Lamurirea intelesului intinderii si aplicarii titlului executoriu

Decizie 898 din 31.10.2018


Asupra apelului civil de faţă;

Prin  sentinţa civilă nr. X/29.05.2018, pronunţată de Judecătoria  Slatina, în dosar nr. X/311/2016*, s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul C V în contradictoriu cu intimatul C N, ca neîntemeiată.

S-a admis cererea intimatului privind acordarea unor cheltuieli de judecată şi obligă contestatorul să achite intimatului suma de 1500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 25.11.2016, cu nr.X/311/2016, contestatorul C V în contradictoriu cu intimatul C N a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa dispună anularea somaţiei şi a încheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare, ambele din data de 08.11.2016, precum şi anularea în totalitate a executării, lămurirea înţelesului întinderii şi aplicării titlului executoriu, respectiv sentinţa civilă nr. X/16.09.2015, în sensul de a se stabili dacă în lotul intimatului a fost atribuită suprafaţa de 2173 mp teren cu păşune, situat pe raza com.. D, jud. O, în T. X, P. X/2, cu vecinătăţile: N - Vh X/1, A 26; E - Ps 26; S - A 21; V - Ds 50/1, conform titlului de proprietate nr. X/58/22.01.2003, teren ce nu există în realitate cu această individualizare, sau terenul în suprafaţă de circa 2173 mp aflat în posesia sa cu următoarele vecinătăţi: N - Vh X/1, A 26, T. X, P. 26 (C M), V D; E -T. X, P. 26 (C M), B I şi I E; S-C F, C V, T. X, P. 26/1 (C M); V-C I, C F şi dacă trebuie să predea intimatului suprafaţa de teren aflată în posesia sa.

A arătat că pentru terenul în suprafaţă de 2173 mp a fost pus în posesie prin procesul-verbal de punere în posesie nr. X/13.12.1994 şi se considera proprietarul acestui teren, teren ce nu este inclus în titlul de proprietate ce a făcut obiectul partajului.

În fapt, prin titlul executoriu s-a atribuit în lotul creditorului suprafaţa de 2173 mp teren intravilan cu destinaţia de păşune, situat în T. X, P. X/2, conform titlului de proprietate nr. X/58/22.01.2003. La atribuirea acestei suprafeţe de teren creditorului s-a avut în vedere raportul de expertiză şi schiţa la raportul de expertiză întocmit în cauză.

A făcut precizarea că această schiţă a fost întocmită fără ca terenul să fie identificat la fata locului, schiţa fiind întocmită conform titlului de proprietate. Niciuna dintre părţile nu a dat importanţă faptului că această suprafaţă de teren este greşit individualizată prin titlul de proprietate, deşi părţile din litigiu cunoşteau această situaţie.

Contestatorul, intimatul aveau şi au în posesie suprafaţa respectivă însă ea este situata pe un cu totul alt amplasament, respectiv cel indicat mai sus, şi contestatorul a învederat că nu a crezut că nu va primi în lot suprafaţa respectivă aşa încât nu a luat în considerare neregularitatea titlului de proprietate.

În momentul în care creditorul a solicitat să fie atribuit în lotul lui această suprafaţă de teren (al cărui amplasament real rezultă din schiţa întocmită în calea de atac a apelului schiţă anexată la prezenta) a învederat instanţei de fond că, dacă s-ar atribui aceasta suprafaţă de teren creditorului, contestatorul ar rămâne cu două suprafeţe de teren locuri înfundate respectiv cele din T. X, P. 25/1 şi cele din T. X, P. 26.

 Instanţa de fond i-a respins apărarea cu motivarea ca, in raport de schiţa depusă de expert, schiţă eronată aşa cum a arătat mai sus, cele două terenuri ale sale nu sunt locuri înfundate, schiţa - neindicând aceleaşi vecinătăţi înscrise şi în titlul proprietate. Or într-adevăr, în raport de titlul de proprietate şi schiţa întocmită la instanţa de fond, cele două suprafeţe ale contestatorului, nu apar ca locuri înfundate. Deşi a invocat şi în apel acest motiv, apelul a fost respins cu motivarea că nu a făcut dovada posesiei asupra suprafeţei de 2173 mp. - lucru de altminteri firesc în raport de schiţa depusă în apel, schiţa ce releva posesia reală dar nu şi posesia terenului individualizat prin titlul de proprietate.

