Spor de conditii vatamatoare si majorare pentru complexitatea muncii

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2018:185.001962

Dosar nr. ....

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. 1962/2018

Şedinţa publică de la 20 Septembrie 2018

Completul compus din:

Preşedinte C. H

Grefier M M

Pe rol pronunţarea asupra cauzei privind pe reclamanta V G, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII DOLJ, având ca obiect anulare act  şi obligaţie de a face.

Dezbaterile pe fond au avut loc în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din data respectivă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 20.09.2018.

INSTANŢA

Deliberând, constată:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Dolj sub nr. ...., în data de 19.04.2018, reclamanta V G a chemat-o în judecată pe pârâta  CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII DOLJ, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună  anularea deciziei nr. ...., emisă de pârâtă şi  să fie obligată pârâta să emită o nouă decizie prin care să:

 - îi acorde sporul de condiţii periculoase şi vătămătoare în procent de 15 % calculat la salariul de bază;

 -  îi majoreze salariul de bază pentru complexitatea muncii în procent de 15%.

De asemenea s-a solicitat să  se dispună în sarcina pârâtei să calculeze şi să plătească drepturile cuvenite în integralitatea lor, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite începând cu data de 01.01.2018 şi cele efectiv achitate, actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective și să fie obligată  la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, în cuantum de 200 lei.

În motivarea, s-a arătat că este funcţionar public în cadrul pârâtei, având funcţia de consilier superior gradaţia 5 în cadrul Serviciului Plăţi Prestaţii.

S-a arătat că împotriva deciziei contestate a formulat contestaţia înregistrată sub nr. ..., la care pârâtul i-a răspuns prin adresa nr. ... în sensul ca decizia este legală şi corectă.

Reclamanta consideră că la emiterea deciziei contestate au fost încălcate atât principiile legalității, nediscriminării şi egalității, reglementate de art. 6 din Legea nr. 153/2017 cât şi prevederile ce reglementează noţiunea de spor şi modalitatea de acordare şi cele cu privire la majorarea de 15% pentru complexitatea muncii a salariului de baza prevăzute în acelaşi acte normative.

S-a făcut referire la dispozițiile art. 7 lit. I din Legea nr. 153/2017 și s-a arătat că pârâtul nu a respectat aceste dispoziţii legale şi a stabilit, în mod arbitrar, cuantumul sporului de condiţii vătămătoare în cuantum fix, suma ce în prezent, nu reprezintă decât aproximativ 3- 4% din salariul de baza, în condiţiile în care are dreptul la un procent de 15% din salariul de baza aşa cum prevede art. 1, pct. B „Reglementări specifice funcționarilor publici” din Anexa 8 a Legii nr. 153/2017 coroborate cu dispoziţiile articolului unic din anexa I lit. a din HG nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare ”Administrație” din administrația publică centrală.

S-a făcut referire la dispozițiile art. 4 din HG 917/2017, art. 3 alin. I și 2 din Anexa 1 a aceluiași act normativ, art. 4 din Regulament, Anexa nr. 1 la Regulament, art. 11 din Regulamentul - cadru

Reclamanta a arătat că,  în cazul său, așa cum rezultă din buletinul de determinare prin expertizare nr. ..., întocmit de către DSP DOLJ, s-au îndeplinit 2 (două) din cele patru criterii, respectiv existența unor indici de morbiditate la locul de muncă și riscul de îmbolnăvire și accidentare determinat de depășiri de noxe precum și încadrarea în 6 factori de risc, respectiv încadrarea în punctele a), b), c), d), e) și f) din cadrul art. 5 al HG 917/2017.

S-a menționat că prin răspunsul formulat la contestaţie, parata recunoaște faptul că nu a respectat dispoziţiile legale amintite, însă susţine ca acordarea acestui spor este responsabilitatea ordonatorului de credite cu încadrarea în cheltuielile de personal conform art. 3 din H.G. nr. 917/2017 şi că ordonatorul de credite are obligaţia de a se încadra în limitele de cheltuieli aprobate conform prevederilor art. 16 si 18 din Legea nr. 69/2010.

