drăguşin

…

DOSAR nr. …..

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR. ….

Şedinţa publică din data de  …..

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: ALEXANDRU NICOLAE CESLEA

GREFIER: EDUARD DRĂGUŞIN

Pe rol soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul ….. în contradictoriu cu pârâtul ….. având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de …. când au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la aceea dată ce face parte integrantă din prezenta încheiere când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de …. şi la data de ……când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal la data de ….. sub nr…… reclamanta …. a solicitat în contradictoriu cu ……. obligarea pârâtei la restituirea chiriilor în cuantum de ….. lei din perioada …. şi la plata daunelor interese în valoare de …. lei; să se constate nulitatea absolută a declaraţiei de invocare a pactului comisoriu nr. …. privind rezilierea contractului de închiriere nr. ….., cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioare; obligarea pârâtei la repararea prejudiciului, estimat la suma de ….. lei creat ca urmare a rezilierii contractului de închiriere, dispusă în mod nelegal prin notificarea nr. ….; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii sale, reclamanta a arătat că pârâta a tulburat în fapt folosinţa imobilului închiriat, fapt ce a determinat imposibilitatea utilizării în perioada ……, invocând motive ca lipsa apei în spaţiu, blocare hidrant, sesizări din partea celorlalţi comercianţi; suma constând în lipsa de folosinţă se ridică la cuantumul chiriei, respectiv …. lei. Suma de …. lei constituie dobânda legală penalizatoare, iar suma de …. lei constituie beneficiul nerealizat în perioada …., profit de aproximativ … lei/zi. În ceea ce priveşte nulitatea absolută a notificării de reziliere, reclamanta arată că pactul comisoriu nu operează, îndeplinindu-şi obligaţiile, fără să indice vreun motiv de nulitate. În ceea ce priveşte ultimul capăt de cerere, a arătat că rezilierea contractului duce la imposibilitatea utilizării spaţiului, fapt ce presupune pierderea efectivă suferită constând în plata a lunilor august şi septembrie … în cuantum de …. lei şi beneficiului nerealizat în cuantum de …. lei, respectiv …. lei pe zi profit de la data de …. – data sesizării instanţei.

În drept au fost invocate prevederile Legii 544/2001, art. 1550 alin. 2, art. 1553, art. 1635, art. 1639-1647, art. 1350, art. 1386 alin. 2 c. civ., contractul de închiriere şi a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, mijloace materiale, proba testimonială cu trei martori individualizaţi, interogatoriul depus la dosar.

La data de …. pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţiile netimbrării, lipsei calităţii de reprezentant, inadmisibilităţii pentru lipsa procedurii prealabile, inadmisibilităţii faţă de faptul că pactul comisoriu operează fără intervenţia instanţei, tardivităţii, în condiţiile art. 11 din Legea nr. 554/2004; pe fond, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, arătând că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a fi atrasă răspunderea contractuală, respectiv lipsa dovezii prejudiciului.

La data de ….. reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare reiterând, pe fond, cele expuse în cererea de chemare în judecată şi urmărind să combată susţinerile pârâtei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine caracterul nefondat al acesteia:

Tribunalul va respinge excepţiile netimbrării, având în vedere că reclamantei nu i s-a pus în vedere, în prealabil, că are de achitat o sumă excedentară celei deja achitate de … lei, lipsei calităţii de reprezentant, având în vedere că la dosar se regăseşte delegaţia avocaţială a apărătorului reclamantei şi inadmisibilităţii faţă de modul în care operează pactul comisoriu, având în vedere că instanţa poate interveni să constate tipul de pact comisoriu şi dacă pactul comisoriu a operat în mod legal, dispoziţiile art. 1549 şi urm. nestabilind nicio restricţie sub acest aspect.

Cu toate acestea, Tribunalul va respinge cererea, ca inadmisibilă, pe de-o parte, pentru lipsa procedurii prealabile faţă de capătul III de cerere şi, pe de altă parte, ca tardiv formulată, faţă de capetele I şi II.

1. În ceea ce priveşte capătul III de cerere – obligarea pârâtei la repararea prejudiciului de … lei constând în plata a lunilor august şi septembrie …. şi repararea prejudiciului corespunzător perioadei …. – data sesizării instanţei, estimat la suma de …. lei creat ca urmare a rezilierii contractului de închiriere, dispusă în mod nelegal prin notificarea nr. …..

Prin adresele nr. …. (f…..) nu reiese ca reclamanta ar fi solicitat pârâtei repararea unui astfel de prejudiciu, ci a ridicat critici cu privire la incidenţa rezilierii contractului (capătul II de cerere) şi a solicitat restituirea chiriei achitate timp de 12 luni anterioare (capătul I de cerere).

Prin urmare, se constată că pentru capetele I şi II de cerere a existat o procedură prealabilă, iar pentru capătul III nu.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, iar dispoziţiile art. 7 alin. 7 din acelaşi act normativ prevăd că plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul prevăzut la alin. 1, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie.

Dispoziţiile art. 7 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 – plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificaţia concilierii în cazul litigiilor comerciale – au fost abrogate implicit la data de ….. prin eliminarea instituţiei consilierii reglementate de art. 720 ind. 1 şi urm. c. proc. civ., astfel că devine aplicabilă regula generală instituită de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, fiind necesară doar plângerea prealabilă în cazul contractelor administrative.