În această situaţie, contestatorul este nevoit sa formuleze contestaţie la executare, care vizează in principal lămurirea înţelesului întinderii sau aplicării titlului executoriu, în sensul celor mai sus arătate.

În măsura în care instanţa va stabili că nu trebuie să predea acest teren, el nefiind individualizat ca atare în titlul executoriu, evident că se impune anularea formelor de executare şi a executării în totalitate.

Faţă de cele mai sus arătate, contestatorul a solicitat admiterea contestaţiei la executare aşa cum a fost formulată.

În drept, a invocat art. 711 şi urm. C.pr.civ.

La data de 20.01.2017, intimatul C N a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestaţiei la executare, ca inadmisibila, potrivit art. 712 alin. CPC.

A învederat ca pe baza probelor administrate in cauza, instanţa va observa ca acţiunea contestatorului este introdusa cu rea credinţa, si este menita sa întârzie nejustificat executarea propriu zisa. Susţinerile contestatorului împotriva actelor de executare si de anulare a executării sunt superflue, iar lămurirea înţelesului întinderii si aplicării titlului executoriu (sent.. civ. nr. X/16.09.2015), cererea este vădit neîndreptăţita si nelegala, deoarece:

Referitor la capătul de cerere nr. 1 din contestaţia la executare.

Cu toate că cere anularea somaţiei si a încheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare, pentru acest capăt de cerere, contestatorul in acţiunea sa, nu face nici o referire la motivele de nelegalitate ce ar putea duce la anularea acestor acte, care sa duca implicit la anularea si in totalitate a executării, aşa cum cere ulterior prin acelaşi prim capăt de cerere.

Referitor la capătul de cerere nr. 2 din contestaţia la executare.

Contestatorul pune o singura problemă, daca terenul in suprafaţa de 2173 m.p. ce a fost repartizat intimatului C N, prin titlul executoriu in cauza constând in sentinţa civila nr. X/16.09.2015 modificată prin decizie a Tribunalului Olt, sentinţă emisă in baza titlului de proprietate  nr. X/58 ce a fost emis si eliberat de Comisia Judeţeană O, celor 5 moştenitori ai autorului C R I pentru suprafaţa reconstituită în proprietate de 3,57 ha, este unul si acelaşi cu un alt teren ce i-ar aparţine acestuia conform procesului-verbal de punere in posesie nr. X/13.12.1994.

Arată intimatul că după cum se poate observa in procesul verbal nr. X/13.12.1994 ca suprafaţa de 2173 m.p. face parte integranta din suprafaţa de 3,57 ha reconstituita in proprietate după autorul defunct C R I, conform validării de Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar O - a adeverinţei de proprietate nr. X/16.09.1991 (pe care o anexează in copie) si T.P. nr. X/58.

Invocarea unor anumite vecinătăţi ca ar fi necorespunzătoare, ca ar avea terenuri înfundate si schiţa expertului ar fi greşita, atâta timp cat controlul actului ce a stat la baza titlului executoriu, a fost verificat de doua instanţe, atât instanţa de fond, cat si de apel a Tribunalului Olt, contestatorul in mod voit si cu rea credinţa pentru a întârzia executarea, face susţineri de fond funciar intr-o cauza având ca obiect contestaţie la executare si cerând totodată o expertiza care nu este necesara întrucât expertiza si susţinerile contestatorului au fost verificate de instanţele de judecata la care a făcut referire anterior.

Prin raportare la cele sus-menţionate, a arătat ca dispozitivul hotărârii este clar si fără echivoc, respectând prev. art. 425 alin. l lit. c, alin. 2 si 3 din NCPC, cuprinzând dispoziţii de amănunt clare, atât de sentinţa civila a Judecătoriei modificata in parte prin Decizia Tribunalului Olt, totodată a arătat ca nu există dispoziţii contrare in cuprinsul dispozitivului, contestatorul nefăcând nicio apreciere in acest sens.

Intimatul a solicitat ca instanţa să observe ca cererea contestatorului este întemeiată pe motive de fapt ce le-ar fi putut opune in cursul judecaţii in prima instanţa sau in calea de atac a apelului. Or acest lucru, nu este permis intr-o contestaţie la executare, consecinţa fiind in cadrul condiţiilor de admisibilitate, respingerea cererii ca inadmisibila, potrivit art. 712 alin. 1 C.proc.civ.: „Daca executarea silita se face in temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrate, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestaţie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecaţii in prima instanţa sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa."

În concluzie, pe calea contestaţiei la executare nu se pot aduce critici titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca, care se bucura de autoritatea de lucru judecat, având valoarea unui fapt juridic si având forţa probanta a unui înscris autentic, iar natura juridica a contestaţiei nu este aceea a unei cai de atac de reformare sau de retractare a titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca definitiva.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost încuviinţata si administrata de instanţa proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. X/2017 din prezentul dosar al Judecătoriei Slatina s-a admis excepţia inadmisibilităţii şi s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul C V ca inadmisibilă.

Prin decizia civilă nr. X/2017, Tribunalul Olt a reţinut că instanţa de fond a apreciat eronat că în speţă contestaţia la executare este inadmisibilă, întrucât, chiar dacă în conţinutul cererii, contestatorul a relevat aspecte ce ţin de fondul litigiului, privitoare la legalitatea emiterii titlului de proprietate, ori nemulţumirea sa legată de neatribuirea în lotul său a suprafeţei de 2.173 mp, obiectul şi scopul acesteia era clar, acela de a se lămuri chestiuni legate de amplasamentul terenului în cauză. Din această perspectivă, cererea poate fi întemeiată sau nu, dar nu inadmisibilă, astfel că tribunalul nu poate păstra soluţia instanţei de fond asupra excepţiei invocată din oficiu, astfel că a admis apelul declarat de apelantul contestator C V împotriva sentinţei civile nr. X din 25.04.2017, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. X/311/2016, în contradictoriu cu intimatul C N şi a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarele :

În fapt, la data de 25.11.2016 contestatorul C V a formulat în contradictoriu cu intimatul C N contestaţie la executare solicitând să se dispună anularea somaţiei şi a încheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare, ambele din data de 08.11.2016, precum şi anularea în totalitate a executării, lămurirea înţelesului întinderii şi aplicării titlului executoriu, respectiv sentinţa civilă nr. X/16.09.2015, în sensul de a se stabili dacă în lotul intimatului a fost atribuită suprafaţa de 2173 mp teren cu păşune, situat pe raza com.. D, jud. O, în T. X, P. X/2, cu vecinătăţile: N - Vh X/1, A 26; E - Ps 26; S - A 21; V - Ds 50/1, conform titlului de proprietate nr. X/58/22.01.2003, teren ce nu există în realitate cu această individualizare, sau terenul în suprafaţă de circa 2173 mp aflat în posesia sa cu următoarele vecinătăţi: N - Vh X/1, A 26, T. X, P. 26 (C M), V D; E -T. X, P. 26 (C M), B I şi I E; S-C F, C V, T. X, P. 26/1 (C M); V-C I, C F şi dacă trebuie să predea intimatului suprafaţa de teren aflată în posesia sa.

Contestatorul a precizat că pentru terenul în suprafaţă de 2173 mp a fost pus în posesie prin procesul-verbal de punere în posesie nr. X/13.12.1994 şi se considera proprietarul acestui teren care nu este inclus în titlul de proprietate ce a făcut obiectul partajului.

Potrivit titlul executoriu reprezentat de sentinţa emisă civilă nr. X/16.09.2015 modificata prin Decizia Tribunalului Olt, sentinţa emisă în baza titlului de proprietate nr. X/58 ce a fost emis şi eliberat de Comisia Judeţeană O, celor cinci moştenitori ai autorului C R I pentru suprafaţa constituită în proprietate de 3, 57 ha, a fost atribuit în lotul intimatului suprafaţa de 2,173 mp. teren extravilan situat în T. X, P. X/2, conform variantei de lotizare propusă prin completarea la raportul expertiză.

Susţine că suprafaţa de 2.173 mp din titlul executoriu nu se află în posesia sa, suprafaţa din titlul executoriu fiind teren cu păşune, conform titlului de proprietate în baza căruia s-a lichidat indiviziunea, pe de o parte, iar pe de altă parte, cum în posesia sa se află o suprafaţă aproximativ identică, dar teren cu pădure, aşa cum rezultă din procesul - verbal de punere în posesie anexat contestaţiei, a formulat contestaţie considerând că titlul executoriu nu este suficient de clar, în sensul că terenul nu este suficient de bine indicat, respectiv neavând indicate vecinătăţile.

Instanţa reţine că executarea silită este cea de-a doua fază a procesului civil şi reprezintă procedura prin intermediul căreia titularul unui drept, recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu, constrânge, cu ajutorul organelor competente ale statului, pe debitorul său, care nu îşi execută de bunăvoie obligaţia corelativă de a o aduce la îndeplinire în mod silit.

Pe calea contestaţiei la executare nu se pot aduce critici titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca care se bucura de autoritatea de lucru judecat, având valoarea unui fapt juridic si având forţa probanta a unui înscris autentic, iar natura juridica a contestaţiei nu este aceea a unei cai de atac de reformare sau de retractare a titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca definitiva.

În ipoteza în care executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe calea contestaţiei motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă (art.713 alin.1 Cod procedură civilă.)

Instanţa a reţinut că prezenta cerere este o contestaţie la titlu care vizează lămurirea dispozitivului cu motivarea că acesta conţine un dispozitiv neclar care nu poate fi pus în executare.

Instanţa a reţinut dimpotrivă că dispozitivul sentinţei civile nr. X/16.09.2015 din dosarul nr. X/311/2013 al Judecătoriei Slatina este clar în privinţa suprafeţei de 2173 mp(fila 10 din hotărâre), aceasta făcând parte din T 43, P 26/2, aşa cum este prevăzut în titlul de proprietate.

Dacă terenul nu există în realitate, aşa cum precizează contestatorul, trebuie mai întâi anulat parţial titlul de proprietate şi numai apoi, pe cale extraordinară se poate îndrepta şi dispozitivul hotărârii.

În prezent, pe calea contestaţiei la executare nu se poate modifica/lămuri titlul deoarece el corespunde cu înscrisurile care au stat la baza emiterii lui(titlul de proprietate).

Cu privire la anularea somaţiei şi a încheierii de stabilire a cheltuielilor, din analiza considerentelor contestaţiei la executare nu putem reţine existenţa vreunei cauze de nulitate a actelor de executare, motivele invocate nu pot fi luate în considerare pe calea contestaţiei la executare, la baza executării existând un titlu de creanţă reprezentat de hotărâri judecătoreşti.

Motivul invocat de contestator în concluziile finale – perimarea executării – nu poate fi analizat de instanţă deoarece acest motiv nu a făcut obiectul cercetării judecătoreşti.

Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa a respins contestaţia la executare formulată ca neîntemeiată cu consecinţa menţinerii ca legale şi temeinice a actelor de executare efectuate în cauză.

Fiind în culpă procesuală, instanţa a admis cererea intimatului privind acordarea unor cheltuieli de judecată şi obligă contestatorul să achite intimatului suma de 1500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat(câte 500 de lei pentru fiecare ciclu procesual).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatorul C V, considerând-o nelegală şi netemeinică întrucât există contradicţie între considerente şi dispozitiv, în sensul că apreciază că prin considerente cererea de fapt a fost admisă, iar în dispozitiv se face menţiunea că a fost respinsă.

Astfel, aşa cum rezultă din cererea introductivă de instanţă şi numeroasele precizări ulterioare (puncte de vedere solicitate de instanţă, note de şedinţă depuse la dosar) a solicitat ca titlul executoriu să fie lămurit cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea lui.

A solicitat acest lucru deoarece a apreciat că dispozitivul titlului, în sensul că „atribuie în lotul intimatului C N teren intravilan cu suprafaţa de 2.173 mp. din T. X, P. X/2" nu este îndestulător pentru punerea în executare, terenul nefiind individualizat prin vecinătăţi, dispozitivul sentinţei nefăcând referire nici măcar la titlul de proprietate, unde terenul este individualizat prin tarla, parcelă, categorie de folosinţă şi vecinătăţi.

Aşa fiind a cerut ca titlul să fie lămurit, în sensul de a se face trimitere fie la titlul de proprietate, fie la raportul de expertiză şi schiţa anexă, pentru că raportul de expertiză şi schiţa anexă propun lotizarea în raport de titlul de proprietate.

Instanţa a respins contestaţia reţinând că: „dispozitivul sentinţei este clar în privinţa suprafeţei de 2.173 mp (fila 10 din hotărâre), acesta făcând parte din T. X, P. X/2 aşa cum este prevăzut în titlul de proprietate", astfel că solicitarea sa a fost admisă, instanţa lămurind dispozitivul prin trimiterea pe care o face la titlul de proprietate. Această menţiune nu există în titlu, cum eronat susţine instanţa, la fila 10 din hotărâre neexistând menţiunea „conform titlului de proprietate".

Observând titlul executoriu se poate constata că atunci când instanţa a găsit necesar, a făcut trimitere la titlul de proprietate, în contextul în care prin dispozitiv s-a lichidat indiviziunea în baza mai multor titluri de proprietate.

Arătă că executarea silită a fost suspendată la cererea creditorului tocmai pentru faptul că executorul nu putea pune în executare dispozitivul sentinţei, acesta nefiind lămurit.

Este adevărat că şi el a intervenit la executor, urmare primirii somaţiei, învederându-i că în posesia sa se află o altă suprafaţă de teren, pe alt amplasament şi cu alte vecinătăţi şi pe care nu o va pune la dispoziţia creditorului, urmând să preia suprafaţa din titlul executoriu.

Învederează  şi faptul că a prezentat hotărârea atacată executorului judecătoresc, care

 i-a învederat că, în baza considerentelor, se va duce şi va identifica terenul în raport de titlul de proprietate.

Ori este exact ce a dorit, deci practic cererea sa de lămurire a dispozitivului a fost admisă şi nu respinsă.

Hotărârea este nelegală în ceea ce priveşte respingerea capătului de cerere vizând anularea somaţiei şi a încheierii de stabilire a cheltuielilor, întrucât instanţa nu motivează de ce motivele invocate de el nu pot fi luate în considerare.

Ori, a solicitat anularea obligării la plata cheltuielilor de executare atâta vreme cât executarea nu a fost făcută, ea fiind suspendată la cererea creditorului. Deci i s-a părut incorect a achita cheltuiala care nu a fost făcută.

În acelaşi timp a invocat şi faptul că cheltuiala cu punerea în posesie nu a fost avansată de creditor care a solicitat suspendarea executării.

Hotărârea este nelegală în ceea ce priveşte nerezolvarea solicitării sale de constatare a perimării executării.

Instanţa respinge această solicitare cu motivarea că nu a făcut obiectul cercetării judecătoreşti deşi, cu privire la solicitare, intimatul s-a apărat pe fond.

Apreciază că, dacă instanţa considera că este vorba de o cerere nouă, ar fi trebuit să o disjungă şi nicidecum să o respingă, fiind practic în situaţia denegării de dreptate.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelul, schimbarea sentinţei în sensul admiterii cererii aşa cum a fost formulată.

Faţă de apelul promovat, intimatul C N a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca netemeinic şi nelegal, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului Tribunalul reţine că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa civilă nr. X/16.09.2015 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosar nr. X/311/2013, modificată prin decizia civilă nr. X/2016 pronunţată de Tribunalul Olt s-a dispus ieşirea din indiviziune de pe urma autorului C R I a celor cinci moştenitori ai acestuia, respectiv: C V, C I, C N, C F, C M cu privire la suprafaţa de 3,57 ha teren situat pe raza comunei D, judeţul O, individualizat în titlul de proprietate nr. X/58 emis pe numele acestora de pe urma autorului.

Potrivit titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. X/16.09.2015 modificată prin decizia civilă nr. X/2016 pronunţată de Tribunalul Olt, a fost atribuit în lotul intimatului C N suprafaţa de 2.173 mp. teren extravilan situat în T43, P. X/2, conform variantei de lotizare propusă prin completarea la raportul expertiză.

În ipoteza în care executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe calea contestaţiei motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă (art.713 alin.1 CPC).

Tribunalul reţine că pe calea contestaţiei la executare  nu se pot invoca motive de fond care să repună în discuţie o hotărâre judecătorească, definitivă, care a dobândit autoritate de lucru judecat. Asemenea motive se pot invoca numai pe calea mijloacelor de atac, prin exercitarea cărora, înăuntrul termenelor legale, partea poate obţine reformarea ori casarea hotărârii ce o prejudiciază.

Pe calea contestaţiei la executare nu se pot aduce critici titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca care se bucura de autoritatea de lucru judecat, având valoarea unui fapt juridic si având forţa probanta a unui înscris autentic, iar natura juridica a contestaţiei nu este aceea a unei căi de atac de reformare sau de retractare a titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca definitivă.

Apelantul contestator a formulat de fapt o contestaţie la titlu care vizează lămurirea dispozitivului sentinţei menţionate cu motivarea că acesta conţine un dispozitiv neclar care nu poate fi pus în executare.

În mod corect instanţa de fond a reţinut că dispozitivul sentinţei civile nr. X/16.09.2015 din dosarul nr. X/311/2013 al Judecătoriei Slatina este clar în privinţa suprafeţei de 2173 mp, aceasta făcând parte din T 43, P 26/2, aşa cum este prevăzut în titlul de proprietate.

În sentinţa menţionată se precizează că se dispune ieşirea din indiviziune a părţilor asupra terenului ce face obiectul titlului de proprietate nr. X/58 emis moştenitorilor de pe urma autorului C R I pentru suprafaţa de 3,57 ha teren situat pe raza comunei D, judeţul O (fila 8 doar).

Prin aceeaşi sentinţă a fost atribuită intimatului C N în varianta de lotizare propusă prin completarea la raportul de expertiză suprafaţa de teren intravilan de 2173 mp din T43 P 26/2.

Tribunalul reţine că în sentinţa civilă menţionată, terenul este individualizat, făcându-se menţiune de titlul de proprietate nr. X/58, precum şi faptul că suprafaţa de teren a fost atribuită intimatului în varianta de lotizare propusă prin completarea la raportul de expertiză.

Într-adevăr, din eroare, instanţa de fond a menţionat că la fila nr. 10 din hotărâre se face menţiune, în realitate fiind vorba de fila nr. 8 (faţă-verso).

Tribunalul reţine că dacă terenul în suprafaţă de 2173 mp situat T43 P 26/2, face parte din suprafaţa de 3,57 ha teren situat pe raza comunei D, judeţul O, individualizat în titlul de proprietate nr. X/58 emis pe numele numiţilor C V, C I, C N, C F, C M de pe urma autorului C I. Acest titlu de proprietate a fost avut în vedere instanţă şi de către expert când a fost întocmit raportul de expertiză, precum şi în schiţa la raportul de expertiză şi s-au făcut propunerile de lotizare când s-a dispus ieşirea părţilor din indiviziune.

Contestatorul nu poate lămuri pe calea contestaţiei la executare titlul de proprietate deoarece el corespunde cu înscrisurile care au stat la baza emiterii lui.

Tribunalul reţine că, în fapt, prin contestaţia formulată, în forma iniţială, apelantul contestator a solicitat anularea formelor de executare şi a executării în totalitate, dar nu a invocat existenţa vreunei cauze de nulitate a actelor de executare.

Tribunalul reţine că este vorba de somaţia din data de 08.11.2016 şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, acestea au fost comunicate legal contestatorului şi au fost întocmite, potrivit dispoziţiilor legale.

De altfel, Tribunalul reţine că la baza executării silite este titlul de creanţă reprezentat de hotărârile judecătoreşti menţionate anterior.

În ceea ce priveşte motivul de apel referitor la faptul că instanţa de fond nu a analizat solicitarea formulată de către apelantul contestator de a se constata perimarea executării silite, Tribunalul constată că aceasta nu este o excepţie, ci o apărare de fond formulată în cadrul contestaţiei la executare.

De asemenea, Tribunalul apreciază că, nu au fost respectate dispoziţiile legale în ceea ce priveşte formularea cererii de chemare în judecată, iar instanţa de fond, în mod corect, a reţinut că în concluziile finale la dezbaterea în fond a cauzei, reprezentantul convenţional al contestatorului  a invocat perimarea executării, dar acest motiv nu a făcut obiectul cercetării judecătoreşti.

In consecinţă,Tribunalul apreciază că solutia instanţei de fond este legală şi temeinică  urmând  a fi păstrată, în conditiile art.480 al.1 Cod procedură civilă, iar apelul declarat  de către apelantul contestator, respins ca nefondat.

Data publicarii pe portal:09.01.2019