Din punctul de vedere al reclamantei, nu poate fi avuta în vedere această susținere din trei motive:

l. prevederile art. 3 din H.G. nr. 917/2017 nu au nicio legătură cu solicitarea sa întrucât se referă la faptul că sporul de condiţii vătămătoare se va acorda cu respectarea art. 25 din Legea nr. 153/2017, situaţie în care nu se regăseşte;

2. susţinerea că a fost acordat sporul în sumă fixă pentru a se încadra în limitele cheltuielilor cu personalul este complet nedovedită;

3. angajatorul se prevalează de propria culpă atunci când susţine că nu a acordat sporul în procent de 15% la salariul de bază întrucât este obligat să se încadreze în limitele cheltuielilor de personal aprobate.

Reclamanta a arătat că este evident faptul că, în mod exclusiv, este culpa pârâtului că nu şi-a fundamentat în mod corect cheltuielile de personal, în condiţiile în care avea toate elementele şi timpul util pentru a determina în mod corect aceste cheltuieli.

În ceea ce priveşte al doilea petit al contestaţiei respectiv acordarea majorării salariului de baza cu 15% pentru complexitatea muncii prevăzut de pct. 2 din Nota la Anexa nr. VIII, capitolul I lit.  S-a solicitat să se observe faptul că aceasta a fost acordată unor salariați ai unității şi nu a fost acordată altor salariați în baza unor indicațiilor ale CNPP prin adresa nr. 321/23.01.2018, încălcându-se astfel chiar principiile legii salarizării şi ale codului muncii potrivit unui raţionament juridic pe care nu îl înţelege.

Astfel, s-a arătat că potrivit susţinerilor din cuprinsul adresei nr. .... nu i-a fost acordată majorarea salariului de baza de 15% pentru complexitatea muncii deoarece în urma unui calcul prin care la salariul de baza pe care l-a avut în luna decembrie 2017 a fost aplicat procentul aferent gradaţiei 4 şi procentul de 25% reprezentând probabil contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat începând cu 01.01.2018 şi întrucât nu a rezultat un salariu mai mic decât cel prevăzut în Anexa VIII majorată cu 15 % nu are dreptul la aceasta majorare.

În dovedirea susținerii sale, cu titlu de exemplu, reclamanta a arătat că depune anexat adresele pârâtei nr. ..., nr. ... și nr. ..., din care rezultă fără putință de tăgadă faptul că în cazul unor salariați majorarea amintită a fost acordată.

Sub acest aspect, s-a arătat că pârâta nu arată modul concret în care i-a fost stabilit salariu și cuantumul acestuia, în raport de care s-a apreciat că este mai mare sau mai mic decât cel din Anexa VIII.

Reclamanta a solicitat să se observe faptul că urmare acestor indicații ale ordonatorului principal de credite în prezent în casa de pensii se află în situaţia nefirească, în care sunt salariați care au beneficiat de majorarea salariului de baza cu 15 % pentru ca au un salariu mai mare decât cel din Anexa VIII şi alți salariați care pentru ca au un salariu mic decât cel din Anexa VIII, nu li se acordă majorarea salariului de baza de 15% și a apreciat că nu poate fi avută în vedere o asemenea modalitate de interpretare a Legii nr. 153/2017, act normativ care nu face nicio distincție între salariați când dispune acordarea majorării amintite.

 În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 153/2017, H.G. nr. 917/2017 și Legii nr. 554/2004.

Conform art. 411 din Codul de procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Conform art. 29 alin. 4 din OUG nr. 80/2013 cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru.

La cerere, în baza art. 194 din Codul de procedură civilă au fost anexate înscrisuri (filele nr. 8-43).

Pârâta Casa de Pensii Dolj a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea acţiunii, pentru următoarele motive:

În ceea ce privește solicitarea privind acordarea unui spor pentru condiții vătămătoare în procent de 15% calculat la salariul de bază conform prevederilor art. 1 pct. B ”Reglementări specifice funcționărilor publici” din Anexa 8 a Legii 153/2017 coroborate cu art. 11 din Regulamentul — cadru și cu articolul unic din anexa I lit. a din HG 917/2017, s-a solicită să se respingă și să se rețină că această modalitate de calcul este legală întrucât este stabilită în conformitate cu prevederile incidente, atât din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cât și din HG 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului — cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare ”Administrație” din administrația publică centrală.

Pârâta a arătat că începând cu 01.01.2018, legiuitorul a prevăzut expres care va fi cuantumul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare în art. 38 alin. 3 lit. a, al cărui conținut a fost redat.

De asemenea, învederează că această prevedere este în concordanță cu alte prevederi din Legea 153/2017 și din HG 917/2017 întrucât, astfel cum prevede art. 3 alin. 4 din Legea 153/2017.

Sa făcut referire și la dispozițiile art. 12 alin. l, art. 24 din Legea 153/2017, art. l din Anexa VIII Cap. B din Legea 153/2017.

De asemenea, s-a învederrat că, în ceea ce privește stabilirea cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, adresele CNPP nr. H/6132/29.12.2017 și nr. H 321/23.01.2018, sunt în spiritul și litera art. 38 alin. 3 lit. a din Legea 153/2017, în același sens fiind și adresa nr. 472349/09.03.2018 a Ministerului Finanțelor Publice înregistrată la CNPP București sub nr. A26756/13.03.2018.

În ceea ce privește susținerile referitoare la culpa angajatorului în fundamentarea bugetului de cheltuieli de personal, pârâta a solicitat să se respingă și să se rețină, în primul rând că C.J.P. Dolj are calitatea de ordonator terțiar de credite și, în al doilea rând că prevederile legal care au modificat modalitatea de calcul a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, respectiv prevederile H.G. 917/2017, au fost publicate în M.O. în data de 29.12.2017, astfel că nu puteau fi avute în vedere la fundamentarea bugetului de cheltuieli de personal pe noile valori.

Totodată, s-a solicită să se rețină că, după îndeplinirea condițiilor prevăzute în HG 917/2017, CNPP București a solicitat Ministerului Finanțelor Publice suplimentarea bugetului pe anul 2018 privind cheltuielile de personal, a se vedea în acest sens adresa nr. B 415/SRI/14.02.2018, înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice sub nr. 9489/15.02.2018.

În ceea ce privește cel de-al doilea petit al contestației, respectiv acordarea majorării salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută de pct. 2 din Nota la Anexa VIII, capitolul I lit. A, pârâta a solicitat să se respingă și să se rețină că motivul pentru care nu i-a fost acordată majorarea salariului cu 15% pentru complexitatea muncii este în concordanță cu prevederile legale incidente ale Legii 153/2017, în sensul că acesta nu a putut beneficia de prevederile pct. 2 al Notei de la Anexa VIII Capitolul I lit. A pct. 11, întrucât nu are stabilit salariul de bază conform Anexei VIII din Legea 153/2017, nota privind acordarea majorării salariale de 15% pentru complexitate muncii fiind în legătură directă cu salariile stabilite conform acestei anexe (aceste salarii fiind cele stabilite conform art. 38 alin. 6 din aceeași lege).

Din punctul de vedere al pârâtei, contestatorul începând cu 01.01.2018, în mod legal, beneficiază de un salariu de bază lunar, stabilit conform prevederilor art. 38 alin. 1 lit. a din Legea 153/2017.

Pârâta a făcut referire și la dispozițiile art. 38 alin. 6 din Legea 153/2017 și a solicitat să se rețină că din coroborarea celor două prevederi legale susmenționate , rezultă că doar persoanele ale căror salarii au fost stabilite cu aplicarea prevederilor art. 38 alin. 6 din Legea 153/2017 (colegii despre care face vorbire) au salariile stabilite conform anexei VIII, fiindu-le astfel aplicabile și prevederile referitoare la majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii.

S-a mai arătat că salariul stabilit conform art. 38 alin. 3 lit. a, de care beneficiază contestatorul, este salariul din luna decembrie 2017 (care conține în afară de tranșa de vechime și majorarea salarială de 15% acordată prin Legea 274/2017), majorat cu 25%, în timp ce salariul stabilit conform art. 38 alin. 6 nu mai conține niciuna din aceste majorări (nici pe cea de 15%, nici pe cea de 25%) fiind doar salariul din grila de la Anexa VIII cu tranșa de vechime corespunzătoare, în ambele situații prevăzute în adresa CNPP, raportările sunt efectuate cu aceleași elemente și sunt stabilite a se avea în vedere salarii mai mici rezultate.

În ceea ce privește susținerile referitoare la faptul că la emiterea deciziei contestate s-au încălcat principiile legalității, nediscriminării și egalității, s-a solicitat respingerea și să se rețină că printr-o jurisprudență constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor în acest domeniu (Hot. Din 08.12.2009, pronunțată în cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59), jurisprudența instanței de la Strasbourg fiind în sensul că nu poate fi negat dreptul statului de a stabili și schimba sistemul de salarizare al persoanelor plătite din fonduri publice.

Tot în același sens, s-a solicită să se rețină că prin Decizia 291/2014 a Curții Europene, instanța de la Strasbourg a reținut că ”este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat". În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, putând dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea Hot. din 08.1 1.2005, pronunțată în cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23).

În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205-208 din Codul de procedură civilă,  Legea 153/2017, H.G. 917/2017, precum și pe celelalte acte normative prezentate în prezenta întâmpinare.

Conform art. 411 din Codul de procedură civilă s-a solicitat judecarea chiar şi în lipsă.

La dosarul cauzei, s-a dispus efectuarea unei adrese către pârâtă, solicitându-se relații cu privire la modul de calcul al drepturilor salariale ale reclamantei, relații ce au fost comunicate la dosar. 

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanta este  functionar public în cadrul Casei de Pensii Dolj, având funcţia de consilier superior, gradaţia 5, în cadrul Serviciului Plăți Prestații.

Prin decizia nr. .... a Directorului executiv al pârâtei,  i-a fost stabilit reclamantei un salariu de baza majorat cu procentul prevăzut de lege începând cu data de 01.01.2018, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. 3 lit. a din Legea 153/2017, urmând sa beneficieze si de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare in suma fixa de 265 lei. 

Acţiunea formulată de către reclamanta vizează acordarea sporului de condiţii periculoase si vătămătoare in procent de 15% raportat la salariul de baza şi majorarea salariului de baza cu un procent de 15 % reprezentând spor privind complexitatea muncii;

Reclamanta a formulat contestaţie împotriva deciziei ..., pârâta comunicându-i în data de 26.03.2018 un răspuns conform căruia decizia comunicată este “legal şi corect întocmită”.

Instanţa apreciază că decizia  .., contestată în prezenta cauză,  a fost emisă cu respectarea legii.

 În cauză sunt incidente dispozițiile art. 36 din Legea nr. 153/2017, conform cărora: "(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38. (2)În cazul în care funcţia deţinută nu se regăseşte în prezenta lege, reîncadrarea se face pe una dintre funcţiile prevăzute în anexe"

De asemenea sunt incidente dispozițiile art. 38 din acelaşi act normativ, în baza cărora:

 "(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.

(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:

a)se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)

(3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:

a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Totodată, alin. 4 al art. 38 din Lege, menţionează că "În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)".

Conform art. 38 alin. 6 din Lege "În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

Instanţa reţine că, aşa cum rezultă din Nota la Anexa VIII cap. I subcap. 1 lit A sectiunea a II a lit.b din Legea 153/2017, "2. Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale,  beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%".

De asemenea, conform art. 1 alin. 1  din Anexa VIII cap. I subcap. 2 Legea 153/2017, "funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat", iar art. 1 alin. 2 prevede că "locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor, sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevăzută de Regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare, sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens".

Cu toate acestea, instanţa constată că prin dispozițiile art. 38 alin. 2 lit. a și alin. 3 lit. a din Legea nr. 153/2017 s-au instituit prevederi derogatorii privind salarizarea, de majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, neputându-se beneficia în perioada 01.07.2017-31.12.2018.

Totodată, la alin. 4 al art. 38 se prevede că, începând cu anul 2019, salariile de bază ale personalului bugetar vor fi stabilite în funcţie de salariile prevăzute în anexele la Legea - cadru nr. 153/2017. În contextul celor menţionate, funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale  (cum sunt Casele Județene de Pensii), vor beneficia de o majorare a salariului de bază de 15%, pentru complexitatea muncii.

Faţă de cele expuse mai sus, rezultă că majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă în etapa în care salariul va fi determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexe, respectiv începând cu anul 2019, întrucât această majorare reprezintă un drept salarial nou.

Instanța mai arată că singura excepție este prevăzută de art. 38 alin. 6 din Lege, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, situație în care se acordă cele stabilite pentru anul 2022 (cele prevăzute de Anexa VIII), astfel cum a fost cazul unor funcționari publici din cadrul instituției pârâte.

Față de aceste împrejurări, instanța apreciază că în cauză nu a fost încălcat principiul nediscriminării, având în vedere că pârâta a făcut aplicarea unor dispoziții legale.

În ceea ce priveşte sporul de condiţii vătămătoare, în contradicție cu cele susţinute de către reclamantă, instanţa reţine că, la data emiterii deciziei contestate nu erau aplicabile dispoziţiile Anexei VIII care să justifice acordarea sporului pentru condiţii periculoase în procent de până la 15 % din salariul de bază, ci erau aplicabile prevederile art. 38 alin. 3 lit. a din Legea 153/2017, potrivit cărora începând cu data de 1 ianuarie 2018 cuantumul brut al sporurilor se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Astfel, în mod corect sporul de condiţii vătămătoare a fost calculat prin majorarea sumei deţinute la data de 31.12.2017, cu procentul de 25%.

De altfel, instanţa constată că, prin cererea formulată, reclamanta solicită  acordarea sporului pentru condiţii periculoase în procent de 15 % din salariul de bază, or, conform  anexei  nr. 11 din HG 917/2017,- care stabileşte  mărimea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă pentru personalul prevăzut la cap. I şi cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017-,  "pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, mărimea sporului pentru personalul prevăzut la cap. I şi cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 (...): a)spor de la 10,1% până la 15% din salariul de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5 din regulamentul-cadru"

Or instanţa, nu se poate substitui ordonatorului de credit în stabilirea mărimii sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare (a procentului din salariul de bază), cât timp legea acordă acestuia din urmă dreptul de a stabili sporul între  limitele menţionate în  H.G. 917/2017, în vederea încadrării  în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu.

Pentru aceste motive, tribunalul constată că acțiunea formulată de către reclamantă este neîntemeiată, urmând să o respingă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta VG, având domiciliul procesual ales la Cabinet avocat  Stefănescu Cristian, cu sediul în  Craiova, str. A. I. Cuza, bl. Patria, sc. B, et. 1, ap. 5, Judeţ Dolj,în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj, , având ca obiect "anulare act şi obligaţie de a face,, ca fiind neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

Pronunţată în şedinţa de la 20.09.2018.

Domenii speta

Spete similare