În doctrina de specialitate (BOGASIU Gabriela, Legea contenciosului administrativ comentată și adnotată, Ediția a III-a, revizuită și adăugită, Editura Univerul Juridic, București, 2015, p.246), ca urmare a eliminării procedurii concilierii directe prin adoptarea noului Cod de procedură civilă, s-a susținut că, în lipsa unor prevederi exprese cuprinse în legi speciale, procedura prealabilă în cazul contractelor administrative urmează să se facă aplicarea corespunzătoare a art. 7 alin. 1, printr-o notificare adresat părții contractante anterior sesizării instanței, prin care să se solicite, după caz, încheierea contractului, modificarea sau încetarea lui totală sau parțială, executarea unor obligații contractuale, exprimarea unui punct de vedere asupra interpretării clauzelor contractuale considerate neclare, etc..

Se constată, din aceste dispoziţii legale, că procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în materia contenciosului administrativ, iar neîndeplinirea sa este sancţionată cu respingerea acţiunii, ca inadmisibilă, potrivit art. 193 C.pr.civ..

Reclamantul nu a formulat plângerea prealabilă faţă de capătul III de cerere, fapt ce presupune că instanţa a fost sesizată direct cu cererea de chemare în judecată, în lipsa urmării procedurii prealabile instituite de art. 7 din Legea contenciosului administrativ.

Potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 184 din 6 martie 2007, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. 1 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, plângerea formulată de persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ nu conferă caracter neconstituţional textului de lege criticat, întrucât procedura administrativă prealabilă învestirii instanţei de judecată nu împiedică şi nu restrânge accesul celui în cauză la justiţie. Dimpotrivă, această prevedere instituie un mijloc de remediere a eventualei nelegalităţi a actului administrativ atacat, prin reexaminarea lui de către organul emitent sau de organul ierarhic superior.

Deşi art. 7 din Legea nr. 554/2004  restrânge exerciţiul dreptului reclamantei de acces liber la justiţie, această restrângere este prevăzută de lege, iar aplicarea în cauză este proporţională, conform art. 53 din Constituţia României, în condiţiile în care actul administrativ produce efecte ce puteau fi înlăturate prin admiterea plângerii prealabile.

Conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, instanţa constată că excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de către pârâtă, este întemeiată, şi urmează a fi admisă cu consecinţa respingerii capătului III de cerere, ca inadmisibilă.

2. Pretenţiile corespunzătoare capetele I şi II de cerere – restituirea chiriilor în cuantum de …. lei din perioada …. şi la plata daunelor interese în valoare de …. lei; să se constate nulitatea absolută a declaraţiei de invocare a pactului comisoriu nr. ….. privind rezilierea contractului de închiriere nr. ….., cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioare – au făcut obiectul plângerii prealabile din …. (adresele f. ….).

Termenul legal în care pârâta trebuia să răspundă reclamantei este …., de la acest moment curgând termenul de decădere de 6 luni pentru formularea acţiunii în contencios administrativ. Termenul de 6 luni s-a împlinit la data de …., iar acţiunea a fost formulată la data de …., cu depăşirea termenului de introducere a cererii.

Reclamanta nu a prezentat motive temeinice pentru care să fie prelungit până la un an termenul de formulare a cererii, întrevederile succesive şi decesul socrilor nefiind motive justificate. Pentru decesul socrilor perioada de referinţă avută în vedere de Tribunal este una rezonabilă de 3 zile, în total 6 zile (în stabilirea unui criteriu rezonabil de fixare a perioadei, tribunalul a avut în vedere art. 152 c. muncii în cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă; evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern; conform Contractului colectiv la nivel naţional unic valabil în 2017 perioada de concediu a fost stabilită la 3 zile), timp mult prea scurt pentru a face o diferenţă notabilă şi, în tot cazul, adăugând cele 6 zile termenului de 6 luni, acţiunea apare formulată tot tardiv.

Potrivit art. 11 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la comunicarea actului. Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.

Or, în cauză, reclamanta a depăşit termenul de 6 luni şi nu a făcut proba vreunui motiv temeinic pentru care a depăşit acest termen în intervalul de un an stabilit de lege.

Din acest punct de vedere acţiunea reclamantei apare tardiv formulată, faţă de capetele I şi II, motiv pentru care cererea va fi respinsă ca inadmisibilă. Totodată, pe lângă finele de neprimire reprezentat de lipsa procedurii prealabile, capătul III de cerere apare şi ca inadmisibil, având în vedere caracterul accesoriu al pretenţiilor prin raportare la capetele I şi II.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

 Respinge excepţiile netimbrării, lipsei calităţii de reprezentant şi inadmisibilităţii faţă de modul în care operează pactul comisoriu, ca neîntemeiate.

Respinge cererea formulată de reclamantul ……, în contradictoriu cu pârâtul ……. ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând să fie depusă la sediul Tribunalului Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 02.11.2017.

PREȘEDINTE, ****

GREFIER, ******

Red/thred. jud. C.N.A. 4 ex.

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi a fost respinsă excepţia nulităţii pentru nemotivare ca neîntemeiată şi a fost respins ca nefundat recursul împotriva sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare